Cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule noi a crescut în România cu 17% după zece luni, până la 88.805 unități
În România au fost înmatriculate 88.805 automobile noi în primele zece luni ale anului, cu 16,9% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor oferite joi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Autombile (ACEA).
De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative în primele zece luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut și în Lituania (+23,7%, până la 21.473 unităţi), Croaţia (+21,7%, până la 44.880 unităţi), Bulgaria (20,5%, până la 25.098 unităţi), Ungaria (20,2%, până la 93.025 unităţi), Polonia (18,1%, până la 395.968 unităţi), Germania (2,88 milioane unităţi, +2,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2016), Marea Britanie, Franţa (1,74 milioane unităţi, +4,8%), Italia (1,69 milioane unităţi, +8,9%) şi Spania (1,03 milioane unităţi, +7,3%).
Totodată, au existat și diminuări în Irlanda (-10,1%, până la 130.504 de unităţi), Marea Britanie (-4,6%, până la 2,22 milioane unităţi) şi Finlanda (-1%, până la 100.842 unităţi).
România se află pe locul 17 în UE în funcție de numărul de autovehicule noi comercializate.
Pe platforma autoturismelor second-hand, numărul înmatriculărilor s-a majorat în România cu 69,9% în perioada ianuarie-octombrie, până la 426.029 unităţi, potrivit datelor publicate recent de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
Se preconizează cel mai mare Black Friday. Majoritatea comercianților se așteaptă la încasări mai mari cu 50%
Comercianţii online se aşteaptă la vânzări record în cadrul evenimentului destinat cumpărăturilor, cunoscut sub numele de Black Friday, mai mari cu 50% faţă de anul anterior, la aproape toate categoriile de produse.
De asemenea, vânzările ar putea depăși pragul de 920 mil. lei (200 mil. euro) doar în ziua de vineri.
“Sărbatoarea cumpărăturilor” este cunoscută, conform unei cercetări de piaţă realizate de compania Kantar Millward Brown România, de 79% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, iar peste 45% doresc să achiziţioneze ceva în cadrul Black Friday.
Doar cel mai mare magazin online local mizează pe vânzări de 350 mil. lei pe durata zilei de vineri.
„Ne aşteptăm la comenzi de 350 mil. lei. Anul trecut am avut comenzi de 300 mil. lei. Ne-am aşteptat la mai puţin şi am fost surprinşi de amploarea evenimentului. Ne aşteptăm la 1,3 milioane de produse vândute“, a declarat Iulian Stanciu, CEO al grupului eMAG, care administrează cel mai mare magazin online local.
Evenimentul Black Friday (Vinerea Neagră) a debutat pe plan local începând cu anul 2011, când au intrat şi unii dintre cei mai mari jucători din economie (Carrefour, Orange, Vodafone, Telekom, Digi), scrie Ziarul Financiar.
Investiţie românească în amenajări interioare inteligente
Compania românească specializată în amenajări interioare Delta Studio şi-a lansat campania de Black Friday pe www.deltastudio.ro. Oferta – până duminică, 19 noiembrie, ora 23:59 – cuprinde gresie, faianță, mozaic, obiecte sanitare, baterii sanitare, cabine de duș, căzi, accesorii, seturi pentru baie, mobilier de baie, mobilier de bucătărie etc. Reducerile pot ajunge până la 90%.
Firma – cu 11 showroom-uri în nouă orașe, precum şi un showroom virtual pe site-ul propriu – deţine inclusiv un portofoliu de idei, sub formă de soluții și concepte pentru amenajare completă, cu sloganul „amenajări inteligente”, odată cu servicii de proiectare, cu lucrări de execuție și montaj, cu garanție și service. În acest fel, investiţia este concretizată nu numai în produse materiale pentru finisaje (gresie și faianță, mozaic, parchet), mobilier (românesc și de import), uși, obiecte sanitare, radiatoare, textile, corpuri de iluminat, decorațiuni, ci şi în creativitatea unor profesionişti în design, arhitectură, consultanță (foto deltastudio.ro, „Autum Light”, arhitect Andreea Baban).
Fondul Proprietatea a înregistrat în primele nouă luni din 2017 un profit net de peste 906 milioane de lei
Fondul Proprietatea a încheiat primele nouă luni din acest an cu un profit net de 906,4 milioane lei, în creștere cu aproximativ 59% spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor oferite miercuri de Bursa de Valori București (BVB).
„Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2017 a fost venitul brut din dividende, care a crescut datorită deciziei OMV Petrom SA de a distribui dividende în 2017 (106,8 milioane lei) și datorită dividendelor mai mari distribuite de către Hidroelectrica SA (206,6 milioane lei), precum și datorită dividendelor speciale în sumă de 170,6 milioane lei distribuite în septembrie 2017 de companiile controlate de stat, în special Hidroelectrica SA și CN Aeroporturi București SA. O contribuție semnificativă la profitul înregistrat în perioada de nouă luni încheiată la 30 septembrie 2017 a avut, de asemenea, modificarea pozitivă a valorii juste aferente participațiilor la valoare justă prin contul de profit și pierdere, în special OMV Petrom SA, ca urmare a creșterii prețului acțiunii companiei în cursul perioadei (creștere cu 10,7%)”, conform raportului.
De asemenea, pe 30 septembrie 2017, capitalurile proprii totale au fost de 10,606 miliarde lei (la 30 iunie 2017 au fost de 10,520 miliarde lei) în scădere cu 6,85% comparativ cu valoarea de 11,386 miliarde lei de la 31 decembrie 2016.
În aceeași măsură, veniturile din activitatea operațională au însumat aproximativ 979,417 milioane, în timp ce cheltuielile operaționale 88,607 milioane lei.
Fondul Proprietatea SA a fost întemeiat la data de 28 decembrie 2005 ca societate de investiții de tip închis.
Indicele Robor la 3 luni s-a majorat până la pragul de 1,92%, record în ultimii trei ani
Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut miercuri până la 1,92%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent, conform datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).
Luni, Robor a urcat la 1,89%, nivel pe care l-a atins şi în 1 noiembrie 2017.
Nivelul atins marţi, de 1,92% este cel mai mare din 3 noiembrie 2014, când a atins pragul de 1,94%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută (în lei) între ele. Indicele se stabileşte zilnic de BNR, fiind calculat potrivit mediei arirmetice dintre cotaţiile practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
De asemenea, dobânzile interbancare au scăzut considerabil anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 cel mai mic nivel din istoria sa, respectiv 0,68%/an.
Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.
Cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul a crescut cu 5,5% în septembrie
Comerțul en gros a crescut în luna septembrie cu 5,5% pe serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Comerţul cu ridicata a crescut în luna august 2017 cu 10,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ritm crescut faţă de luna iulie, când a înregistrat un avans de 7,6%.
De asemenea, cele mai mari creşteri din luna septembrie au avut loc la nivelul comerţului cu ridicata nespecializat (+25,9%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+9,6%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+8%), comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+6,5%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+5,8%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+4%).
Totodată, au existat și atenuări în activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-16,8%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-9,4%).
Statisticile nu redau valorile comerţului dintre firme cu autovehicule şi motociclete.
În 2016, comerţul en gros a înregistrat un avans de 7,7% faţă de anul precedent, după o creştere de 4,1% în 2015.
Un fel de London Eye în Tei-Plumbuita
Una din primele roţi de agrement ca mărime din Europa, după London Eye şi roata panoramică de la Rimini (Italia) şi cam cât Riesenrad din Viena, se află în parcul Tei-Plumbuita. Are înălțimea de 63 de metri și 44 de cabine închise, ceea ce permite funcţionarea şi vara, și iarna. Face parte din parcul de agrement dezvoltat de Primăria Sectorului 2 cu fonduri europene. Parcul are funcţie complexă economică, turistică, socială şi culturală. Tematica organizării şi amenajării este de inspiraţie folclorică, sub forma unui spaţiu care sugerează „Tărâmul fermecat”, cu zonele „Pădurea de argint”, „Pădurea de aramă”, „Tărâmul lui Verde-mpărat”. O asemenea lume nu este neapărat de descris, ci de vizitat. Eventual, pot fi enumerate dintre atracţii lanțurile care te prind în „Hora Ielelor”, „Herghelia Ilenei Cosânzeana”, maşinuţele cu personaje precum Balaurul, Zmeul, Gheonoaia, Ştima apelor, Căpcăunul etc., Casa groazei, roller coaster unic în România, cu o înălțime de 15 metri.
Sub aspect economic, parcul asigură 40 locuri de muncă directe permanente, se preconizează venirea a 810.232 de turiști în primii cinci ani de la finalizare, în 2016 şi creşterea implicit a numărului de înnoptări în Bucureşti cu 57,29% față de numărul înnoptărilor socotite până să existe acest parc.
ISMB a lansat programul Centenarul României Mari
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a lansat programul de activităţi privind sărbătorirea Centenarului României Mari. „Prin acest program vrem să ne întoarcem la valorile cetăţeniei active, să dăm putere noţiunii de patriotism”, a subliniat prof. Diana Melnic, inspector şcolar general adjunct, cu ocazia evenimentului inaugural care a reunit în Aula Magna a Universităţii „Titu Maiorescu” directori de unităţi ale învăţământului preuniversitar, profesori universitari, reprezentanţi ai Executivului, ai administraţiei publice locale, ai federaţiilor sindicale.
Programul, care se derulează până la 20 decembrie 2018, are ca scop „conştientizarea rolului reprezentat de Marea Unire în dezvoltarea României moderne”.
Obiectivele proiectului sunt „reactualizarea memoriei colective privind locurile, evenimentele, personalităţile Marii Uniri; cultivarea valorilor cetăţeniei active; revitalizarea sentimentului patriotic şi a identităţii naţionale în rândul elevilor”.
Grupul ţintă îl constituie „elevii, personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, părinţii din municipiul Bucureşti”.
Dintre evenimentele şi activităţile programului semnalăm: concursul de istorie cu tema „Centenarul României Mari”, expoziţia de portrete „Personalităţi care au contribuit la făurirea României Mari”, concursul de eseuri „Marea Unire în literatură”, promovarea tinerilor profesori bucureşteni, festivalul naţional de teatru pentru elevi, festivalul naţional de creaţie şi interpretare a muzicii folk „Toamna baladelor”, conferinţa „Primul Război Mondial şi Marea Unire” etc.
Economistul este unul dintre partenerii media ai programului Centenarul Marii Uniri.
Bucureștiul își atinge limitele de creştere în absenţa unei strategii de tip smart city
Cea mai mare parte a populației globale locuiește și lucrează în prezent în orașe. Conform previziunilor ONU, până în 2050, aproximativ 70% din populaţia lumii va locui în zone urbane, faţă de 54% în prezent. Procentul se ridică, însă, la 86% pentru cele 35 de ţări dezvoltate care alcătuiesc Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
În ultimii ani, Bucureştiul a fost unul dintre orașele europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, reflectând într-o oarecare măsură mix-ul favorabil de sectoare industriale. Oraşul s-a impus, în special, în domeniul serviciilor profesionale și IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial foarte important în creşterea numărului de locuri de muncă. Conform Oxford Economics, Bucureştiul şi-a păstrat avântul în 2016, rata de creștere a PIB-ului și a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraşelor din UE.
Creșterea economică este așteptată să rămână mare și în 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureștiul se va clasa înaintea majorității oraşelor europene. Rata de ocupare a forței de muncă este estimată să crească ușor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o ușoară scădere a șomajului care rămâne, în continuare 3,9%.
Ritmul generării de locuri de muncă pe termen mediu va fi temperat de îmbătrânirea populației, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda acestui fapt, creşterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula acestă expansiune.
Datele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depăşind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.
Carmen Adamescu (foto), Partner EY România, comentează:
„Ca întodeauna în cursul istoriei sale, Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: Se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai mult amenințate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucureştiul drept capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiții normale de rulare.
Acestea sunt, evident, provocări cu care se confruntă în zilele noastre toate oraşele în creştere. Este bine cunoscut că migrația continuă către centrele urbane şi infrastructura învechită, subdimensionată, din oraşele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orăşeneşti şi a economiei locale, afectând condițiile de mediu şi culturile comunitare în întreaga lume. Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart city.
Estimările FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul oraşului București, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creștere privind mobilitatea și siguranța cetățenilor și să stimuleze dezvoltarea și competitivitatea.
Singura modalitate prin care Bucureştiul va putea să depășească lipsurile și să susțină creșterea în viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creștere economică sustenabilă.
Capitala României ar trebui să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta rețele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităților şi folosirea mai eficientă a resurselor urmând modelele altor orașe moderne, unele aflate chiar în România. Locuitorii Bucureștiului au nevoie de o administrație municipală mult mai accesibilă și implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, orașul să fie pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranță publică adecvată și încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui și în viitor„, a conchis Carmen Adamescu, Partner EY România.
Datele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depăşind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.
Carmen Adamescu (foto), Partner EY România, comentează:
„Ca întodeauna în cursul istoriei sale, Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: Se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai mult amenințate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucureştiul drept capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiții normale de rulare.
Acestea sunt, evident, provocări cu care se confruntă în zilele noastre toate oraşele în creştere. Este bine cunoscut că migrația continuă către centrele urbane şi infrastructura învechită, subdimensionată, din oraşele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orăşeneşti şi a economiei locale, afectând condițiile de mediu şi culturile comunitare în întreaga lume. Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart city.
Estimările FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul oraşului București, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creștere privind mobilitatea și siguranța cetățenilor și să stimuleze dezvoltarea și competitivitatea.
Singura modalitate prin care Bucureştiul va putea să depășească lipsurile și să susțină creșterea în viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creștere economică sustenabilă.
Capitala României ar trebui să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta rețele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităților şi folosirea mai eficientă a resurselor urmând modelele altor orașe moderne, unele aflate chiar în România. Locuitorii Bucureștiului au nevoie de o administrație municipală mult mai accesibilă și implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, orașul să fie pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranță publică adecvată și încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui și în viitor„, a conchis Carmen Adamescu, Partner EY România. Profitul înregistrat de Transgaz s-a majorat cu 21% în primele nouă luni ale acestui an, la 433,5 milioane de lei
Compania Transgaz a înscris în primele nouă luni din acest an un profit net de 433,5 milioane lei, în creștere cu 21% faţă de rezultatul net din aceeași perioadă a anului trecut, de 358,46 milioane lei, potrivit datelor oferite luni de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
De asemenea, cantitatea de gaze transportată a crescut cu aproape 14%, la 9,21 milioane metri cubi.
La 30 septembrie, volumul creanţelor restante a fost de 306,9 milioane lei, cu 56,49 milioane lei mai mare faţă de perioada similară a anului precedent, respectiv 250,41 milioane lei.
Transgaz a raportat în primele nouă luni ale acestui an suma de 536,7 milioane lei (TVA, redevenţa petrolieră, impozit pe profit, impozit pe monopolul natural, impozit pe venituri din salarii).
Totodată, transportatorul naţional de gaze a achitat bugetelor locale, fondurilor speciale şi asigurărilor sociale suma de 102,18 milioane lei.
Acţionarul majoritar al Transgaz este Ministerul Economiei, care controlează 58,5% din acţiuni.
