Garanti BBVA raportează „rezultate semnificative, la patru luni de la introducerea noilor funcționalități în aplicația de Mobile Banking, care permit clienților să solicite rapid și ușor credite de nevoi personale și Bonus Card, fără a se deplasa în agenții. Astfel, după patru luni de la lansare, în luna octombrie a acestui an, 13% din cererile de credite de nevoi personale și 21% din cererile pentru Bonus Card au fost depuse exclusiv online, direct prin aplicație. Banca urmărește ca majoritatea aplicațiilor să fie primite prin canalul online, având în vedere că, opțiunile de plăți și de creditare din aplicația de mobile banking le permit clienților să economisească bani și timp”.    

După cum reamintește Garanti BBVA, „lansată în luna iunie, această funcționalitate de creditare online, permite clienților existenți să solicite împrumuturi de nevoi personale sau Bonus Card 24/7, de oriunde din lume, folosind doar un smartphone și conexiune la internet. Procesul complet digitalizat elimină necesitatea vizitelor în agenții și oferă un timp de răspuns rapid, oferind acces convenabil la soluțiile financiare de care clienții au nevoie”.

Tolga Banyocu (foto), director general adjunct, Aria Soluții pentru Clienți, Garanti BBVA: „Suntem mulțumiți de interesul crescut pentru serviciile noastre online și de performanța platformei noastre digitale. În doar patru luni, am înregistrat o creștere semnificativă a cererilor online, ceea ce reflectă încrederea clienților noștri în soluțiile noastre digitale. Simplificarea accesului la finanțare este o parte esențială a angajamentului nostru de a îmbunătăți experiența clienților noștri existenți. Vă invităm să faceți parte din familia de clienți Garanti BBVA și să experimentați la prima mână inovațiile noastre, din confortul caselor voastre.”

Garanti BBVA subliniază că, pentru a încuraja utilizarea serviciilor online, „a introdus beneficii suplimentare pentru clienți. Cei care aplică pentru un Bonus Card prin Mobile Banking vor primi 300 de lei în puncte bonus la aprobare, în timp ce solicitanții de credite de nevoi personale vor beneficia de zero comision de analiză a aplicației. Această funcționalitate face parte din strategia de digitalizare a Garanti BBVA, menită să ofere clienților o mai mare flexibilitate și să îi ajute să își reia planurile amânate. 

Avantajele oferite de aplicație sunt disponibile în prezent pentru clienții existenți. Alte persoane interesate să aplice online pentru un credit de nevoi personale sau Bonus Card o pot face după ce au devenit mai întâi clienți ai băncii.

Garanti BBVA derulează în prezent o amplă campanie media pentru a promova noile avantaje oferite clienților existenți prin intermediul aplicației Mobile Banking. Campania are ca protagonistă trupa românească de acapella Blue Noise, se concentrează pe comunicarea sprijinului băncii în a ajuta clienții să își reia planurile amânate și va fi difuzată pe toate canalele de comunicare – TV, cinema, radio, print și social media. Inițiativei i s-au alăturat și influencerii locali Denis Hanganu și Adrian Nartea”.

Start-up-ul inovator Boon, fondat în România, anunță „lansarea oficială a platformei sale, care îmbină comerțul între colegi cu susținerea cauzelor caritabile. Boon revoluționează modul în care angajații se implică în responsabilitatea socială la locul de muncă, oferind o modalitate unică prin care fiecare tranzacție devine o oportunitate de a face bine. Mai multe companii cu sediul în Cluj și Timișoara utilizează deja Boon, urmând ca din noiembrie să se alăture și companii din București.

Fondat de o echipă de antreprenori români pasionați de tehnologie și impact social, Boon își propune să devină un exemplu de inovație și implicare în comunitate, aducând o soluție locală la nevoile globale de sustenabilitate și responsabilitate socială. Fiecare companie care va adopta această soluție va avea o platformă internă personalizată, exclusivă, pe care angajații pot lista obiectele de care nu mai au nevoie sau chiar experiențe pe care sunt dispuși să le ofere (ex: traininguri). Colegii pot achiziționa obiectele sau experiențele, iar încasările sunt astfel direcționate către organizații caritabile alese de vânzători, verificate și validate în prealabil de Boon.

Spre deosebire de modelele de marketplace tradiționale, modelul de afaceri al Boon se aliniază direct cu misiunea sa de a genera impact social pozitiv. Platforma operează fără a percepe taxe de la companii sau utilizatori, concentrându-se pe succesul organizațiilor caritabile pe care le susține și acționând ca un departament de strângere de fonduri pentru acestea”. 

Ștefan Szakal, fondator și CEO Boon: „Misiunea noastră este să ajutăm oamenii, companiile și organizațiile caritabile din România să devină o forță a binelui în comunitățile lor. Boon este o platformă de tip marketplace, care oferă beneficii tuturor celor implicați: vânzătorii susțin cauzele sociale în care cred și prelungesc viața obiectelor personale, cumpărătorii găsesc oferte avantajoase și contribuie la economia circulară, companiile își îmbunătățesc scorurile ESG prin promovarea practicilor durabile și a implicării angajaților, iar organizațiile caritabile primesc fonduri fără a fi nevoiți să-și gestioneze propriul marketplace.”

Inițiatorii precizează că „mai multe companii cu sediul în Cluj și Timișoara folosesc deja sau sunt în curs de implementare a platformei Boon, pentru a-și crește impactul social și pentru a răspunde așteptărilor noii generații de angajați. Prin acestea se numără: RebelDot, Salt & Pepper, Accesa, Visma, Linnify, Victory Square Partners, Elektrobit, ClujHub, Fornetti Romania, EXL Service Romania. Fiecare companie are acces la o serie de statistici privind impactul pozitiv pe care îl generează în comunitate, precum reducerea amprentei de carbon prin fiecare tranzacție făcută de angajați, suma totală transferată către organizațiile caritabile și multe altele. 

În acest moment, 25 de asociații locale din Cluj și Timișoara sunt deja listate pe platformă, după ce au trecut printr-un proces riguros de verificare. Printre acestea se numără: AETM-Asociația Elevilor din Timișoara, Alo!Tata, Asociația O Masă Caldă, Banca Regională pentru Alimente, Câini de Salvare Transilvania, Clubul Sportiv Youth Academy, Dog Assist, Fundația Inima Copilului, Horse Emotion, Kabaitan, Micile comori, Mișcarea de Tabără Yuppi, Părinte Implicat, Peditel 1791, Piticii Monei, Preventis, Transylvania Animal Care (TAC), Verde de Banat. 

Prin orientarea către comunitățile locale, Boon asigură un impact vizibil și tangibil, consolidând legăturile dintre angajați, companii și organizațiile caritabile din țară. Această abordare facilitează înțelegerea nevoilor specifice ale comunităților și promovează un sentiment crescut de apartenență și scop comun”.

Boon subliniază că „a fost înființată în 2024 de către antreprenorul Ștefan Szakal și este mai mult decât un marketplace; este un start-up românesc care își propune să transforme modul în care companiile abordează responsabilitatea socială și sustenabilitatea. Prin facilitarea tranzacțiilor între colegi în beneficiul cauzelor caritabile, Boon creează o cultură a dăruirii și a implicării, cu avantaje pentru toți stakeholderii implicați. Pentru mai multe informații, accesați https://www.boon.co/”.

Noua serie a programului Executive MBA Bucharest, derulat de WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa, cuprinde „o grupă formată din 28 de manageri și antreprenori. Anul acesta se remarcă o tendință clară: managerii seniori se întorc pe băncile școlii pentru a-și actualiza cunoștințele și a rămâne competitivi într-un mediu de afaceri tot mai complex. De asemenea, interesul femeilor lider pentru educația executivă este în continuă creștere”.

WU Executive Academy precizează că „media de vârstă a participanților la programul Executive MBA Bucharest în acest an a crescut la 40 de ani, comparativ cu 38 de ani în promoțiile anterioare, iar experiența profesională medie a ajuns la 19 ani, față de 16 ani în trecut. De asemenea, experiența managerială a crescut de la 9 ani la 10 ani. Această tendință subliniază faptul că tot mai mulți manageri seniori aleg să investească în formarea lor continuă pentru a se adapta cerințelor tot mai complexe din mediul de afaceri, a-și extinde rețeaua de networking și a-și crește competitivitatea pe piața muncii.

O altă tendință în cadrul noii serii este creșterea numărului de femei care urmează programul de educație executivă. Dintre cei 28 de participanți, 12 sunt femei, reprezentând 40% din grup, un procent în creștere față de media de 35% din anii anteriori. Această evoluție reflectă interesul în creștere al femeilor pentru dezvoltarea competențelor de leadership și evoluția în carieră”.

Prof. Phillip C. Nell, director academic al programului WU Executive MBA Bucharest: „Observăm o schimbare importantă în peisajul educației executive față de anii anteriori: tot mai mulți lideri experimentați, atât bărbați, cât și femei, revin în mediul academic pentru a-și actualiza cunoștințele și a-și consolida competențele, astfel încât să abordeze cu încredere provocările tot mai complexe ale mediului global de business. Suntem bucuroși că programul nostru Executive MBA Bucharest rămâne o alegere de top pentru dezvoltarea profesională a liderilor din România. Diversitatea industriilor din care provin participanții îmbogățește semnificativ experiența educațională, oferindu-le studenților acces la perspective diverse și la o rețea globală de profesioniști”.

De asemenea, semnalează organizatorii, „schimbări apar și în topul industriilor din care provin studenții programului. În acest an, sectorul de finanțe, bănci și asigurări a depășit industria IT și a urcat pe primul loc, cu o pondere de 29% dintre participanți. Sectorul IT, care domina în anii anteriori, se situează pe locul al doilea, cu o pondere de 25%. Pe locul al treilea se află industria energetică, cu 11% din totalul studenților. Pe lângă acestea, programul atrage profesioniști dintr-o gamă largă de domenii, printre care servicii, comerț, industria farmaceutică, turism, publicitate, media și PR, agricultură și organizații non-guvernamentale (ONG).

În ceea ce privește opțiunile de finanțare a școlarizării, trendul se menține relativ constant: aproximativ o treime dintre studenți își plătesc singuri cursurile, o altă treime beneficiază de finanțare parțială din partea angajatorului, iar pe restul firma îi sponsorizează complet”. 

WU Executive MBA Bucharest este caracterizat ca „singurul program de EMBA din România care beneficiază de triplă acreditare internațională (EQUIS, AMBA și AACSB) deținută de mai puțin de 1% din școlile de afaceri din întreaga lume. Programul a fost dezvoltat pe baza WU Global Executive MBA, care se află în top 60 al celor mai bune programe de Executive MBA din lume¹ și ocupă locul 9 la nivel mondial la categoria Experiența internațională a studenților.

Programul WU EMBA Bucharest se desfășoară part-time, pe o perioadă de 16 luni, și cuprinde 14 module, predate de profesori de renume internațional de la WU și alte universități de afaceri de elită din lume, printre care IE, IESE (Spania), Frankfurt School of Finance & Management (Germania) sau University of South Carolina (USA). De asemenea, acesta include trei module internaționale, desfășurate în Austria și SUA. În prezent, programul a ajuns la o comunitate de peste 450 de alumni”.

WU Executive Academy este „parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa și a doua cea mai bună universitate din țările vorbitoare de limbă germană. WU se bucură de mai bine de 100 de ani de o reputație excepțională în calitate de furnizor de educație în domeniul managerial. Portofoliul educațional al WU Executive Academy include de la programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, la certificări universitare, programe corporate, dar și diverse seminarii, fiind unul dintre principalii furnizori de educație executivă din Europa Centrală și de Est”.   

1. Conform Top EMBA 2024 realizat de Financial Times ↩︎

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, a primit vizita de curtoazie a noului ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Islamice Pakistan în România, Muhammad Arshad Jan Pathan. La întrevedere au participat Gabriela Iftene, director executiv și Nadjet Ranete, asistentă la Serviciul Relații Internaționale din cadrul CCIB.

CCIB informează că, „după o scurtă prezentare a locului CCIB în sistemul cameral românesc precum și a istoriei Palatului Camerei, președintele Iuliu Stocklosa a urat mult succes E.S. Muhammad Arshad Jan Pathan în funcția de șef al misiunii diplomatice pakistaneze subliniind disponibilitatea Camerei Bucureștene de a colabora cu Ambasada în scopul promovării schimburilor comerciale, cooperării economice, inclusiv a investițiilor reciproce între mediile de afaceri din București și Pakistan”. 

Iuliu Stocklosa: „Am fost onorați să organizăm la 9 martie 2023, în colaborare cu Ambasada Republicii Islamice Pakistan, cea de a XV-a ediţie a Zilei oportunităţilor de afaceri, (ZOA Pakistan) dedicată colaborării comercial-economice cu această ţară. Evenimentul a fost onorat de prezența unor importanți demnitari din țara Dvs., inclusiv pe platforma Zoom și a omologilor din România. Evenimentul a fost un real succes, participând numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri din București si nu numai, oficiali din ministere și agenții guvernamentale, membri ai corpului diplomatic acreditați în țara noastră. În continuare, Camera de Comerț și Industrie București pune Ambasadei la dispoziție numeroasele sale spații pentru a organiza și în viitor diverse evenimente promoționale, economice, culturale, turistice și nu numai.”

E.S. Muhammad Arshad Jan Pathan: „Este o mare onoare pentru mine să fiu numit în funcția de ambasador, care a corespuns admirației mele pentru România. Cultura, oamenii, artele și tot ce are România de oferit mă apropie și mai mult de această țară. Am avut privilegiul de a cunoaște România îndeaproape între 2004 și 2008, ceea ce m-a ajutat să devin familiar cu structura politico-economică a țării. Sunt hotărât să pornesc pe acest drum și să studiez în detaliu comerțul dintre România și Pakistan, pentru a înțelege mai bine dorințele comune ale țărilor noastre. În ceea ce privește promovarea culturală, Ambasada Pakistan ar fi onorată să organizeze la sediul Palatului CCIB mai multe evenimente care să evidențieze tradițiile și cultura din Pakistan.” 

După cum subliniază CCIB, „cei doi interlocutori au agreat organizarea în parteneriat a unor evenimente economice și culturale, dedicate promovării eficiente a domeniilor-cheie ale economiei pakistaneze, toate acestea aplicabile comunităţii de afaceri şi investitorilor, care vor permite identificarea unor companii și firme româneşti cu dorința de a opera pe această piaţă sau de a colabora cu parteneri din Pakistan.

În încheierea vizitei, oaspetele a vizitat Palatul CCIB și spațiile care pot găzdui evenimente viitoare de promovare a colaborării bilaterale economice, culturale și din alte domenii”.

CCIB reamintește că „schimburile comerciale cu mărfuri dintre România și Pakistan din ultimii 3 ani, au înregistrat un vărf al volumului total (245 mil. USD) și al exportului românesc (186 mil. USD) în 2022. În anul 2023 a avut loc o ușoară reducere atât a volumului total (228 mil. USD) cât și a exportului românesc (180 mil.USD),iar  importul din Pakistan a înregistrat un volum de 48 mil. USD, mai scăzut față de anul 2022 unde s-a înregistrat un volum de 59 mil.USD.  În primele 7 luni ale acestui an (date disponibile), volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a atins 159 mil. USD, ăn creștere cu 140% comparativ cu perioada similară din 2023, din care exportul 132 mil. USD (+218%), iar importul 27mil USD (+10%)”. 

Foto: CCIB

În luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, sosirile în structurile de  primire turistică cu funcțiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au crescut cu 0,1%, iar înnoptările au scăzut cu 2,1%.  În luna septembrie 2024, la punctele de frontieră, sosirile au înregistrat 1136,6 mii  vizitatori străini, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români au fost de 1340,5  mii^**). 

1. Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv  apartamente și camere de închiriat) în luna septembrie 

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de  închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 1313,8 mii persoane, în creștere cu 0,1% faţă de cele din luna septembrie 2023. 

Din numărul total de sosiri, în luna septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de  primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,3%, iar sosirile turiştilor străini 18,7%.  

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de  închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 2777,6 mii, în scădere cu 2,1% faţă de cele din  luna septembrie 2023. 

Din numărul total de înnoptări, în luna septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în  structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,4%, în timp ce  înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 17,6%. 

Durata medie a şederii în luna septembrie 2024 a fost de 2,1 zile la turiştii români iar la turiştii  străini de 2,0 zile. 

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna septembrie 2024 a fost de  31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023.  

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, în luna  septembrie 2024 au însumat 1136,6 mii persoane. Utilizarea mijloacelor de transport rutier a  reprezentat 82,9% din totalul sosirilor lunii septembrie 2024.  

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în luna  septembrie 2024 au însumat 1340,5 mii persoane, 77,4% dintre aceștia preferând utilizarea  mijloacelor de transport rutiere și 21,8% a mijloacelor de transport aeriene. 

2. Sosiri şi înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat ), în perioada 01.01.-30.09.2024 comparativ cu perioada 01.01.-30.09.2023 

^*) După ţara de rezidenţă;

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de  închiriat), în perioada 01.01.-30.09.2024, au însumat 11153,2 mii persoane, în creștere cu  4,2% faţă de perioada 01.01.-30.09.2023. 

Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.- 30.09.2024, sosirile turiştilor români în  structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,5%. 

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de  închiriat), în perioada 01.01.- 30.09.2024 au însumat 24099,7 mii, în creștere cu 3,3% faţă de  cele din perioada 01.01.- 30.09.2023. 

Din numărul total de înnoptări, în perioada 01.01.- 30.09.2024, înnoptările turiştilor români  în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,3%, în timp ce  înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,7%.  

Durata medie a şederii în perioada 01.01.-30.09.2024, a fost de 2,2 zile la turiştii români și de 2,1 zile la turiştii străini. 

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 01.01.-30.09.2024 a fost  de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în  creștere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 01.01.-30.09.2023.  

Pe judeţe, în perioada 01.01.-30.09.2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de  primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), a  înregistrat valori mai mari în: Constanța (1690,0 mii persoane), Municipiul Bucureşti (1470,7 mii persoane)și Braşov (1123,7 mii persoane) iar înnoptările turiştilor în structurile de primire 

turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), au înregistrat  valori mai mari în: Constanța (5384,3 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2900,8 mii persoane) și Braşov (2127,8 mii persoane). 

Pe țări¹⁾, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu  funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 01.01.- 30.09.2024 au provenit din: Germania (193,0 mii persoane), Italia (156,9 mii persoane) și Israel (120,9 mii persoane). 

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în  perioada 01.01.-30.09.2024 de 10533,4 mii persoane. Mijloacele de transport rutier au fost  cele mai folosite de vizitatorii străini (81,4% din totalul sosirilor perioadei). 

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în  perioada 01.01.-30.09.2024 de 12770,2 mii persoane, 72,8% dintre aceștia folosind mijloacele  de transport rutiere și 26,4% mijloacele de transport aeriene. 

Ca urmare a aderării parțiale a României la Spațiul Schenghen (maritim şi aerian) începând cu 01.04.2024, datele nu vor mai fi comparabile cu cele publicate până la 31.03.2024