Oficialii BNR au realizat teste în sistemul bancar, pe baza metodologiei europene
Banca Națională a României a “stresat” sistemul bancar, în luna septembrie, pe două scenarii de risc, pe o metodologie a Autorității Bancare Europene. Băncile ar înregistra scăderi ale ratelor de capital, însă ar rămâne, la nivel agregat, peste cerințele locale. BNR nu publică, însă, rezultatele testelor pentru fiecare din băncile analizate, așa cum se întâmplă la nivel european. Sistemul bancar ar face față unei cvasi-stagnări economice, cuplată cu o creștere moderată a prețurilor, a dobânzilor, a primei de risc și o depreciere a leului și un avans al inflației, arată datele publicate de BNR în ultimul Raport privind Stabilitatea Financiară cu privire la testele de stres derulate în luna septembrie. BNR publică doar rezultatele la nivel agregat, fără a individualiza rezultatele testului, așa cum se întâmplă, în condiții de transparență, în cazul testelor realizate la nivel european, deși banca centrală precizează că a utilizat metodologia Autorității Bancare Europene (ABE) din 2016, potrivit Agerpres. Banca centrală nu precizează nici dacă există sau nu bănci care ar cădea cu solvabilitatea sub pragul reglementat în cele două scenarii. Rata creditelor neperformante a scăzut cu 1,6 puncte procentuale în primele trei trimestre ale anului 2017, până la 7,96% (septembrie 2017), în afara pragului de alertă al ABE (8%), dar peste valoarea medie din UE (4,5%, iunie 2017), precizază BNR. Următoarele teste de stres europene vor fi derulate anul viitor. În România, sistemul bancar este bine capitalizat, spune BNR în ultimul raport, și capabil să absoarbă pierderile. În unele cazuri, acționarii băncilor n-au mai avut sau n-au mai vrut să aducă capital, însă BNR a preferat să aștepte perfectarea unor tranzacții de achiziție, așa cum s-a întâmplat în cazul Volksbank sau Banca Comercială Carpatica, în locul falimentului sau rezoluției, conform datelor oferite de Profit.ro.
BERD și BCR subvenționează construirea fabricii de reciclare a uleiurilor minerale din Oltenița
BERD și BCR au aprobat un credit de tip club loan în valoare de 38,7 milioane de dolari companiei Green Oil & Lubes SRL pentru construirea unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale la Oltenița, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Investiția totală se ridică la 56 de milioane de dolari, iar facilitatea va avea o capacitate de procesare de 73.000 de tone pe an. Noua unitate de procesare abordează o problemă esențială a României, aceea a reciclării deșeurilor, în condițiile în care va atrage și crearea unei rețele naționale de colectare a uleiului utilizat, se arată în comunicat. Uzina va regenera uleiurile minerale uzate și le va transforma în uleiuri de bază pentru vânzare și reutilizare în industria auto și în alte sectoare industriale.
Grupul de companii va contribui la programul de investiții cu 26 de milioane de dolari, în timp ce restul de 30 de milioane de dolari vor fi asigurați printr-un credit de investiții cu participări egale acordat de BERD și BCR. În cadrul aceluiași acord financiar, BCR a aprobat, de asemenea, o linie de 8,7 milioane de dolari pentru finanțarea nevoilor de capital de lucru și a TVA aferentă dezvoltării proiectului. „Investiția abordează o problemă esențială a tranziției României către o economie durabilă și ecologică prin susținerea unei noi facilități de reciclare. Compania se așteaptă să colecteze majoritatea uleiurilor uzate reciclabile din țară și va crea aproximativ 70 de noi locuri de muncă. “Suntem încântați și onorați să colaborăm cu o companie puternică și dinamică, așa cum este Green Oil si Lubes, în acest interesant proiect, care reprezintă o investiție inovatoare în România, una care se concentrează pe economia circulară și pe mediul înconjurător”, au declarat reprezentanții companiei. Banca este cel mai mare investitor instituțional din România, investind până în prezent aproape 7,5 miliarde de euro în aproape 400 de proiecte. În 2017, Banca a semnat peste 20 de proiecte în valoare de peste 400 milioane de euro.
Florin Jianu, ales vicepreședinte al UEAPME
Cea mai importantă organizaţie a IMM-urilor din Europa, Adunarea Generală a Uniunii Europene a Artizanatului și IMM-urilor (UEAPME), a desfăşurat alegerile pentru funcțiile de vicepreședinţi pentru perioada 2018-2019. Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), singura organizație patronală din România membră UEAPME, a fost ales cu unanimitate de voturi între vicepreşedinţi. Reuniunea s-a desfăşurat în prezența prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.
În context, Florin Jianu a declarat: „Mandatul primit pe cei doi ani vine în contextul în care pentru România, atât 2018, cât și 2019, vor fi doi ani cu o încărcătură specială, atât socială, cât și economică. Îmi propun ca România, prin organizația pe care o reprezint, să își aducă contribuția în cadrul temelor europene și să genereze pro-activ subiecte și politici noi menite să vină în sprijinul IMM-urilor. Voi lupta pentru impunerea unui mecanism comun de creare a unei companii europene, voi susține digitalizarea ca modalitate strategică și de securitate și voi continua să militez pentru conturarea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării și funcționării întreprinderilor mici și mijlocii.”
Primul spital construit de un ONG
S-a deschis şantierul primului spital care va fi construit integral de un ONG: spital de oncologie și radioterapie pediatrică, premieră în sine pentru România, proiect (arh. Raluca Șoaită), construcţie şi efort de jos până sus ale asociației „Dăruiește Viață” (fondatoare, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu). Va fi în proximitatea actualului spital „Marie Curie” din Bucureşti. Eliberarea terenului este aproape gata, au fost obținute toate avizele pentru începerea construcției, care se estimează că se va încheia în noiembrie 2018, ca în martie 2019 spitalul să fie complet funcțional.
În linii generale, spitalul va avea suprafața de 8000 mp, 3 etaje, un compartiment de oncologie cu 97 de paturi (pentru oncologie internare continuă, pentru chirurgie oncologică, pentru părinți în saloanele unde sunt internați copiii), departament ambulator, 10 camere sterile (10 paturi), un compartiment de radioterapie, săli pentru activități educaționale și recreere, bibliotecă, cinema, sport, terasă în aer liber etc. Sub toate aspectele (funcționalități, dimensionare, circuite etc.), spitalul se va situa la standardele maxime în domeniu, proiectarea beneficiind de consultanţă de profil franceză. Funcţionalitatea spitalului va fi însoţită de simbolistica unei succesiuni de lumi ca de poveste, construite în jurul conceptului sugerat de „Copacul vieții”.
Companii din mediul economic susţin deja proiectul şi sunt bine-veniţi noi parteneri care pot face astfel proba angajării lor într-un proiect de responsabilitate socială de utilitate vitală şi anvergură considerabilă. Până la 31 decembrie 2017, companiile pot redirecționa 20% din impozitul pe profit către asociația „Dăruiește Viață”, cu sublinierea că după această dată, modificările aplicate Codului fiscal nu vor mai permite o astfel de contribuţie unui număr semnificativ de întreprinderi mici şi mijlocii. Totodată, persoanele fizice pot contribui cu 2 euro pe lună trimițând SMS cu mesajul SPITAL la 8844 și/sau pot investi online pe platforma „Bursa de fericire”: www.daruiesteviata.ro | www.bursadefericire.ro.
Sediul „luminii extreme” este la Măgurele
Primul sediu social al Consorțiului European pentru Infrastructura de Cercetare (ERIC) care va opera în mod integrat infrastructura paneuropeană dedicată luminii extreme (ELI) va fi în România, pe platforma fizicii de la Măgurele în proximitatea a ceea ce pe cale de a reprezenta cel mai mare laser cunoscut până în prezent – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP). Atribuirea acestei responsabilităţi privitoare la ELI – ERIC a fost hotărâtă la reuniunea Consiliului Competitivitate al Uniunii Europene (COMPET) desfăşurate la Bruxelles. La invitația comisarului european pentru cercetare Carlos Moedas, au participat delegații conduse de miniștrii cercetării din cele trei țări care construiesc și găzduiesc pilonii viitoarei infrastructuri: Republica Cehă – pilonul Beamlines (ELI-BL), Ungaria – pilonul Attoseconds (ELI-ALPS), România – pilonul Nuclear Physics (ELI-NP). România a fost reprezentată de o delegație condusă de ministrul cercetării și inovării Lucian Georgescu, formată din secretarul de stat Ciprian Preda, din Ministerul Cercetării și Inovării, Marius Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) și acad. Nicolae Victor Zamfir, directorul general al IFIN-HH, directorul ELI-NP.
Succesul este de apreciat inclusiv în condițiile competiției mai largi la nivelul UE pentru găzduirea instituțiilor europene.
Consumul este pionul principal în creșterea economiei; agricultura are și ea un rol important
Institutul National de Statistică (INS) a reconfirmat ieri creșterea solidă a economiei în trimestrul al treilea și pe primele nouă luni, de 8,8 puncte procentuale, respectiv 7 puncte procentuale, ceea ce întărește ipoteza unui avans al PIB de peste 6% pe intreg 2017.
Consumul rămâne, pe partea de ultilizare a PIB, principalul motor al economiei, cu o creștere pe volum de 11,4% în T3 și 8,4% pe primele nouă luni, contribuția lui la creșterea economică fiind de 8,3 puncte procentuale în trimestrul al treilea și de 6,5 puncte procentuale pe primele nouă luni. „Consumul rămâne motorul economiei, iar acest fapt ne retrimite la discuțiile vechi pe marginea sustenabilității lui pe termen mediu. Este clar că în viitor stimulentele care au condus la majorarea consumului in Romania – care are cea mai mare creștere din UE – nu vor mai fi acordate și atunci creșterea economică bazată pe consum va avea de suferit”, a subliniat economistul Aurelian Dochia.
Pe partea de formare a PIB, industria și comerțul a dus greul. Industria, care pe volum a crescut cu 7,6% la nouă luni și cu 7,8% în trimestrul al treilea, a contribuit la creșterea economică la nouă luni cu 1,8 puncte procentuale, iar in T3 cu 2,6 puncte procentuale, potrivit Ziarului Financiar. O surpriză o reprezintă agricultura care a avut o creștere spectaculoasă în T3, plus 33,4% pe volum, avansul la nouă luni fiind de 24,3%. Astfel ramura a contribuit cu 2,6 puncte procentuale la creșterea de 8,8 puncte procentuale din T3. La nouă luni, contribuția agriculturii la creșterea economică de 7 puncte procentuale a fost de 1,1 puncte procentuale.
Florin Jianu a declarat recent că bugetul pe 2018 ar trebui construit pe proiecte pentru dezvoltarea economică
Bugetul pentru anul 2018 este lipsit de viziune, nu este construit pe proiecte pentru dezvoltarea economică a țării în următorii doi ani și nu încurajează mediul de afaceri, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferință de specialitate. „2018 și 2019 sunt doi ani foarte importanți pentru țară din punct de vedere simbolic, dar și din punct de vedere al perspectivei de dezvoltare economică. Din punct de vedere al mediului de afaceri nu vedem măsuri de debirocratizare. Ba din contră. Veniturile din amenzi, penalități și alte fapte similare au prevăzute creșteri. Nu vedem elemente privind apărarea, educația sau investiții. Vorbind despre programul de internaționalizare al firmelor românești, inițiat de mine, bugetul se înjumâtățește. Bugetul la ceea ce privește participarea României la târguri internaționale și expoziții, misiuni economice, scade și el aproape la jumătate”, a declarat Florin Jianu.
De asemenea, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, susține la rândul său că bugetul pe anul 2018 „este unul optimist care se bazează pe o creștere economică de 5,5%, dar este și fragil pentru că prevede un deficit de 2,97%”. Ovidiu Nicolescu a mai spus că deși prin Programul de Guvernare 2017-2020 se recunoaște importanța prevenției care să oblige autoritățile cu atribuții de control să procedeze în primul rând la educarea și perfecționarea antreprenorilor, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări raportat la 2017, potrivit Agerpres.
Reprezentanții CNIPMMR cer revizuirea bugetului național raportat la cele trei domenii considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2018 — creștere economică, creștere a locurilor de muncă și siguranță, inclusiv valorificarea creșterii alocărilor UE (pentru investiții în locuri de munca pentru tineri, cercetare, inovare, siguranță, pentru statele din Vecinătatea estică), pentru asigurarea creșterii absorbției fondurilor Europene. Pentru România, bugetul aduce o șansă în plus privind absorbția fondurilor europene, spun reprezentanții CNIPMMR.
Avansul comerțului cu amănuntul din România a continuat și în luna octombrie
Volumul comerțului cu amănuntul în România a urcat cu 12,6% în luna octombrie 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, țara fiind lider în UE la acest capitol după ce a consemnat, pentru a treia lună consecutiv, cea mare creștere în ritm anual înregistrată de o țară membră a Uniunii Europene, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În octombrie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,4% în zona euro și cu 0,9% în Uniunea Europeană. Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 1,5%, în timp ce vânzările de combustibili au crescut cu 0,8% iar cele de alimente, băuturi și tutun au urcat cu 0,1%. Cele mai mari creșteri au fost raportate în România (12,6%), Polonia (7,1%), Irlanda, Ungaria și Malta (6,3%), potrivit datelor Eurostat.
De asemenea, comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,9%, în timp ce vânzările de combustibili și de produse non-alimentare s-au redus cu 0,8%. Produsul intern brut a crescut cu 7%, în termeni reali, în perioada ianuarie — septembrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului precedent, având o valoare de peste 696,7 miliarde lei, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană vrea să creeze Fondul Monetar European (EMF) Daniel Apostol, Corespondență de la Bruxelles
Comisarul european Pierre Moscovici afirmă că “Europa are nevoie să-și construiască propriul instrument în situația unei noi crize financiare și economice”. Rolul FMI se va păstra astfel la nivel global, dar rolul Fondului European Monetar va fi acela de a proteja Europa în fața unei noi crize.
Totodată, comisarul european Pierre Moscovici afirmă că moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. “Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”, susține Moscovici. Potrivit comisarului european, pachetul de măsuri curent este dedicat sa întărească unitatea monetară și să crească unitatea economică pentru toate cele 27 state.
Comisia Europeană propune înființarea Fondului Monetar European (EMF), ca principal instrument financiar care să contribuie la întărirea Uniunii Economice și Monetare. EMF ar veni în continuarea și în completarea Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), înființat în 2012, care a jucat, potrivit Comisiei, “un rol decisiv în asistarea statelor membre în recâștigarea sau menținerea accesului pe piețele suverane de obligațiuni. Aceasta a ajutat la asigurarea stabilității zonei Euro ca întreg”.
Potrivit proiectului Comisiei Europene, EMF va furniza sprijin financiar către statele membre “în nevoie”, va strânge fonduri prin instrumente în piața de capital, va contribui la tranzacții financiare, asemeni rolului de până astăzi al ESM (mecanismului de stabilitate europeană). Totodată, EMF va fi clădit pe structurile financiare și instituționale ale ESM așa cum sunte ele astăzi, ceea ce înseamnă că puterea de reacție a Fondului la crize economice și financiare va fi asemeni celei de care dispune astăzi mecanismul de Stabilitate Economică, cu o capacitate totală de acordare de fonduri de 500 de miliarde de euro.
Dar propunerea făcută astăzi de Comisia Europeană aduce și câteva funcțiuni noi:
1 În cazul improbabil în care SRF (Single Resolution Fund) nu ar avea destule resurse să acopere riscul adus de o bancă cu stres crescut, ar interveni ca ultim factor de împrumut/de finanțare protejând astfel plătitorii de taxe.
2 Propunerea include posibilitatea de a lua decizii și mai rapide în situții de urgență, cu o majoritate de 85% de voturi, în timp ce unanimitatea voturilor va fi păstrată pentru toate deciziile majore cu impact financiar.
3 Propunerea prevede o implicare mai puternică a Fondului – împreună cu Comisia Europeană, în managementul programelor de asistență financiară.
4 Proiectul propus de Comisia Europeană aduce posibilitatea ca Fondul să dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate în viitor ca funcții de stabilizare.
Comisia Europeană vrea un Fond Monetar European (EMF); Daniel Apostol, Corespondență de la Bruxelles
Comisarul european Pierre Moscovici afirmă că moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. “Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”, susține Moscovici. Potrivit comisarului european, pachetul de măsuri curent este dedicat sa întărească unitatea monetară și să crească unitatea economică pentru toate cele 27 state.
Comisia Europeană propune înființarea Fondului Monetar European (EMF), ca principal instrument financiar care să contribuie la întărirea Uniunii Economice și Monetare. EMF ar veni în continuarea și în completarea Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), înființat în 2012, care a jucat, potrivit Comisiei, “un rol decisiv în asistarea statelor membre în recâștigarea sau menținerea accesului pe piețele suverane de obligațiuni. Aceasta a ajutat la asigurarea stabilității zonei Euro ca întreg”.
Potrivit proiectului Comisiei Europene, EMF va furniza sprijin financiar către statele membre “în nevoie”, va strânge fonduri prin instrumente în piața de capital, va contribui la tranzacții financiare, asemeni rolului de până astăzi al ESM (mecanismului de stabilitate europeană). Totodată, EMF va fi clădit pe structurile financiare și instituționale ale ESM așa cum sunte ele astăzi, ceea ce înseamnă că puterea de reacție a Fondului la crize economice și financiare va fi asemeni celei de care dispune astăzi mecanismul de Stabilitate Economică, cu o capacitate totală de acordare de fonduri de 500 de miliarde de euro.
Dar propunerea făcută astăzi de Comisia Europeană aduce și câteva funcțiuni noi:
1 În cazul improbabil în care SRF (Single Resolution Fund) nu ar avea destule resurse să acopere riscul adus de o bancă cu stres crescut, ar interveni ca ultim factor de împrumut/de finanțare protejând astfel plătitorii de taxe.
2 Propunerea include posibilitatea de a lua decizii și mai rapide în situții de urgență, cu o majoritate de 85% de voturi, în timp ce unanimitatea voturilor va fi păstrată pentru toate deciziile majore cu impact financiar.
3 Propunerea prevede o implicare mai puternică a Fondului – împreună cu Comisia Europeană, în managementul programelor de asistență financiară.
4 Proiectul propus de Comisia Europeană aduce posibilitatea ca Fondul să dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate în viitor ca funcții de stabilizare.
