Alexandra Andresen, la 20 de ani, are cu 100 milioane dolari mai mult decât cel mai bogat român, Ion Țiriac
Surorile Andresen şi Gustav Magnar Witzoe din Norvegia ocupă primele poziții în topul celor mai tineri miliardari din lume realizat de revista Forbes. Acestea sunt urmate de nume sonore din domeniul IT, precum cofondatorul Snapchat, Spiegel, sau fondatorii Stripe, frații Cllinson.
Alexandra Andresen se află pe primul loc în clasamentul realizat de Forbes în funcție de vârstă, pentru al doilea an consecutiv. Norvegianca, acum în vârstă de 20 de ani, are o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, clasându-se pe locul 1.678 în topul general al miliardarilor, realizat de revista Forbes. Sora sa, Katharina Andresen, doar cu un an mai mare, ocupă următoarea în top. Intrarea lor în rândul celor mai bogați oameni din lume, s-a petrecut anul trecut, după ce tatăl lor, Johan H. Andresen jr, proprietarul unui fond de investiţii, a transferat fiecărei fiice participații de câte 42% din afacere.
Pe locul al treilea în clasament se află tot un norvegian, Gustav Magnar Witzoe, de 23 de ani, cu o avere de 1,6 miliarde de dolari. Gustav Witzoe deţine 47% dintr-o companie piscicolă norvegiană, Salmar ASA, participație care i-a fost donată de către tatăl său în 2013.
Fondatorul aplicației Snapchat, Evan Spiegel ocupă al patrulea loc în topul Forbes. La vârsta de 26 de ani, acesta deține o avere în valoare de cinci miliarde dolari.
John Collison, în vârstă de 27 de ani, este cofondatorul şi preşedintele Stripe, companie care a dezvoltat o aplicație care permite efectuarea de plăți prin intermediul internetului. John Collison deține o avere de 1,1 miliarde de dolari, ocupând poziţia a cincea în clasamentul celor mai tineri miliardari. Fratele lui, Patrick Collison, în vârstă de 28 de ani, este, de asemenea, în top 10.
Pe poziția a șasea se află cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, în vârstă de 32 de ani, cu o avere ce se ridică la 56 miliarde dolari.
Euro, la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, dacă Marine Le Pen câștigă alegerile în Franța
Câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța de către Marine Le Pen, liderul partidului extremist de dreapta, Frontul Național, ar putea duce la cea mai însemnată scădere a monedei unice din ultimii cinci ani, cursul valutar urmând o traiectorie similară cu cea a lirei în urma votului pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, este concluzia unui sondaj făcut de Bloomberg printre economiști.
Moneda europeană ar putea înregistra un declin rapid în cazul în care Marine le Pen ar câștiga alegerile prezidențiale din Franța, pe fondul acuzațiilor acesteia la adresa Uniunii Europene și a promisiunii făcute de le Pen pentru organizarea unui referendum pentru părăsirea zonei euro și introducerea francului care să reducă valoarea nominală a datoriei suverane.
O depreciere a euro până la paritate cu dolarul, pentru prima dată din 2002 ar reprezenta un declin mai mare de 7% faţă de nivelul cotației din prezent de 1,08 dolari, în timp ce o scădere sub 95 de cenţi ar reprezenta o devalorizare de aproape 12%.
Potrivit unui raport realizat înainte de referendumul pentru Brexit din mai 2016, mare parte a economiştilor au prevăzut scăderea lirei sterline sub 1,35 dolari, în cazul unui vot în favoarea părăsirii blocului comunitar. Prognoza a fost una realistă, lira sterlină pierzând peste 10% din valoare în fața principalelor valute, până la minimul ultimilor 31 de ani, cu 1,3229 dolari pentru o liră.
Economiștii citați de Bloomberg susțin totuși că victoria candidatei Le Pen este puţin probabilă, aceasta având șanse de 20% să câștige, în timp ce probabilitatea ca contracandidatul său, Emmanuel Macron, să devină președinte al Franței este de 61%.
Târgul de joburi și internshipuri RAU JOB FAIR, ediția a IV-a
În scopul corelării permanente a ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii, precum și a creării unui mediu de interacțiune concret, Universitatea Româno-Americană din București organizează târgul de joburi și internshipuri RAU JOB FAIR, ediția a IV-a.
Târgul va avea loc pe data de 4 aprilie 2017, între orele 10:00 – 17:00, în incinta Universității Româno-Americane (Bld. Expoziției, nr.1B, sector 1, București).
Evenimentul cuprinde activități de recrutare și selecție la standurile companiilor expozante ce vor fi amplasate în holul principal al Universității (corp B).
De asemenea, evenimentul presupune desfășurarea în paralel a unor workshopuri tematice menite să ofere informații utile pentru dezvoltarea profesională, susținute de către reprezentanții ai mediului social, educațional și de business.
Evenimentul este deschis oricărei persoane (student, masterand sau absolvent), indiferent de universitatea de proveniență. 
Participarea este GRATUITĂ și se realizează în urma completării formularului de înscriere online.
Detalii complete pe site-ul dedicat – http://rjf.rau.ro/
Participarea este GRATUITĂ și se realizează în urma completării formularului de înscriere online.
Detalii complete pe site-ul dedicat – http://rjf.rau.ro/ Creditul guvernamental s-a triplat față de cel neguvernamental în februarie 2017
Creditul guvernamental a avansat în perioada februarie 2016 – februarie 2017 cu 3,5% mai mult decât cel neguvernamental, arată datele recente publicate de Banca Națională a României.
Pentru aceeași perioadă de raportare, ritmul în care s-a împrumutat statul în februarie a fost mult mai alert, creditul guvernamental majorându-se cu 7,4%, în timp ce cel neguvernamental doar cu 2,1%.
După primele două luni din acest an, creditul guvernamental a ajuns la valoarea de 96,22 miliarde lei, în creștere cu 1,8%, față de sfârșitul anului anterior, iar depozitele constituite de rezidenții clienți neguvernamentali au atins nivelul de 278,18 miliarde lei, majorare de 0,6% raportat tot față de finele lui 2016.
Structurat în funcție de valuta în care s-a împrumutat statul, BNR constată că „la 28 februarie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 2,1% (1,9% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016, pe seama majorării cu 13,9% a componentei în lei (13,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,5%). La 28 februarie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 7,4% (7,2% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016”.
Creditele pentru gospodăriile populației au înregistrat un avans de 12,7% în februarie 2017, față de februarie anul trecut, și de 1% în februarie, comparativ cu ianuarie a.c., ajungând la 104,52 miliarde lei.
În ceea ce privește creditele persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), aici a avut loc o majorare de 9,4% în februarie 2017, față de aceeași lună din 2016, și au crescut, totodată, cu 0,4%, în februarie față de ianuarie a.c., la 81,06 miliarde lei.
Față de aceeași perioada a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2%, în comparație cu depozitele în valută ale persoanelor juridice, care s-au diminuat până la 8,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au diminuat cu 9,2%), potrivit BNR.
Volkswagen revine pe piețele de obligațiuni pentru prima dată după Dieselgate
Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a revenit joi pe piețele europene de obligațiuni cu prima emisiune de bonduri de după izbucnirea scandalului noxelor trucate din august 2015, conform Financial Times.
Investitorii s-au grăbit să subscrie pentru emisiunea de obligațiuni denominate în euro de opt miliarde de euro, comenzile totalizând aproximativ 24 de miliarde euro. Noile titluri de valoare au fost vândute în patru tranșe, cu scadența la doi și 10 ani. Obligațiunile cu scadența la 10 ani au avut valoarea cuponului de 1,9%.
Reprezentanții Volkswagen au anunțat în luna martie că estimează o creștere ușoară a veniturilor pentru 2017, cu 4% față de nivelul record din 2016, de 217,3 miliarde de euro și o marjă de profit de 6-7%, față de 6,7% din anul precedent.
Volkswagen era cel mai mare emitent de obligațiuni corporative din Europa până la declanșarea scandalului emisiilor de noxe, numit și Dieselgate, atunci când grupul german a recunoscut că a instalat un soft pe motoarele diesel a circa 11 milioane de mașini, trișând astfel la testele oficiale antipoluare.
Între 2011 și 2015, compania a fost cel mai mare emitent de bonduri corporatiste din Europa, arată datele comunicate de Dealogic, dar a apelat în cea mai mare parte la piețele securizate, unde împrumuturile și contractele de leasing sunt împachetate ca instrumente derivate și vândute astfel investitorilor, fiind garantate cu active.
Volkswagen deține un portofoliu de 12 mărci, printre acestea se numără automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi și Bugatti, dar și camioanele MAN și Scania.
OPEC, din nou sub presiune după ce barilul de petrol scade sub 50 dolari
Cotația țițeiului Brent scade sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată în acest an după ce stocurile din USA au ajuns la un nou record, întărind temerea că decizia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) de a reduce producția nu dă rezultatele scontate, transmite Bloomberg.
Stocurile de petrol din SUA au crescut în săptămâna care s-a încheiat pe 17 martie cu cinci milioane de barili, a comunicat Administrația pentru Informații în Energie a SUA, anunț care a declanșat imediat o avalanșă de ordine de vânzare, ceea ce a împins țițeiul tip Brent sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată după noiembrie 2016.
Cea mai recentă cădere a cotației denotă că petrolul a pierdut toate câștigurile după ce la finele anului trecut OPEC alături de Rusia au căzut de acord să reducă producția pentru a pune capăt celor doi ani de criză a prețurilor care au afectat industria petrolieră.
Această nouă ieftinire a petrolului va pune presiune pe cei 13 membri ai cartelului exportatorilor de petrol să continue cu tăierile de producție sau să extindă perioada de valabilitate de șase luni a acordului, atunci când se vor întâlni în luna mai, contramăsuri la revenirea pe creștere a producției SUA care zădărnicește efortul de ridica cotația peste 60 de dolari barilul.
„Sunt tot mai mari îndoielile printre jucătorii din piață că noi reduceri operate de OPEC vor putea să restabilească rapid echilibrul de pe piața petrolului”, a declarat Carsten Fritsch de la Commerzbank pentru Bloomberg. „Reducerea livrărilor nu a reușit deocamdată să reducă din excedentul de petrol de pe piață”.
Acțiunile companiilor petroliere au fost afectate de scăderea prețului, tipul Brent atingând un minim de 49 dolari pe baril, în timp ce brandul american West Texas Intermediate (WTI) a atins 47 dolari un baril. Titlurile BP, Royal Dutch Shell și ExxonMobil au scăzut în line la bursă.
Majorarea stocurilor de petrol din SUA vine după ce producătorii de petrol de șist din SUA au reluat în forță forajele încurajați de revenirea prețului, ceea ce le-a îmbunătățit marja de profit după pierderile înregistrate în cei doi ani de criză a cotațiilor.
Companiile din SUA au crescut numărul sondelor pentru a noua lună consecutivă, determinându-i pe analiști să-și revizuiască în creștere estimările pentru producția din acest an a SUA. Aceasta este o problemă pentru OPEC care spera ca revenirea pe creștere a zăcămintelor de șist să fie doar temporară.
Unii analiști consideră că OPEC trebuie să decidă o reducere și mai mare a producției pentru a obține impactul pe care și-l doresc în piață și scumpirea petrolului.
Între sfârșitul anului 2014 și 2016, Arabia Saudită a adoptat o politică de creștere a producției în încercarea de a restrânge exploatările din zăcămintele de șist din SUA precum și a celor care presupuneau costuri ridicate, însă prăbușirea prețului pe o perioadă atât de extinsă a lovit chiar și propria economie dependentă de exporturile de țiței.
Pe de altă parte, producătorii de petrol de șist și-au îmbunătățit sensibil tehnologiile și au mărit gradul de recuperare a zăcămintelor, ajungând să fie profitabili și dacă prețul coboară puțin sub 50 de dolari pe baril.
„Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!”
Poliția lansează o nouă campanie publică pentru combaterea contrabandei de țigări, încercând să conștientizeze populația cu privire la consecințele comerțului ilegal.
Nord-estul României continuă să fie cea mai afectată regiune de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie 2017, a fost pe primul loc, cu o cotă a pieței negre de 37,6%, din totalul național. Procentaje semnificative ale contrabandei cu țigări au fost înregistrate și în regiunile nord-vest, vest și sud-vest care dețin fiecare, respectiv cote de 14,7%, 24,3% și 24,6%, conform ultimului studiu realizat de compania de cercetare Novel Research.
„În primele două luni ale anului 2017, polițiștii au desfășurat peste 700 de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu ţigarete şi produse din tutun, activități în urma cărora au fost constatate 637 de infracțiuni. De asemenea, pe parcursul activităților au fost ridicate în vederea confiscării 3.947.708 de ţigarete, 844 de ţigarete foi şi 1.446 kg de tutun. Totodată, odată cu finalizarea cercetărilor și sesizarea instanței de judecată, au fost indisponibilizate 8.118.080 de țigarete”, se arată într-un mesaj al Inspectoratului General al Poliției Române, transmis participanților la evenimentul de lansare a campaniei.
„Lansăm o nouă campanie anticontrabandă, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la ceea ce înseamnă de fapt a vinde și a cumpăra produse ilegale. Mulți nu știu că traficul ilegal constituie infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani. Un alt obiectiv este educarea consumatorilor și, tocmai de aceea continuăm ideea campaniei derulate în 2016”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general Euromonitor Business Consulting Services.
Recent au fost confiscate 14 milioane de țigarete în Portul Constanța. Autoritățile din România vor intensifica în perioada următoare eforturile pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete cu ajutorul echipelor canine și al echipelor mobile și prin reluarea activităților de scanare.
„Având în vedere prejudiciile aduse bugetului de stat, polițiștii de frontieră vor continua să întreprindă, atât independent, cât și împreună cu celelalte instituții abilitate, măsuri ferme în zona de competență, în vederea depistării și sancționării persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri de larg consum (inclusiv țigarete), precum și reținerii în vederea confiscării mărfurilor traficate”, a declarat comisar șef de poliție dr. Constantin Cîrcu – adjunct al șefului Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani” va fi difuzată în parteneriat cu TVR, în special pe posturile regionale și va avea o importantă componentă de afișaj stradal în județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Maramureș, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și București. De asemenea, campania va fi vizibilă și în punctele de trecere a frontierei prin materiale informative.
„Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!” este cea de-a șasea campanie regională organizată de Euromonitor Business Consulting Services în parteneriat cu autoritățile statului. Campaniile precedente au determinat scăderi semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete în regiunile și în perioadele în care s-au derulat.
Mai multe informații și materiale de comunicare sunt disponibile pe site-ul www.faracontrabanda.ro.
Uber, contestată și în România sub aspectul legalității
Uber este un serviciu nereglementat, ceea ce îl face pe viceprimarul Municipiului București să considere aplicația ca fiind „nelegală și neautorizată”, problema cu care de altfel compania americană se confruntă în majoritatea țărilor.
„Nu cred că este un secret că astăzi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem să fie reglementat, însă, în acelaşi timp, este un serviciu extrem de nou”, a susținut Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, în cadrul unei conferinţe de presă.
Prin modificările legislative, compania Uber doreşte ca fiecărui utilizator al aplicației să îi fie permis să lucreze suplimentar un număr de ore săptămânal, astfel încât să nu fie considerat un job full time, nici o carieră, ci o activitate part time.
În apărarea companiei, Nicoleta Schroeder spune că șoferii nu posedă licență de transport, pentru că legile care reglementează acest sector în România nu cuprind decât taximetria și transportul public, unde Uber nu se încadrează, „pentru că este o aplicație închisă”.
Ca peste tot în toate orașele din lume în care este prezentă, Uber este acuzată că este o activitate neautorizată care încalcă reglementările din domeniul transporturilor, general valabile.
„Activitatea aplicaţiei Uber este de tip ilicit pe piaţa transporturilor din Municipiul Bucureşti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizată, nelegală şi care încalcă atât legea taximetriei, cât şi hotărârea de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti care reglementează activitatea de taxi în Municipiul Bucureşti”, a declarat pentru Mediafax viceprimarul general al Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu.
La nivelul Uniunii Europene, se încearcă încadrarea aplicației Uber în norme legale, care la momentul elaborării lor nu puteau să ia în considerare explozia smartphone-urilor.
„Dacă ne uităm la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au întâmplat pentru reglementare. În primul rând, este o discuţie la nivelul Uniunii Europene. Astăzi avem un set de recomandări clare către statele membre prin care Uniunea Europeană le spune să îşi adapteze legile, să îi contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de ţări care deja au început să facă asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, ţările baltice, Finlanda”, a explicat managerul general al Uber în România.
Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.
Fondul de Mediu va avea un buget de 840 de milioane de lei în 2017
Bugetul pentru Fondul de Mediu și Administrația Fondului de Mediu, ce urmează a fi aprobat de către Guvern, miercuri, 22 martie, se ridică la 840 de milioane de lei în acest an, sumă din care vor fi finanțate 11 programe precum „Rabla” și „Rabla Plus”, conform declarației vicepremierului Daniel Constantin, ministrul Mediului, citat de Mediafax.
Ministrul Mediului a anunțat înaintea ședinței de guvern că prin proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului pentru acest an se dorește finanțarea a 11 proiecte, o parte dintre acestea „fiind în dezbatere publică, iar altele urmează să fie postate pe site-ul instituției”.
Totodată, Constantin a precizat că programele vor fi finanțate prin intermediul Fondului de Mediu, cu venituri estimate de 562 milioane de lei, iar „o altă parte o vom finanța de la Ministerul Finanțelor din vânzarea certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon”. În total, cele 11 proiecte vor necesita fonduri în valoare 840 de milioane de lei.
Printre programele finanțate din Fondul de Mediu se regăsesc și programele: „Rabla”, „Rabla Plus” și „Casa verde”.
În ceea ce privește „Rabla Plus”, vicepremierul a declarat că programul este destinat pentru achiziția a 1.000 de mașini electrice, fiecare beneficiar obținând o primă în valoare de 10.000 de euro. Subvenția oferită per mașină electrică este dublă față de anul trecut.
„Și alte măsuri noi pe care le gândim au beneficii mult mai mari față de anul trecut. V-aș da doar un exemplu, la «Rabla Plus», acolo unde vrem să punem la dispoziție fonduri pentru nu mai puțin de o mie de mașini electrice. Suma, prima din acest an, va fi dublată la aproximativ 10.000 de euro pentru fiecare beneficiar”, a explicat ministrul Mediului.
În competiția pentru delocalizarea industriei financiare londoneze de după Brexit a intrat și ECE
Statele din Europa Centrală și de Est (ECE) speră să atragă cât mai multe locuri de muncă după ce efectele Brexitului își vor face simțite efectele pe piața muncii din Marea Britanie, se arată într-un comentariu al Bloomberg.
Marile companii de servicii financiare din Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piața unică europeană după finalizarea Brexit-ului, au în vedere mutarea unor operațiuni și angajați în alte centre financiare din Europa, precum Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam și Luxemburg.
În acest timp, Polonia, Ungaria și Cehia concurează și ele pentru obținerea locurilor de muncă mai ales din zona managementului mediu a industriei financiare și a serviciilor tehnice, unde salariile nu sunt foarte mari, dar sunt mult mai multe locuri vacante.
Companii de renume, printre care Goldman Sachs Group, filiala din Polonia sau cea a Pfizer din Cehia, vor concura la majorarea numărului de angajați în regiune. Până în anul 2025, aproximativ un milion de persoane s-ar putea adăuga angajaților din sectorul financiar, juridic, de cercetare, design sau alte domenii din ECE, potrivit datelor eliberate de Association of Business Service Leaders (ABSL) din Polonia.
„Vorbim cu bănci, companii de asigurări și fonduri de investiții care vor să își mute peste hotare operațiunile de middle office. Principalul factor care stă la baza deciziei lor este Brexitul”, a declarat Pawel Panczyj, consultant HR pentru Bloomberg.
Strategia de atragere a locurilor de muncă care se vor desființa în Londra este condusă de Polona, care are deja 936 de centre de profil, cu 212.000 de angajați, și ar urma să ajungă la 300.000 de angajați până în 2020, susține ABSL.
Polonia este deja o destinație importantă pentru bănci, evaluările privind locurile de muncă din domeniul financiar transferate aici din țările occidentale variind între 35.000 și 45.000 în ultimii ani. Băncile din Elveția, precum Credit Suisse și UBS sunt unele dintre firmele care au în Polonia servicii externalizate importante în domeniul IT și administrativ.
