Avem creștere, dar rămânem săraci. Ne lipsește dezvoltarea
Cea mai dureroasă discrepanță românească pe care societatea o cară în spate ca pe o povară imensă este cea dintre ritmul de creștere economică și nivelul de sărăcie. Ambele sunt record european, ambele se scriu cu cifre mari. Dar în timp ce ne lăudăm că rata mare de creștere economică la nivel european, uităm să vorbim despre rata încă și mai mare a sărăciei care lovește peste două-treimi din populație. Și astfel, deloc întâmplător, agenția Bloomberg titrează un recent articol: „Atunci când a avea cea mai rapidă creștere din UE nu te face mai bogat”. Avuția României (dată de raportul dintre activele și veniturile oamenilor) nu a sporit deloc în ultimii cinci ani, deși România a traversat 5 ani de „creșteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public și al reducerii taxelor”. România continuă să fie o țară cu cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană, o țară în care majoritatea covârșitoare aruncă veniturile lunare în produsele zilnice esențiale zi-de-zi: alimente, haine, costul utilităților (apă caldă, căldură, electricitate, gaz metan). Potrivit economistului șef la BRD-GSG Florian Libocor (citat de Bloomberg), „cetățenii nu au acumulat bunăstare în ultimii ani – ei au acumulat datorii pe baza unor așteptări pozitive. Mulți oameni nici măcar nu au așteptat să vadă în ce măsură promisiunile se vor materializa și au consumat tot mai mult, acumulând, totodată, datorii. La un moment dat, o corecție este inevitabilă”. Potrivit Comisiei Europene, economia României va crește cu 4,4% în 2018, dar românii vor înfrunta anul acesta și primele constrângeri apărute la orizont. Și Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2018 până la 4,5%, de la 3,7% cât estima în luna iunie a anului trecut, se arată în raportul „Global Economic Prospects”. De asemenea, pentru 2019 estimează un avans economic de 4,1%, față de 3,5% – cât anticipa anul trecut. Creșterea ar urma să se atenueze în 2020, când economia României va înregistra un avans de 3,5%. La nivel global, Banca Mondială anticipează o creștere economică de 3,1% în 2018, 3,0% în 2019 și de 2,9% în 2020. Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, din care face parte și România, instituția estimează că economia va avansa cu 2,9% în 2018 și cu câte 3,0% în anii 2019 și 2020.
România privită prin lupă
Sâmbătă, 20 ianuarie 2018. Câteva zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă, cei mai mulți la București, dar și la Iași, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Oradea, Galați etc, precum și în alte câteva orașe mici. Privită la televizor, nemulțumirea oamenilor a fost exprimată fie de circa 25 000 (economica.net – România TV), fie de peste 70 000 (hotnews.ro, Realitatea TV).
Privit la televizor, glasul mulțimii aruncă în spațiul public critici mai mult sau mai puțin colorate la adresa guvernanților. Liderul social-democraților Liviu Dragnea este ținta principală (mai ales pentru felul în care confundă întreaga țară cu „moșia Teleorman”), iar alianța PSD-ALDE încasează cele mai grele lovituri în plex (mai ales pentru că și-a stabilit drept prioritate „spălarea” dosarelor oamenilor săi și nu dezvoltarea țării).
Privită prin lupă, nemulțumirea nu mai este doar a câtorva zeci de mii de oameni, ci este nemulțumirea unei întregi populații care trăiește la limita sărăciei și ale cărei așteptări sunt în permanență înșelate de cei care au puterea. Privit prin lupă, protestul României este la adresa corupției care cu adevărat ucide viitorul, aspirațiile și speranțele unei națiuni care se dorește mai civilizată, mai dezvoltată și mai curată.
Privit prin lupă, protestul României este îndreptat mai ales împotriva hoției care lipsește națiunea română de școli, de străzi, de spitale, de o viață mai bună și care pune într-o amarnică antiteză luxul opulent al unei neînsemnate clase politice conducătoare cu nivelul precar al vieții economice a majorității plătitorilor de taxe și impozite.
Privind prin lupă, e foarte greu să afli conștiința civică, cinstea și onoarea politicienilor care ne conduc. România rămâne asemenenea conducătorilor ei: poleită strălucitor, dar găunoasă și săracă la interior.
Declarația 600, amânată până pe 1 martie?
Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site proiectul de Ordonanță de Urgență care prorogă până la data de 1 martie 2018 termenul-limită de depunere a Declarației 600, potrivit cursdeguvernare.ro.
Principalul motiv invocat în expunerea ce însoțește proiectul de OUG face următoarea referire: ”în scopul evitării riscului neconformării, motivat de faptul că pentru anumite categorii de contribuabili care au obligația să completeze și să depună, până la data de 31 ianuarie 2018 formularul 600 – Declaratie privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate, acest formular prezintă caracter de noutate”.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat luni, 22 ianuarie, că termenul de depunere al Declarației 600 va fi prelungit de către guvern. Noul termen va fi, foarte probabil, 1 martie 2018.
”S-a comunicat foarte prost pe tema Declarației 600, probabil că nici ministrul nu a fost foarte bine informat – nu e vorba numai de 200.000 de oameni care trebuie să depună declarația. Gândiți-vă câți au terenuri date în arendă, și aceștia trebuie să depună declarația”, a justificat Liviu Dragnea decizia luată la partid.
Liderul PSD a mai anunțat că Ministerul de Finanțe va organiza consultări în perioada următoare ”cu cei care trebuie să plăteacă aceste contribuții, cu profesiile liberale”, pentru a conveni cele mai potrivite modificări.
Mișa: Deficitul bugetar al României, cel mult 2,8% din PIB
România are un deficit bugetar, pe ESA, de maxim 2,8% din PIB pentru anul 2017, iar pe cash este de 2,96% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, după audierea sa, marți 23 ianuarie, în Comisia economică din Senat, scrie Agerpres. „Suntem într-un deficit ESA de maxim 2,8%, în condițiile în care ținta asumată la începutul anului a fost de 2,96%. Deficitul cash este în ținta de 3%, la 2,96%, în condițiile în care la începutul anului s-a asumat 2,98%.
“Deficitul structural va fi mai mic decât cel prognozat la începutul anului și toți acești indicatori macroeconomici pozitivi ne poziționeaza într-o altă relație cu partenerii noștri de la Bruxelles”, a declarat Mișa.
De asemenea, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 10,2 miliarde de lei (1,21% din Produsul Intern Brut) după primele 11 luni ale acestui an, de la 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB) în primele 10 luni, conform datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor Publice.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB in 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.
În același timp, calculul deficitului bugetar are la bază bugetul general consolidat care reflectă, în principal, estimarea încasărilor și a plăților, acesta având avantajul că se bazează, pe raportarea și urmărirea fondurilor aprobate prin legile bugetare. Totodată, deficitul cash este acela pentru care se estimează necesitățile de finanțare.
Succes al României la Bienala de la Veneţia
România a obţinut un succes recunoscut ca atare de specialişti şi de public la ediția 57 a Expoziției Internaționale de Artă – Bienala de la Veneția (13 mai-26 noiembrie 2017), eveniment cu semnificaţie dincolo de cadrul care îl defineşte, cu tema „Viva Arte Viva”, curator Christine Macel. Reprezentarea ţării noastre a avut ca element de forţă expoziția Geta Brătescu – „Apariții”, curator Magda Radu, organizatori Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român (inițiator: Asociația Salonul de proiecte, București). Pavilionul României s-a aflat în Giardini della Biennale, unul dintre cele mai vizibile și vizitate locuri de desfășurare ale Bienalei, completat cu un spațiu de expunere pe care l-a reprezentat Noua Galerie a Institutului Cultural Român. Geta Brătescu (n. 1926, Ploiești), personalitate de prim rang a creaţiei româneşti începând din anii ’60, a reunit în expoziţia „Apariții” lucrări ilustrând o diversitate de forme şi de momente ale exprimării artistice: colaj, grafică, instalație, fotografie, video. Coordonatele de bază pe care a fost concepută expoziția sunt atelierul şi ”reflecția îndreptată asupra subiectivității feminine prin diversele moduri de conceptualizare a feminității”. În context s-a plasat şi apariţia cărţii „Geta Brătescu – Apparitions”, Koenig Books, Londra, editată de Magda Radu și Diana Ursan împreună cu Marius Babias. Evenimente publice conexe au fost organizate la București, Cluj, Timișoara, Veneția. Un alt artist român, Ciprian Mureșan, a expus lucrări în Pavilionul Artiștilor și Cărților din expoziția centrală.
Potrivit statisticii Bienalei de Artă de la Veneția (http://www.labiennale.org/en/news/biennale-arte-2017-numbers), evenimentul în ansamblu a însemnat 615.152 vizitatori, dintre care 45% din Italia şi 55% din alte țări (majoritatea din Germania, Franța, Austria, Marea Britanie, SUA), 31% tineri și studenți, 64.347 participanți în programe educaționale și tururi ghidate.
Foto Jens Ziehe, Berlin, din expoziţia Geta Brătescu – Apariţii
ICPE-CA iniţiază tineri în cercetare
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a primit o nouă recunoaştere a activităţii de iniţiere a tinerilor în cercetare la nivelul elevilor de liceu şi de identificare a excelenţei: patru echipe ale Centrulului „Alexandru Proca” pentru Iniţierea Tinerilor în Cercetarea Ştiinţifică din cadrul institutului s-au calificat la concursurile internaţionale de proiecte de cercetare Intel ISEF (SUA) şi I-FEST (Tunisia).
La Olimpiada Intel ISEF participă trei echipe ale Centrului de la ICPE-CA, din totalul de cinci locuri repartizate României: „Celule de biocombustie ce utilizează fotosinteza microorganismelor – Elena Robu; „Interfaţă inovativă pentru diferite tipuri de aplicaţii” – Bricman Paul, Anghel Ciprian; „Structuri lipidice în microelectromecanică (MEMS) şi folosirea acestora pentru transportul de medicamente” – Ionescu Andrei, Ulian Serghei.
La Olimpiada I-FEST participă o echipă a Centrului ICPE-CA: „Microroboţi utilizând vibraţiile pentru deplasare” – Cristian Chira.
Parteneriat româno-bulgar la Marea Neagră
Instituţii guvernamentale, economice, academice din România şi Bulgaria au pus bazele unui parteneriat pentru revitalizarea Mării Negre, cu beneficiile aferente prin proiectul „Cross-Border MARitime Spatial PLAN for the Black Sea – Romania and Bulgaria (MARSPLAN-BS)”. Fundamentarea o asigură „Directiva 2014/89/UE Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim”, prin care sunt vizate „zonele de acvacultură, zonele de pescuit, rutele de transport maritim și fluxurile de trafic, zonele de antrenament militar, siturile de conservare a naturii și a speciilor și zonele protejate, cercetarea științifică, activitățile turistice, patrimoniul cultural subacvatic, zonele de extracție a materiilor prime, instalațiile și infrastructurile pentru explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor și a altor surse de energie, a mineralelor și agregatelor, precum și pentru producția de energie din surse regenerabile, traseele cablurilor și ale conductelor submarine”.
Principalele obiective ale proiectul MARSPLAN-BS sunt: „Sprijinirea implementării Directivei privind amenajarea spațiului maritim; consolidarea cooperării transfrontaliere și a schimbului de informații între România și Bulgaria privind aspecte legate de zona maritimă; stabilirea viziunii și a obiectivelor strategice pentru zona maritimă a Mării Negre, relevante pentru amenajarea spațiului maritim; elaborarea planului de amenajare a spațiului maritim pentru zona transfrontalieră (Mangalia-Shabla)”.
Rezultatele proiectului, acţiunile viitoare la nivel naţional pentru elaborarea planului de amenajare a spaţiului maritim şi informarea în acest sens a actorilor relevanți au fost prezentate în conferința „Provocări și oportunități privind amenajarea spațiului maritim din Marea Neagră pentru România şi Bulgaria”, desfăşurată la Bucureşti. Concluzia principală a conferinţei este definită în sensul că „proiectului MARSPLAN-BS a avut o contribuţie semnificativă în implementare Directivei privind amenajarea spaţiului maritim şi realizarea planului de amenajare a spaţiului maritim. Totodată, rezultatele proiectului vor continua să sprijine instituţiile din România şi Bulgaria în fundamentarea procesului de elaborare a planului maritim spaţial”. Acţiunile viitoare sunt: „Definitivarea metodologiei de elaborarea a planului de amenajarea a spaţiului maritim; elaborarea planului în baza rezultatelor proiectului MARSPLAN-BS; aprobarea planului prin act normativ”.
Cursuri de formare profesională
Agenția Judeţeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov anunţă oferta pentru 2018 de cursuri gratuite de calificare/recalificare pentru șomeri din județ. Cursurile, cu numărul de locuri (plătite din bugetul asigurărilor de stat), sunt pentru: bucătar (14), operator confecționer industrial (14), comerciant vânzător mărfuri alimentare (14), frizer coafor manichiurist pedichiurist (28, două cursuri), instalator instalații tehnico-sanitare și de gaz (14), operator introducere validare prelucrare date (23, două cursuri), mecanic auto (14), lucrător în comerț (42, plus 25 locuri cu şcolarizare din alte fonduri, în total 5 cursuri), lucrător în structuri pentru construcții (14), inspector resurse umane (14), inspector din domeniul sănătății și securității în muncă (14).
Înscrierea, precizează purtătorul de cuvânt al AJOFM Ilfov, Corina Florentina Preda, „se face pe baza recomandării emise de compartimentul de informare şi consiliere privind cariera/serviciul mediere, în baza unei cereri însoţite de următoarele documente: actul de identitate, în original şi copie; certificat de naştere, în original şi copie; actele de studii eliberate în condiţiile legii, în original şi copie; actul medical din care să rezulte starea sănătăţii persoanei şi faptul că aceasta este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea meseriei în care doreşte să se califice; cerere de înscriere la programul de formare profesională şi angajament; recomandare din partea biroului de informare şi consiliere privind cariera sau a serviciului de mediere, din cadrul agenţiei.
La ASE, amfiteatru refăcut cu sprijinul OMV Petrom
La Academia de Studii Economice din București a fost refăcut şi inaugurat amfiteatrul „Grigore Moisil” din clădirea „Virgil Madgearu” din Calea Dorobanților Este modernizat, încât e, practic, nou. Sprijinul decisiv, substanţial, a fost asigurat de OMV Petrom.
Principalele caracteristici ale amfiteatrului renăscut sunt: capacitate 137 de locuri în bănci din materiale pe bază de nanotehnologii, cu proprietăți anti-reflexie și anti-bacteriene, fiecare loc dotat cu priză proprie, sistem inteligent de iluminat în funcţie de necesităţile sălii, echipamente de proiecție video, filmare a cursurilor, video-conferință, amplificare.
Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE, a remarcat că „este una dintre cele mai mari investiţii pe care o companie le face la Academia de Studii Economice” (valoarea proiectului, 160.000 de euro), considerând aceasta o dovadă că „mediul de afaceri, companiile nu mai stau de-o parte şi se implică în susţinerea educaţiei, a formării. În acelaşi timp, Academia de Studii Economice consideră de datoria ei să se implice mai mult în problematica economică. Mediul de afaceri, universitatea şi cercetarea şi instituţiile publice sunt actorii principali ai dezvoltării economice”.
Alina Popa, manager general al OMV Petrom Global Solutions, a evidenţiat colaborarea dintre companie şi ASE în formarea profesională a economiştilor: „În 2017, OMV Petrom a devenit partener în cadrul unui nou program de masterat, în Business Services. Prin acest parteneriat, OMV Petrom a sprijinit ASE pentru dotarea cu licențe SAP, iar angajații companiei participă la cursuri și seminarii pentru a le oferi studenților și abilități practice. În viitor, colaborarea va continua cu o serie de sesiuni cu studenții ASE, în care reprezentanții OMV Petrom vor împărtăși din experiența și așteptările mediului de afaceri, pe teme variind de la inovație, la etica în afaceri”.
Fotografii de Cornel Constantin de la momentul inaugural
Fotografii de Cornel Constantin de la momentul inaugural Daewoo Shipbuilding duce tratative pentru vânzarea șantierului naval Mangalia
Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. a anunțat că poartă negocieri cu partea română pentru vânzarea șantierului naval Mangalia, informeaza agenția Yonhap, citată de Agerpres, după ce statul român a informat grupul că intenționează să își exercite dreptul de preemțiune pentru acțiunile pe care grupul sud-coreean le deține la șantierul naval Mangalia.
Compania 2 Mai S.A. Mangalia deținută de statul român a informat, la data de 5 ianuarie 2018, grupul Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. de intenția sa de a-și exercita dreptul de preemțiune pentru acțiunile pe care grupul sud-coreean le deține la șantierul naval Mangalia. Acest șantier este un joint venture între Daewoo Shipbuilding și societatea 2 Mai Mangalia, care dețin fiecare 51% respectiv 49% din acțiunile șantierului naval, potrivit Wall-Street.
Cel mai mare producător de nave din lume în funcție de carnetul de comenzi, Daewoo Shipbuilding and Marine Engineering (DSME) a înregistrat, în 2016, pierderi nete de 2.700 miliarde woni, iar datoria sa este de 27 de ori mai mare decât capitalul său.
Daewoo Shipbuilding a promis că va concedia 2.300 de angajați și va vinde o parte din activele secundare. Printre aceste active se numără și o serie de subsidiare de peste hotare precum șantierul din România, Daewoo Mangalia. Daewoo-Mangalia Heavy Industries SA a fost constituită în ianuarie 1997 ca o societate mixtă româno-coreeană, cu un capital social de 103,92 milioane dolari, din care 53 milioane (51% din acțiuni) aparținând Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. Ltd. si 50,92 milioane dolari (49% din acțiuni) aparținând societății Șantierul Naval 2 Mai Mangalia.
