Romsilva a regenerat pădurea în 2018 pe 14.083 ha
Ministerul Apelor şi Pădurilor anunţă că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a regenerat anul trecut 14.083 ha de pădure, suprafață cu 1.202 ha mai mare decât se planificase la începutul anului (foto de la o acţiune de împădurire din 2018). Rezultatul este cu atât mai important, cu cât condițiile meteorologice nu au favorizat plantarea puieților forestieri. În cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, au fost efectuate regenerări naturale pe 9.501 ha și regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, pe 4.582 ha. Bugetul alocat de Romsilva pentru toate lucrările de regenerare din 2018 a fost de 167,4 milioane de lei.
Alte lucrări efectuate de Romsilva anul trecut:
– completări în plantații pe 1.760 ha, refacere în urma calamităților pe 191 ha, prin plantarea a aproximativ 25,5 milioane puieți forestieri
– achiziționarea din fondul de conservare și regenerare, în numele statului român, a 1.445,63 ha de terenuri forestiere, păduri aflate în proprietate privată, cu alocarea în acest scop a 12,16 milioane lei
– înființarea de perdele forestiere, prin Direcția Silvică Călărași, pe 8,2 ha pe raza localităților Dor Mărunt și Jegălia şi demararea procedurilor de expropriere a unor imobile proprietate privată, pe suprafața totală de 176 ha, în vederea înființării de perdele forestiere de protecție a autostrăzii A2 și a unor drumuri naționale, pe raza localităților Medgidia, Ciocârlia, Murfatlar, Bărăganu, Cumpăna și Valul lui Traian (județul Constanța), Lehliu Gară, Ileana, Lehliu Sat, Lupșanu, Vlad Țepeș, Independența, Grădiștea, Perișoru, Ștefan cel Mare, Borcea, Dragoș Vodă Vâlcelele și Dragalina (județul Călărași) și pe raza localităților aferente drumului national DN2B (județul Brăila)
– alocarea din fonduri proprii a unui buget de 62,4 milioane lei pentru investiții în centre de producție, pepiniere, amenajări piscicole și vânătorești
– realizarea din fondul de accesabilizare a 37 km noi de drumuri forestiere, reabilitarea a 240 km de drumuri forestiere cu o investiție totală de 93 milioane lei, cu sublinierea că Romsilva administrează o rețea de drumuri forestiere cu o lungime totală de 26.562 km și 67 km de cale ferată forestieră
– prin programul de investiții cu fonduri de la bugetul de stat – 12,45 milioane lei – punerea în funcțiune a trei obiective de corectare a torenților cu o lungime de 5,43 km de albie corectată, reabilitarea a patru drumuri forestiere pe o lungime cumulată de 50,6 km, lucrări de reconstrucție ecologică în Insula Mare a Brăilei pe o suprafață de 1.779,7 ha
– realizarea în proporție de 99,2% a programului de investiții din creditele externe – 2,4 milioane lei – prin reabilitarea a două drumuri forestiere cu o lungime cumulată de 36,8 km.
Oportunităţi de afaceri în industrii creative
Organizațiile Junior Achievement din România și din Norvegia au stabilit la Oslo „premisele dezvoltării unui parteneriat care să contribuie la susținerea tinerilor interesați de afaceri în sectorul industriilor creative și culturale”. Acțiunea se înscrie în parteneriatul România-Norvegia şi este finanțată din Fondul pentru relații bilaterale, în cadrul programului Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural și schimb cultural – RO-Cultura, prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, destinat reducerii diferențelor economice și sociale din Spațiul Economic European și dezvoltării relațiilor bilaterale.
În context, Junior Achievement România, organizație de educație economică și antreprenorială cu 170.000 de elevi beneficiari din 2001, subliniază că „sectorul industriilor creative și culturale a cunoscut cea mai dinamică creștere în rândul sectoarele economice de la nivelul Uniunii Europene, generând peste 12 milioane de locuri de muncă”. Parteneriatul cu organizaţia similară din Norvegia este prevăzut a fi „oportun elevilor și profesorilor, atât din punctul de vedere al posibilității de finanțare facilitate de Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, Programul RO-Cultura, cât şi mai ales datorită interacțiunii și schimbului de experiență (educație, cultură, valori) dintre elevii și profesorii din cele două țări. Prin intermediul colaborării dintre parteneri, elevii și profesorii vor putea avea acces la materiale educaționale moderne, la sesiuni de lucru online și față în față, atât în Norvegia, cât și în România, precum și la interacțiuni directe cu reprezentanți ai mediilor de afaceri din cele două țări, care îi vor sprijini în identificarea și implementarea unor idei de afaceri care să contribuie la îmbunătățirea situației economice a comunității din care fac parte”.
Opțiunea 5g ar putea fi implementată în 2019
În 2019 o să începem să vedem o mulţime de reclame pentru telefoane cu 5G şi beneficiile pe care noua tehnologie le va aduce. Însă, chiar şi cel mai bun telefon cu 5G va fi limitat de actuala infrastructură, iar cel mai ieftin smartphone va fi în continuare foarte costisitor în comparaţie cu unul 4G, potrivit Economica.net.
Reţeua 5G promite viteze incredibile de până la 10 gigabiţi pe secundă care ne vor da posibilitatea să conectăm mult mai multe device-uri ca în prezent. Trecerea la noile reţele 5G promite să facă posibile noi servicii mobile şi chiar noi modele de business, dar ar putea, de asemenea, reprezenta o provocare pentru industriile care nu sunt capabile să investească în modernizarea echipamentelor, conform sursei citate.
Preţul ridicat al noii generaţii de smartphone-uri vine şi de la costul noilor procesoare care, la rândul lor, au nevoie de un modem nou şi de module de antene necesare pentru ca telefoanele să funcţioneze în 5G.
Fondurile de pensii trebuie să producă 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor
Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie, potrivit ordonanței de urgență avizată vineri seara de Guvern.
Guvernul menționează, în OUG, că administratorii trebuie să vireze, până la 30 iunie, 50% din capitalul social minim și diferența până la finele anului, în baza unor noi cote minime impuse, conform Profit.ro.
Pragurile erau menționate în prima formă a OUG publicată de Guvern, însă în forma finală au fost introduse și termenele până la care majorările de capital trebuie efectuate. Calculele Profit.ro, realizate anterior, arată că necesarul de capital suplimentar se ridică la 3,7 miliarde de lei.
Ar fi fost cât pe ce să avem piață liberă şi drepturi…
Anul 2018 a început bine în piața de energie electrică din România: avem astăzi o lege care creează o piață liberă pentru toţi consumatorii de energie electrică şi fiecare are dreptul să aleagă de unde vrea să cumpere energie electrică pentru acasă. De mai bine de douăzeci de ani s-a lucrat la asta, s-au creat reguli, instituții, business-uri, companii, s-au deschis oportunități pentru investiții, s-au recreat reguli, instituții, companii, business-uri, a fost un proces evolutiv al cărui beneficiar final este cetățeanul.
Dar se pare că anul 2018 nu se termină bine pentru consumatorii casnici. Pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a apărut propunerea unei ordonanțe de urgenţă „cu de toate”, prin care Guvernul s-a hotărât să decidă, cu putere de lege, amânarea cu trei ani a acordării dreptului consumatorilor de a cumpăra energie electrică pentru acasă, la cea mai bună ofertă care ar rezulta din concurenţa dintre furnizorii din segmentul casnic. Ordonanţa modifică Legea 123/2012 – Legea energiei electrice şi a gazelor naturale astfel: „La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022 pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate, de către ANRE.”
Din păcate, Guvernul nu explică deloc de ce sunt necesare aceste modificări legislative în cadrul celor 8 pagini de justificări din preambulul a acestui act normativ. Fiind luna decembrie, cu toţii devenim mai sensibili la orice lucru care afectează o libertate câştigată după ani şi ani de nebuloasă captivitate. Aşa că ne întrebăm care este raţiunea pentru care există, în anul 2018, această încercare de a i se lua un drept câştigat cetăţeanului.
Directiva Europeană privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice începe astfel: „Piaţa internă a energiei electrice, care a fost implementată treptat în întreaga Comunitate începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, posibilităţi reale de alegere (…)”. Cu alte cuvinte, elementul central în orice reglementare internă ar trebui să fie consumatorul. În plus, limitarea unui drept câştigat nu poate să intervină decât în condiţii constituţionale: “Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”, conform Constituţiei României.
Energia electrică pe care ar urma să o primească consumatorul casnic în regim reglementat va fi produsul unei alte restricţionări a drepturilor: producătorul de energie electrică, indiferent că acesta este companie mare de stat, că produce energia din cărbune sau din surse regenerabile, că are o producţie mică sau mare de energie, devine obligat „să livreze furnizorilor de ultimă instanţă, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienţilor casnici pentru care aplică tarife reglementate”.
La prima vedere, pare a fi o măsură socială prin care consumatorul casnic devine protejat de stat şi Guvernul consideră că acest lucru justifică reîntoarcerea la controlul statului asupra mecanismelor concurenţiale de ofertare de pe piaţă. Ar fi fost minunat să existe un studiu de impact din care să înţelegem cu toţii ce se întâmplă cu banii noștri până la urmă, dar, în lipsa datelor, nu putem decât să ne întrebăm şi să ne răspundem singuri. Știm însă că s-a analizat, s-au făcut studii, s-a experimentat și s-a dovedit că, dacă energia electrică este tranzacționată în mod concurențial oriunde pe lanțul economic de la producător la consumator, prețul scade.
Principiile pieței libere sunt reglementate la nivel european, chiar Tratatul Unional interzice denaturarea concurenței, orice decizie în acest sens fiind nulă de drept. Directiva Europeană privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice a fost implementată prin Legea 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale și s-a stabilit că funcționarea pieței de energie electrică din România în sistem reglementat încetează definitiv în decembrie 2017. Azi, decembrie 2018, printr-o ordonanță guvernamentală, statul român vrea să intervină în piața de energie electrică pentru a reinstitui controlul.
Regulamentul UE nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind integritatea și transparența pieței angro de energie spune simplu și la obiect: „Se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieței pe piețele angro de energie”. Ironia tristă este că piața angro de energie electrică ar urma să fie afectată tocmai prin decizii ale instituțiilor de stat, instituții care, de fapt, ar trebui să controleze și să corecteze orice acțiune cu potențial distructiv pentru integritatea pieței de energie.
În anul 2018 nu poate fi considerată legitimă limitarea unor drepturi câștigate și nici legiferarea prin Guvern a unor măsuri cu potențial distructiv pe termen lung doar pentru soluționarea unor nefuncționalități instituționale sau de afaceri. Evoluția obligă la schimbare, la integrarea noilor tehnologii, la adaptarea cadrului normativ și economic și la integritate. Într-o epocă a diversificării, descentralizării, decarbonificării și a mobilității, piața de energie electrică trebuie să aibă ca element central consumul și să se adapteze cu rapiditate la nevoile fiecărui consumator. Era cât pe ce să fie așa. Poate va fi cândva. Există deja instrumente legale pentru asta, doar aplicarea lor cu responsabilitate lipsește pe alocuri.
Poziţia CNIPMMR faţă de proiectatele măsuri fiscal-bugetare şi de investiţii
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că ordonanţa de urgenţă al cărei proiect a fost pus în dezbatere publică de către guvern generează următoarele efecte asupra forţei de muncă şi asupra cetăţenilor, în general: „Prin reducerea domeniilor în care pot fi angajaţi zilieri, de la 26 la 6, se îngreuneză accesul pe piaţă muncii a persoanelor necalificate care desfăşoară activităţi sezoniere, sporadice sau accidentale (de exemplu au fost eliminate domeniile hoteluri şi facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – domenii care sunt prin sezoniere). Adoptarea proiectului în forma actuală va avea ca rezultat creşterea numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi de obicei fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţă muncii. Pentru salariaţii din sectorul bugetar nu se mai plătesc orele suplimentare, acestea putând fi compensate doar prin timp liber. Pensiile din sistemul public nu mai cresc de la 1 ianurie 2019, ci de la 1 septembrie 2019. Creşterea costurilor pentru credite, prin tranferul impozitului suplimentar în nivelul dobânzilor”.
Asupra mediului de afaceri, în special asupra IMM-urilor, preconizata ordonanţă de urgenţă va avea, în aprecierea CNIPMMR, următoarle consecinţe, în condiţiile în care „modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”: „Creșterea fiscalității. Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii. Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative. Creșterea cheltuielilor de personal. Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare. Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice. Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective). Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export. Crearea de probleme financiare companiilor din domeniul Energiei, Romgaz şi OMV Petrom, în care statul român este acţionar. Rezultatul instituirii taxei pe lăcomie va fi creşterea costurilor de creditare pentru debitorii băncilor, deoarece băncile vor transfera orice impozit suplimentar în cadrul dobânzilor, taxelor şi comisioanelor suportate de clienţi, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. Creşterea numărului de falimente în cadrul IMM-urilor din domeniile în care statutul va stabili în mod arbitra nivelul salariului minim brut pe ţară în mod diferenţiat, cu posibial problemă de constituţionalitate raportat la dispoziţiile art. 41 alin. 2 din Constituţie. Slăbirea pilonului II de pensii, prin acordarea posibilităţii retragerii sumelor strânse de contribuabili, fapt care va determina scăderea investiţiilor făcute de aceste fonduri în economia privată, concomitent cu un puseu inflaţionist prin aruncarea pe piaţă a unor mari sume de lichidităţi”.
Pentru eficientizarea politicilor publice, CNIPMMR propune următoarele soluţii: ANAF să verifice şi să impoziteze preţurile de transfer, acestea fiind venituri care scapă controlului. Eficientizarea serviciilor publice, prin stabilirea de criterii de performanţă. Realizarea de investiţii publice, aceste având efect multiplicator în economie. Asumarea responsabilităţii în mod trasnparent şi democratic de către decidentul politic şi nu impunerea de soluţii”.
CNIPMMR anunţă că „respinge ferm proiectul de OUG întrucât dispoziţiile afectează mediul de afaceri, măsurile de completare a cadrului legal fiind de mare amploare cu efecte negative multiple asupra întreprinzătorilor”.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR, semnalează: “Consecințele acestei ordonanțe le vedem deja pe bursă iar prețul va fi plătit de către toate categoriile sociale: IMM-urile pentru care costurile de creditare vor crește, prețul energiei deja a crescut iar impredictibilitatea e la cote alarmante; companiile mari, de stat, au deja de suferit, bursa a căzut astăzi într-un mod amețitor și foarte periculos; angajații din mediul public si privat ale căror pensii private vor dispărea. De remarcat și faptul că pentru mediul privat se restrâng de la 26 de domenii, la numai 6 unde, existând posibilitatea de a angaja zilieri, acest lucru vine după ce Guvernul deja supraimpozitase contractele part- time. În plus, se instituie, de asemenea, un al treilea salariu minim, pe domeniul constructiilor. Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă, nu vor mai beneficia de indexarea pensiei dar vor ,beneficia de scumpiri în lanț. Soluțiile pe care noi le identificăm sunt reprezentate de stoparea din a transfera responsabilitatea pe umerii celor care muncesc, controlarea imediată de către ANAF a companiilor care practică prețuri de transfer, folosirea de către mediul public a unui aparat limitat de oameni eficienți, profesioniști și remunerați pe măsură, folosirea fondurilor europene pentru investiții și rezolvarea problemelor economiei și societății și instituirea responsabilității în toate acțiunile desfășurate de către Guvern”.
Leroy Merlin recuperează brazi
Retailerul de bricolaj, construcții, decorațiuni și grădinărit Leroy Merlin recuperează brazi naturali cumpăraţi din magazinele proprii, folosiţi de sărbători şi oferă în schimb vouchere de câte 25 de lei. Cumpărătorii pot aduce brazii folosiţi, prezentând bonul fiscal, la magazin în perioada 5 ianuarie-3 februarie şi primesc voucherele aferente.
Pe baza semnalării silvicultorilor că un brad are nevoie de aproximativ 12 ani pentru a ajunge la înălțimea de 180-200 cm, Frederic Lamy, CEO Leroy Merlin România, subliniază: „Pornind de la angajamentul pentru grija faţă de mediu și de la tăierea masivă a brazilor în perioada sărbătorilor de iarnă, Leroy Merlin continuă și în acest an programul de reciclare a brazilor, pentru a contribui la scăderea numărului de brazi aruncați atunci când devin inutili. Ne dorim să educăm clienții cu privire la utilizarea lemnului în manieră responsabilă.”
Integrarea socială a migranţilor prin sport
Organizaţia Terre des hommes România oferă un exemplu de contribuţie într-o temă de actualitate cum este integrarea socio-economică a migranţilor: proiectul „Move together – Sportul ca instrument de integrare și incluziune socială pentru refugiați” (manager de proiect, Rodica Novac). Proiectul şi-a derulat conferința finală, cu prezentarea rezultatelor şi perspectivelor.
Întregul proiect a reprezentat un demers cu obiectivul integrării în comunitate a refugiaţilor prin mijlocirea sportului, a unor activităţi bazate în general pe joc necompetitiv (foto TDH). În sens larg, au fost evidenţiate beneficiile sportului ca mijloc de incluziune socială şi ca formă de contribuţie la înțelegerea, respectul și toleranța dintre refugiați și comunități locale. Deschiderea este către formarea unor specialişti de profil dintre lucrători în protecţia copiilor, profesori etc. şi către dezvoltarea interesului cluburilor sportive pentru a le oferi servicii copiilor migranţi. Au fost angrenaţi 338 de participanţi, inclusiv localnici, cu vârste de la 3 luni la 62 de ani (67% copii), dintre care 51% migranţi. Activităţile s-au desfăşurat la București și Constanța, cu implicarea profesionistă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa şi cu sprijinul Palatului Copiilor Constanţa şi al complexului sportiv Tei din Bucureşti, care au oferit servicii gratuite participanţilor. Metodologia de lucru a reprezentat aplicarea conceptului Mișcare, Joc și Sport (MJS), bazat pe formare, continuat prin coaching şi valorificat la nivel individual prin dezvoltarea resurselor personale. În esenţă, este o formă de animaţie psihosocială dezvoltată pe plan mondial din 2005 (Anul Internaţional al Sportului şi Educaţiei Fizice), continuată sub egida UEFA, dezvoltată la noi şi acreditată la Autoritatea Naţională a Calificărilor de Terre des hommes România. Publicarea unor studii de caz şi a unui ghid al organizării de activităţi psihosocciale destinate refugiaţilor reprezintă contribuţii de început la o necesară bibliografie de specialitate.
România, locul opt la producţia de bere în UE
Ediția 2018 a raportului Beer Statistics, realizat de Brewers of Europe, situează România pe locul opt în 2017 în topul țărilor mari producătoare de bere din spațiul UE, cu o producție de 16,05 milioane hl. România se clasează astfel îmediat după Cehia și înaintea Italiei. După criteriul volumului de consum, România ocupă locul șapte, cu 16,11 milioane hl, înaintea unor țări cu tradiție în fabricarea și consumul berii: Cehia, Austria, Belgia. Volumul importurilor de bere în România și-a păstrat în 2017 ponderea de 3% din consumul intern, cu sublinierea că sectorul local al berii şi-a păstrat nealterat caracterul profund național. Ţara cu cea mai mare pondere a importurilor în consumul intern de bere este Marea Britanie (23%).
Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României, apreciază că „sectorul local al berii este parte a marii familii a berarilor europeni. Eforturile pe care producătorii de bere le fac la nivel local, de a genera valoare adăugată și de a crea locuri se muncă pe întreg lanțul de activități conexe, au un impact pozitiv și dincolo de granițe, plasând România pe un loc de cinste în rândul țărilor UE. Sectorul berii reprezintă în egală măsură un motor de creștere atât pentru economia României, cât și pentru cea a Europei, iar asigurarea predictibilității fiscale și a unui context economic stabil la nivelul fiecărei țări membră UE rămâne factorul determinant pentru conservarea echilibrului piețelor și asigurarea unei dezvoltări locale durabilă”.
Asociația Berarii României (membră din 2008 a organizației Berarii Europei) include producătorii autohtoni Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Brewerieis, microberăria Clinica de Bere (toţi furnizând peste 80% din berea băută în România), precum și reprezentanții producătorilor de materii prime Soufflet Malţ România, Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.
Senatul a acceptat proiectul privind creditele pentru „Prima Casă”
Senatul a adoptat, miercuri, proiectul iniţiat de parlamentarul ALDE Daniel Zamfir, prin care prevederile Legii privind darea în plată vor fi aplicate şi creditelor acordate prin programul „Prima Casă”, potrivit Mediafax.
Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptată de către senatori cu 73 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” şi o abţinere.
„Propunera legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea prevederilor alin 4 al art 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, prevederi potrivit cărora au fost eliminate din domeniul de aplicare a legii creditele acordate în cadrul programului -Prima Casă-”, se arată în raportul Comisiei pentru buget a Senatului, care a întocmit un raport de admitere cu amendamente.
Iniţiatorul proiectului, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a afirmat că proiectul legislativ clarifică situaţiile de „impreviziune” care apar atunci când instanţele ajung să judece dosare în care debitorii vor să se elibereze prin Legea dării în plată.
