Modelul economic românesc în UE România – orizont 2040

Date:

Elaborarea unui model economic românesc în Uniunea Europeană, prefigurare a României în orizontul anului 2040, este obiectivul pe care și-l propune Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) prin seria de analize și dezbateri inaugurată sub egida Academiei Române – Secția de științe economice, juridice și sociologie, în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București, Institutul Național de Cercetări Economice (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR), cu alte organizații ale societății civile, inclusiv de studenți și elevi. Rezultatul demersului științific, programat să se finalizeze în iunie anul viitor, va fi pus la dispoziția decidenților politici, a mediului de afaceri și a celui academic pentru concretizare în beneficiul țării. Punctul de pornire a fost sintetizat de dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, care a făcut observația că „România se prezintă ca o societate oarecum reformată, dar dezorganizată și cu un grad ridicat de sărăcie. Structura industrială este dominată de interesele marilor corporații și ale societăților internaționale. IMM-urile, din lipsă de investiții și inovare, pierd tot mai mult din forța economică, iar societățile comerciale cu capital privat românesc nu reușesc să se consolideze. Resursele naturale, cele minerale și energetice nu sunt bine valorificate în folosul interesului național. Agricultura, deși înregistrează rezultate bune în realizarea de produse agricole primare, nu reușește să satisfacă cerințele consumului intern, importurile de produse agroalimentare situându-se la un nivel ridicat, cu implicații majore pentru balanța comercială a României. Instituțiile publice care administrează politicile economice au mari carențe, cu efecte negative pentru o economie națională competitivă. Grupurile de interese, atât din interior, cât și din exterior, au capturat sectoare importante ale economiei și continuă exploatarea în folos propriu și în detrimentul beneficiului național”. Pornind de la acest cadru și accentuând ferm că „nu ne luptăm cu trecutul!”,
dr. ec. Constantin Boștină a reiterat paradoxul că România, „deși se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană după populație și după suprafața teritoriului și pe locul 16 ca PIB, se menține de ani de zile pe locul 27 sau 28 la indicatorii calitativi ai vieții cetățenilor ei (PIB/locuitor, salariu mediu, educație sănătate etc.)”.
Pe această bază, au fost lansate reperele dezbaterii inaugurale: „De ce este nevoie de un model economic în UE? Ce tip de economie vrem să avem în România începând cu al doilea deceniu de integrare în UE? Rolul statului în realizarea modelului economic românesc în UE”.

Ideea că statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab

Cadrul reuniunii l-a oferit Banca Națională a României. Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a reafirmat deschiderea totală a instituției către abordarea unor teme esențiale pentru destinul țării sub aspect economic, social, cultural, așa cum se prefigurează proiectul inițiat de ASPES. Pornind de la aprecierea că „toate cele trei mari subiecte propuse în deschiderea proiectului sunt extrem de interesante”, guvernatorul BNR a relatat ceea ce a numit „o experiență de viață”, de la începutul anilor ’90, o învățătură transmisă de ministrul de finanțe olandez de la acea vreme: „Coerența este prima lecție în abordarea tranziției, adică să nu te apuci să iei câte o bucățică dintr-o parte, câte o bucățică din altă parte și când să le legi, să constați că de fapt nu se leagă, sunt conflictuale”. O altă cerință este că, „pentru a ajunge la economie de piață, statul trebuie să aibă un rol puternic. Tranziția se face mult mai ușor cu un stat puternic. Ideea că statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab, înseamnă un stat puternic”. De asemenea, o regulă amintită de guvernatorul BNR este aceea că „o piață nu funcționează bine dacă nu are intrări și ieșiri rapide”, în sensul duratei de înființare, respectiv, de oprire a unei firme. Astfel de învățăminte, reiterate în mediul academic, trebuie transmise, preluate în societate, în economie, a conchis acad. Mugur Isărescu.

TDS_0233

Modelul economic pe care ni-l propunem în orizontul 2040 nu poate fi decât românesc

Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Economie Națională al Academiei Române și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), a apreciat că modelul economic românesc în perspectiva 2040 „trebuie să ofere soluții la următoarele presiuni, probleme și provocări urgente cu impact negativ, pe termenele scurt, mediu și lung: scăderea demografică (cauze, efecte, remedii); starea de sănătate, mortalitate, morbiditate; performanțele educației și migrația externă; raportul dintre capitalul autohton și cel străin (interferență, complementaritate, selectivitate); agravarea unor provocări și probleme de echilibru ecologic, calitatea factorilor de mediu, economie circulară”. Opțiunea rezultată din cercetări de specialitate este „pentru concretizarea principiului jocurilor strategice cu sumă pozitivă pe plan intern și extern, opus jocului strategic cu sumă nulă! Jocul cu sumă pozitivă presupune că toți participanții câștigă! Problema este cât, în raport cu ce și cu ce orizont de timp”. Abordând în context și problema aderării României la euro, profesorul Zaman a caracterizat-o drept „un obiectiv similar ca însemnătate strategică cu aderarea la NATO și UE”. Tot pentru conturarea unei perspective solide, „legătura dintre economia reală și cea nominală trebuie avută în vedere în permanență astfel încât să nu se depășească un anumit decalaj între cele două componente generator de derapaje, acumulări de dezechilibre, aparențe ale unor tendințe favorabile în economie și convergența nominală și cea reală”. În esență, a accentuat profesorul Gheorghe Zaman, modelul economic pe care ni-l propunem pentru orizontul 2040 „nu poate fi decât românesc”.

Economie bazată pe finanțarea sectoarelor cu potențial competitiv pe piața UE și nu numai

În opinia rectorului Academiei de Studii Economice din București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, președintele Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), „un model românesc care să dea satisfacție pe calea dezvoltării socio-economice nu poate fi decât cel regăsit în evoluția economiilor superdezvoltate din UE”, condiția primă și decisivă fiind „să avem tăria de caracter să vrem concentrarea efortului pe evoluție accelerată a economiei, fără derapaje majore”. După un deceniu de apartenență la UE, rectorul ASE a făcut observația că „modelul românesc de economie este cel în măsură să facă din integrarea noastră europeană o cale a unui cuplaj de natură funcțională în ambele sensuri, și spre integrat și spre integrator, astfel încât să devină îndestulătoare sursele interne pentru dezvoltarea economico-socială a țării noastre”. De aici, a subliniat profesorul Nicolae Istudor, „este cazul să ne încărcăm cu acea filozofie de viață pe care ne-o transmite istoria, să învățăm din greșelile trecutului, să consolidăm și să dezvoltăm un tip de economie bazat pe finanțarea cu precădere a sectoarelor economice cu mare potențial de a deveni competitive pe piața UE și nu numai (cum ar fi agricultura și industria alimentară, turismul și IT) și pe promovarea capitalului autohton”. Pe baza învățămintelor istoriei, a conchis profesorul Nicolae Istudor, „este cumva ridicol sau cel puțin contraproductiv să ne punem probleme ideologice în materie de raporturi dintre state și economii, dintre state și piețe. Acestea, statele și economiile, sunt aversul și reversul monedei dezvoltării”.

Dezvoltarea durabilă, rol esențial în viitorul Uniunii Europene

„Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030. Un model economic românesc, european și global” a fost prezentată de László
Borbély, consilier de stat la Departamentul pentru dezvoltare durabilă al Guvernului României. Punctul de plecare l-a reprezentat Agenda 2030 adoptată în 2015 de statele membre ale ONU și care „reprezintă un răspuns la problemele sociale, economice și de mediu ale lumii și stabilește 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD/SDG) și 169 de ținte”. Implementarea celor 17 obiective la nivel național este coordonată de Departamentul pentru dezvoltare durabilă. Strategia aferentă necesită o abordare holistică. Exercitarea de către România a președinției Consiliului UE în primul semestru al anului viitor va face ca dezvoltarea durabilă să joace „un rol esențial, nu doar pentru președinția României, ci și pentru viitorul Uniunii”, a spus László Borbély, anunțând că „la finalul anului 2018, Comisia va lansa Documentul de reflecție a Uniunii Europene, care va conține viziunea Comisiei în ceea ce privește implementarea Agendei 2030” și că „se pregătește un raport al UE către Forumul Politic la Nivel Înalt (HLPF) din 2019 privind implementarea Agendei la nivel extern (Raport Comun de Sinteză). Totodată, se dorește să se raporteze și în privința implementării interne”. Departamentul guvernamental de resort, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu UNECE, va organiza pe 16 aprilie 2019, la București, o conferință la nivel înalt pe tema parteneriatelor pentru implementarea Agendei 2030 (UE, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, Balcanii de Vest).

Principalul capital, economia bazată pe cunoștințe

Necesitatea unui model economic național a fost argumentată de prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele SAMRO, prin aceea că „fiecare țară (inclusiv România) trebuie să se înscrie cât mai performant în tendințele mondiale de trecere la economia bazată pe cunoștințe și digitalizare”. În același timp, a continuat profesorul Nicolescu, „economia bazată pe cunoștințe apare rar în dezbateri” și în general este confundată cu „economia bazată pe cunoaștere”, formulare redundantă, pentru că orice tip de economie pornește de la cunoaștere, or în cazul de față cunoștințele formează „principalul capital, principala resursă”. Oferind o definiție în acest sens, profesorul Ovidiu Nicolescu a enunțat că „prin revoluția cunoștințelor desemnăm schimbarea fundamentală de la economia bazată predominant pe resurse fizice, tangibile, la economia bazată predominant pe cunoștințe, pe resurse intangibile”. Semnalarea sa a fost că „trecerea performantă a României la economia bazată pe cunoștințe este condiționată de elaborarea unei strategii naționale de construire a economiei bazată pe cunoștințe și de proiectarea unui model economico-managerial bazat pe cunoștințe”; modelul economic românesc trebuie să fie „prospectiv, focalizat pe economia bazată pe cunoștințe, coerent, pragmatic-managerial”.

Fructificarea revoluției industriale pentru o economie puternică

Inteligența artificială, securitatea cibernetică, conexiunea și conectivitatea inteligentă, eficiența energetică au fost enumerate de Petrișor Țucă, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), ca piloni ai „celei de-a patra revoluții industriale în care noi putem avea inițiative valoroase”, care a detaliat: „Am depășit de curând un deceniu de când am devenit membri ai Uniunii Europene. Lucrurile elementare care ar trebui gândite și implementate drept metodologii și procese de lucru pentru a avea o economie puternică sunt fructificarea acestei revoluții industriale la care suntem martori, precum și utilizarea unui sistem de taxe predictibil, care să nu aibă mișcări bruște. Orice investiție trebuie să aibă contextul în care să fie realizată și să devină sustenabilă pentru a dezvolta o serie de competențe care să aducă valoare adăugată societății. Astfel de lucruri nu pot fi realizate dacă regulile jocului se modifică constant, ba chiar mai grav, se modifică în timpul jocului. Stabilitatea și predictibilitatea sunt două elemente care asigură elemente de dezvoltare și prosperitate a economiei în sine”.

Să ne conservăm suma de valori

Prof. univ. dr. Constantin Anghelache (ASE) a arătat că globalizarea și convergența reprezintă teme fundamentale, de pus una lângă alta în elaborarea unui model economic românesc de perspectivă. Istoricul Șerban Popescu a insistat asupra dezvoltării identității naționale. „Trăim într-o epocă în care schimbarea e principala lege economică”, a afirmat Bogdan Popovici. Indiferent de modelul economic, „să ținem seama de capitalul uman”, a atras atenția Gabriel Biriș. Prof. univ. dr. Marian Rizea (Universitatea Ecologică) a exclamat că „nu e posibil ca România azi să nu aibă un domeniu în care să strălucească!”. În opinia dr. Florin Luca (Fundația Europeană „Titulescu”) „prima întrebare la care trebuie să răspundem este unde vrem să ajungă România. De aici, să vedem cum ajungem pe cale economică”. Continuând ideea, prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara) a ridicat problema gravă a resursei umane în continuă scădere, coroborată cu „exportul de valori și exportul de profit”. Apelul său a fost „să ne conservăm suma de valori”. Cultivarea elitelor poate constitui suportul unui model economic de dezvoltare a țării, a apreciat prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale. Cerința integrării economice cu Republica Moldova a fost reiterată de Vitalie Usturoi. Formulând observația că strategia nu trebuie confundată cu modelul de dezvoltare, dr. Napoleon Pop a lansat apelul „să definim instrumentele, să partajăm scopurile, riscurile, vulnerabilitățile, oportunitățile”.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Mihai Daraban: Consiliul de afaceri România – EAU își va începe activitatea în scurt timp 

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României...

Politică şi politicianism în procesul integrării europene a României 

| de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române 

DIGI se pregătește pentru lansarea serviciilor în Belgia

DIGI a făcut încă un pas în procesul de...

Finanțare, sustenabilitate, tehnologie: comandamentele FoodIntelForum AQUA Carpatica pentru tot anul

Timpul trece iar ecourile puternice ale FoodIntelForum AQUA Carpatica, ediția...