Scade numărul restanțelor la bănci
Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,56% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 669.023, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,53 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 2,99 miliarde în lei și 3,11 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,4 miliarde lei, potrivit raportului BNR. Rata creditelor neperformante a scăzut la 7,64% în octombrie, respectiv cu 0,32 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și cu 2,38 p.p. în raport cu luna similară din 2016, potrivit Agerpres. Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, declara, la începutul anului, că Banca Centrală și-a propus o țintă de 6% a creditelor neperformante în acest an. „Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ținta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană. Suntem, în schimb, peste media europeană în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane a acestor credite. Din perspectiva bugetului, România nu ar trebui sa folosească bani publici pentru sectorul bancar în acești ani, începând cu 2009”, a spus Voinea.
Bănci cu dublu standard?
Pe piața financiară din România a fost și este practicat un dublu standard al produselor financiar-bancare, similar celui despre care se vorbește că ar exista la produsele alimentare, susține Paul Anghel, director general în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. „În 2010, când a fost implementată Directiva 48, băncile cunoșteau exact care era situația pe piața europeană. Acum se vorbește de acest dublu standard alimentar. Eu cred că a existat și există un dublu standard și al produselor financiar-bancare. Am călătorit cu toții în străinătate, fratele meu locuiește în străinătate și știu că la vremea respectivă îi rupeau ușa cu oferte de unu și ceva — doi la sută dobânzi. La noi s-a introdus acel risc de țară, dar cred că riscul de țară era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred că dânșii ar trebui să plătească niște taxe suplimentare pentru că, sub o formă sau alta, din ce am observat eu, lăsând la o parte înjurăturile și toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul român vrea să își plătească creditul”, a spus Anghel, la o conferință organizată de Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC), citat de Agerpres. Potrivit acestuia, un jurist care să se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatură cu care băncile se prezintă în litigii trebuie remunerat corespunzător. O altă soluție ar fi externalizarea serviciului către casele de avocatură, potrivit informațiilor citate de Agerpres.
Strategie de reabilitare a unei vechi zone industriale
Primăria Sectorului 3, în parteneriat cu Intratest S.A. și Asociația „Educ”, a finalizat coordonatele reabilitării zonei economice şi sociale Faur – Republica/ 23 August. S-a încheiat derularea proiectului „GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală”, axat pe nevoile unei comunități de peste 80.000 de oameni. Proiectul, cofinanțat din fonduri europene, a cuprins „întâlniri publice în zonele marginalizate ale cartierului, discuții cu agenții economici despre prioritățile și viziunea lor referitoare la dezvoltarea zonei Faur-Republica/23 August (foto), focus grupuri cu toți actorii relevanți (instituții publice, ONG-uri, firme și simpli cetățeni) pentru conturarea unui viitor strategic, mai bun pentru comunitatea marginalizată”.
La baza strategiei se regesc probleme identificate precum: „șomajul crescut, numărul mare al persoanelor necalificate; starea deficitară de sănătate, determinată de costurile ridicate ale serviciilor medicale și absența unor centre în apropiere (dispensar, cabinet, medic de familie, spital); condiții improprii de locuit; lipsa actelor de proprietate; participarea redusă a elevilor la educație (absenteism, părăsirea timpurie a școlii, insuficiente materiale educaționale astfel încât mediul să devină atractiv); discriminarea și excluziunea socială; interesul redus pentru demararea de afaceri, raportat la potențialul zonei, pondererea crescută a muncii la negru (cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale)”.
Strategia prevede: „crearea de condiții mai bune de locuire (construire/reabilitarea/modernizarea de locuinţe); realizarea infrastructurii de educaţie (construire/reabilitare/modernizare de creşă/grădiniţă/afterschool); asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă (acolo unde este cazul), de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/servicii sociale); sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii socio-medicale în cadrul unui centru comunitar integrat; amenajarea spațiului urban degradat (construirea/reabilitarea/modernizarea de clădiri pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, de agrement și sport etc.);
Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii; crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi nemodernizate, inclusiv racordarea la utilitățile publice); campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării (în special cele ce vizează desegregarea școlară și cea legată de locuire), precum și pentru implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă”.
Strategia a fost votată și asumată de membrii grupului de Acțiune Locală Sector 3 (GAL Sector 3), organizație neguvernamentală care a crescut, pe parcursul derulării proiectului, de la 4 la 11 membri (autorități publice, reprezentanți ai societății civile și sectorului privat, membri ai comunității marginalizate din Faur-Republica/23 August) și va intra în procesul de evaluare al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru ca obiectivele de investiții din zona Faur-Republica să fie finanțate din fonduri europene.
Strategia de Dezvoltare Locală este rezultat al proiectului GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, AP 5 „Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității, O.S. 5.1 „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma), din orașe/municipii cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.
De la 1 ianuarie 2018, companiile vor fi constrânse de finanțarea intra-grup să apeleze la împrumuturi bancare
Începând cu ianuarie 2018, multinaționalele vor fi impozitate în țara unde-și desfășoară activitatea, acest aspect aplicându-se și pentru sumele externalizate de acestea chiar dacă sunt împrumuturi intra-grup. Pentru că legea limitează deducerea dobânzilor, este foarte posibil ca marile companii să prefere împrumuturile bancare, în locul celor din cadrul aceluiași grup. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a spus în deschiderea forumului „Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare” că băncile trebuie să configureze pachete financiare pe termen lung având în vedere că finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare odată cu intrarea în vigoare a legii privind impozitarea multinaționalelor în țară unde-și desfășoară activitatea. „În condițiile în care finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare din punct de vedere fiscal, atât interesul firmelor pentru împrumuturile bancare, cât și capacitatea acestora de a contracta credite bancare, în condițiile unui mai bun raport dintre datorii și capital (debt/equity), se vor majora”, a subliniat Florin Georgescu.
De asemenea, din ianuarie, doar 30% din valoarea creanțelor înstrăinate este deductibilă, Regimul fiscal al cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate a fost revizuit recent, noile reguli urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2018, conform notei de fundamentare a actului normativ. În prezent, aceste cheltuieli sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, de anul viitor limitându-se gradul de deductibilitate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit Adevarul.
Oficialii BNR au realizat teste în sistemul bancar, pe baza metodologiei europene
Banca Națională a României a “stresat” sistemul bancar, în luna septembrie, pe două scenarii de risc, pe o metodologie a Autorității Bancare Europene. Băncile ar înregistra scăderi ale ratelor de capital, însă ar rămâne, la nivel agregat, peste cerințele locale. BNR nu publică, însă, rezultatele testelor pentru fiecare din băncile analizate, așa cum se întâmplă la nivel european. Sistemul bancar ar face față unei cvasi-stagnări economice, cuplată cu o creștere moderată a prețurilor, a dobânzilor, a primei de risc și o depreciere a leului și un avans al inflației, arată datele publicate de BNR în ultimul Raport privind Stabilitatea Financiară cu privire la testele de stres derulate în luna septembrie. BNR publică doar rezultatele la nivel agregat, fără a individualiza rezultatele testului, așa cum se întâmplă, în condiții de transparență, în cazul testelor realizate la nivel european, deși banca centrală precizează că a utilizat metodologia Autorității Bancare Europene (ABE) din 2016, potrivit Agerpres. Banca centrală nu precizează nici dacă există sau nu bănci care ar cădea cu solvabilitatea sub pragul reglementat în cele două scenarii. Rata creditelor neperformante a scăzut cu 1,6 puncte procentuale în primele trei trimestre ale anului 2017, până la 7,96% (septembrie 2017), în afara pragului de alertă al ABE (8%), dar peste valoarea medie din UE (4,5%, iunie 2017), precizază BNR. Următoarele teste de stres europene vor fi derulate anul viitor. În România, sistemul bancar este bine capitalizat, spune BNR în ultimul raport, și capabil să absoarbă pierderile. În unele cazuri, acționarii băncilor n-au mai avut sau n-au mai vrut să aducă capital, însă BNR a preferat să aștepte perfectarea unor tranzacții de achiziție, așa cum s-a întâmplat în cazul Volksbank sau Banca Comercială Carpatica, în locul falimentului sau rezoluției, conform datelor oferite de Profit.ro.
BERD și BCR subvenționează construirea fabricii de reciclare a uleiurilor minerale din Oltenița
BERD și BCR au aprobat un credit de tip club loan în valoare de 38,7 milioane de dolari companiei Green Oil & Lubes SRL pentru construirea unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale la Oltenița, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Investiția totală se ridică la 56 de milioane de dolari, iar facilitatea va avea o capacitate de procesare de 73.000 de tone pe an. Noua unitate de procesare abordează o problemă esențială a României, aceea a reciclării deșeurilor, în condițiile în care va atrage și crearea unei rețele naționale de colectare a uleiului utilizat, se arată în comunicat. Uzina va regenera uleiurile minerale uzate și le va transforma în uleiuri de bază pentru vânzare și reutilizare în industria auto și în alte sectoare industriale.
Grupul de companii va contribui la programul de investiții cu 26 de milioane de dolari, în timp ce restul de 30 de milioane de dolari vor fi asigurați printr-un credit de investiții cu participări egale acordat de BERD și BCR. În cadrul aceluiași acord financiar, BCR a aprobat, de asemenea, o linie de 8,7 milioane de dolari pentru finanțarea nevoilor de capital de lucru și a TVA aferentă dezvoltării proiectului. „Investiția abordează o problemă esențială a tranziției României către o economie durabilă și ecologică prin susținerea unei noi facilități de reciclare. Compania se așteaptă să colecteze majoritatea uleiurilor uzate reciclabile din țară și va crea aproximativ 70 de noi locuri de muncă. “Suntem încântați și onorați să colaborăm cu o companie puternică și dinamică, așa cum este Green Oil si Lubes, în acest interesant proiect, care reprezintă o investiție inovatoare în România, una care se concentrează pe economia circulară și pe mediul înconjurător”, au declarat reprezentanții companiei. Banca este cel mai mare investitor instituțional din România, investind până în prezent aproape 7,5 miliarde de euro în aproape 400 de proiecte. În 2017, Banca a semnat peste 20 de proiecte în valoare de peste 400 milioane de euro.
Florin Jianu, ales vicepreședinte al UEAPME
Cea mai importantă organizaţie a IMM-urilor din Europa, Adunarea Generală a Uniunii Europene a Artizanatului și IMM-urilor (UEAPME), a desfăşurat alegerile pentru funcțiile de vicepreședinţi pentru perioada 2018-2019. Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), singura organizație patronală din România membră UEAPME, a fost ales cu unanimitate de voturi între vicepreşedinţi. Reuniunea s-a desfăşurat în prezența prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.
În context, Florin Jianu a declarat: „Mandatul primit pe cei doi ani vine în contextul în care pentru România, atât 2018, cât și 2019, vor fi doi ani cu o încărcătură specială, atât socială, cât și economică. Îmi propun ca România, prin organizația pe care o reprezint, să își aducă contribuția în cadrul temelor europene și să genereze pro-activ subiecte și politici noi menite să vină în sprijinul IMM-urilor. Voi lupta pentru impunerea unui mecanism comun de creare a unei companii europene, voi susține digitalizarea ca modalitate strategică și de securitate și voi continua să militez pentru conturarea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării și funcționării întreprinderilor mici și mijlocii.”
Primul spital construit de un ONG
S-a deschis şantierul primului spital care va fi construit integral de un ONG: spital de oncologie și radioterapie pediatrică, premieră în sine pentru România, proiect (arh. Raluca Șoaită), construcţie şi efort de jos până sus ale asociației „Dăruiește Viață” (fondatoare, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu). Va fi în proximitatea actualului spital „Marie Curie” din Bucureşti. Eliberarea terenului este aproape gata, au fost obținute toate avizele pentru începerea construcției, care se estimează că se va încheia în noiembrie 2018, ca în martie 2019 spitalul să fie complet funcțional.
În linii generale, spitalul va avea suprafața de 8000 mp, 3 etaje, un compartiment de oncologie cu 97 de paturi (pentru oncologie internare continuă, pentru chirurgie oncologică, pentru părinți în saloanele unde sunt internați copiii), departament ambulator, 10 camere sterile (10 paturi), un compartiment de radioterapie, săli pentru activități educaționale și recreere, bibliotecă, cinema, sport, terasă în aer liber etc. Sub toate aspectele (funcționalități, dimensionare, circuite etc.), spitalul se va situa la standardele maxime în domeniu, proiectarea beneficiind de consultanţă de profil franceză. Funcţionalitatea spitalului va fi însoţită de simbolistica unei succesiuni de lumi ca de poveste, construite în jurul conceptului sugerat de „Copacul vieții”.
Companii din mediul economic susţin deja proiectul şi sunt bine-veniţi noi parteneri care pot face astfel proba angajării lor într-un proiect de responsabilitate socială de utilitate vitală şi anvergură considerabilă. Până la 31 decembrie 2017, companiile pot redirecționa 20% din impozitul pe profit către asociația „Dăruiește Viață”, cu sublinierea că după această dată, modificările aplicate Codului fiscal nu vor mai permite o astfel de contribuţie unui număr semnificativ de întreprinderi mici şi mijlocii. Totodată, persoanele fizice pot contribui cu 2 euro pe lună trimițând SMS cu mesajul SPITAL la 8844 și/sau pot investi online pe platforma „Bursa de fericire”: www.daruiesteviata.ro | www.bursadefericire.ro.
Sediul „luminii extreme” este la Măgurele
Primul sediu social al Consorțiului European pentru Infrastructura de Cercetare (ERIC) care va opera în mod integrat infrastructura paneuropeană dedicată luminii extreme (ELI) va fi în România, pe platforma fizicii de la Măgurele în proximitatea a ceea ce pe cale de a reprezenta cel mai mare laser cunoscut până în prezent – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP). Atribuirea acestei responsabilităţi privitoare la ELI – ERIC a fost hotărâtă la reuniunea Consiliului Competitivitate al Uniunii Europene (COMPET) desfăşurate la Bruxelles. La invitația comisarului european pentru cercetare Carlos Moedas, au participat delegații conduse de miniștrii cercetării din cele trei țări care construiesc și găzduiesc pilonii viitoarei infrastructuri: Republica Cehă – pilonul Beamlines (ELI-BL), Ungaria – pilonul Attoseconds (ELI-ALPS), România – pilonul Nuclear Physics (ELI-NP). România a fost reprezentată de o delegație condusă de ministrul cercetării și inovării Lucian Georgescu, formată din secretarul de stat Ciprian Preda, din Ministerul Cercetării și Inovării, Marius Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) și acad. Nicolae Victor Zamfir, directorul general al IFIN-HH, directorul ELI-NP.
Succesul este de apreciat inclusiv în condițiile competiției mai largi la nivelul UE pentru găzduirea instituțiilor europene.
Consumul este pionul principal în creșterea economiei; agricultura are și ea un rol important
Institutul National de Statistică (INS) a reconfirmat ieri creșterea solidă a economiei în trimestrul al treilea și pe primele nouă luni, de 8,8 puncte procentuale, respectiv 7 puncte procentuale, ceea ce întărește ipoteza unui avans al PIB de peste 6% pe intreg 2017.
Consumul rămâne, pe partea de ultilizare a PIB, principalul motor al economiei, cu o creștere pe volum de 11,4% în T3 și 8,4% pe primele nouă luni, contribuția lui la creșterea economică fiind de 8,3 puncte procentuale în trimestrul al treilea și de 6,5 puncte procentuale pe primele nouă luni. „Consumul rămâne motorul economiei, iar acest fapt ne retrimite la discuțiile vechi pe marginea sustenabilității lui pe termen mediu. Este clar că în viitor stimulentele care au condus la majorarea consumului in Romania – care are cea mai mare creștere din UE – nu vor mai fi acordate și atunci creșterea economică bazată pe consum va avea de suferit”, a subliniat economistul Aurelian Dochia.
Pe partea de formare a PIB, industria și comerțul a dus greul. Industria, care pe volum a crescut cu 7,6% la nouă luni și cu 7,8% în trimestrul al treilea, a contribuit la creșterea economică la nouă luni cu 1,8 puncte procentuale, iar in T3 cu 2,6 puncte procentuale, potrivit Ziarului Financiar. O surpriză o reprezintă agricultura care a avut o creștere spectaculoasă în T3, plus 33,4% pe volum, avansul la nouă luni fiind de 24,3%. Astfel ramura a contribuit cu 2,6 puncte procentuale la creșterea de 8,8 puncte procentuale din T3. La nouă luni, contribuția agriculturii la creșterea economică de 7 puncte procentuale a fost de 1,1 puncte procentuale.
