Prețurile medii ale apartamentelor de vânzare – vechi și noi – au înregistrat o creștere de 14% în octombrie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, conform celor mai recente date de pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. La capitolul contactărilor, datele arată că în luna octombrie a acestui an au fost cu 53% mai multe interacțiuni între vânzători și cumpărători, comparativ cu luna octombrie a anului trecut.

„Luna octombrie a adus un record istoric de contactări pe platforma noastră – un indicator important al interesului ridicat atât pentru apartamente, cât și pentru case și spații comerciale. Acest nivel crescut de interacțiuni între vânzători și cumpărători reflectă încrederea și dinamismul pieței, iar noi vom continua să sprijinim aceste conexiuni și totodată transparența în tranzacțiile imobiliare”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Prețurile medii ale apartamentelor din BUCUREȘTI, în luna octombrie 2024

În București, în octombrie a.c., prețul mediu pentru vânzarea apartamentelor noi și vechi a fost de 1.910 euro/metru pătrat, cu 16% mai ridicat față de octombrie 2023. Apartamentele vechi sunt, în medie, mai scumpe cu 17% față de aceeași lună a anului trecut, având un preț de 1.987 euro/metru pătrat. Apartamentele noi se găsesc la un preț mediu de cerere de 1.803 euro și sunt cu 11% mai scumpe față de aceeași lună a anului trecut.

Astfel, în luna octombrie 2024, prețul mediu al unei garsoniere (40mp) în București a fost de 76.398 euro, prețul mediu al unui apartament cu două camere (55mp) este de 105.048 euro, iar prețul unui apartament cu trei camere (75mp) este de 143.247 euro.

Prețurile medii ale apartamentelor din CELE MAI MARI ORAȘE din țară, în luna octombrie 2024

CLUJ-NAPOCA: Prețurile medii pentru apartamentele noi și vechi din Cluj-Napoca au fost de 2.893 euro/metru pătrat (în creștere cu 15% în octombrie 2024 vs. 2023). Prețul mediu de cerere pentru un apartament nou a fost de 2.905 euro/metru pătrat, cu 15% mai ridicat comparativ cu luna octombrie 2023. Apartamentele vechi din Cluj-Napoca au avut un preț mediu de cerere de 2.879 euro/metru pătrat, cu 15% mai ridicat comparativ cu aceeași lună a anului anterior.

Prețul mediu al unei garsoniere (40mp) din Cluj-Napoca a fost de 115.714 euro în luna octombrie a.c., prețul mediu al unui apartament cu două camere (55mp) a fost de 159.107 euro, iar prețul unui apartament cu trei camere (75mp) a fost de 216.964 euro.

IAȘI: Prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi din Iași a fost de 1.660 euro/metru pătrat. Apartamentele noi au înregistrat, în octombrie a.c., o creștere medie de preț de 13% comparativ cu anul anterior, ajungând la 1.613 euro/metru pătrat, în timp ce apartamentele vechi au înregistrat o majorare de 20%, comparativ cu luna octombrie 2023, având un preț de 1.709 euro/metru pătrat.

Comparând prețurile în funcție de tipul de apartamente, se observă că în octombrie a.c, în Iași, o garsonieră de 40 mp a avut un preț mediu de 66.413 euro. Apartamentele cu două camere de 55 mp au costat 91.318 euro, iar apartamentele de 75 mp cu trei camere au ajuns la 124.524  euro.

TIMIȘOARA: În luna octombrie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi din Timișoara a fost de 1.696 euro/metru pătrat. Prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.692 euro, cu 10% mai ridicat față de aceeași lună a anului 2023. La apartamentele vechi se observă o creștere de 13%, acestea ajungând la un preț mediu de cerere de 1.697 euro/metru pătrat.

Astfel, în luna octombrie 2024, prețurile medii ale apartamentelor din Timișoara au fost următoarele: 67.823 euro pentru o garsonieră de 40 mp; 93.256 euro pentru un apartament cu două camere de 55 mp; 127.168 euro a costat un apartament cu trei camere de 75 mp.

BRAȘOV: În luna octombrie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi din Brașov a fost de 2.074 euro/metru pătrat. Astfel, prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi din Brașov a ajuns la 2.068 euro/metru pătrat, cu 7% mai ridicat față de cel din luna octombrie 2023. Prețurile apartamentelor vechi au crescut mai accelerat, cu 21% față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la o medie de 2.044 euro/metru pătrat.

Prețul mediu al unei garsoniere de 40 mp din Brașov a fost în luna octombrie a.c. de 82.069 de euro. Un apartament de 55 mp cu două camere a costat în medie 112.845 euro, iar un apartament de 75 mp cu trei camere a ajuns la 153.879 euro.

SIBIU: În luna octombrie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi din Sibiu a fost de 1.691 euro/metru pătrat. Prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi a crescut cu 16% în luna octombrie a.c. față de luna octombrie din 2023, ajungând la 1.568 euro/metru pătrat. În același timp, prețurile pentru locuințele vechi au avut creșteri de 20%, ajungând la 1.744 euro/metru pătrat.

În Sibiu, o garsonieră de 40 mp a avut un preț mediu de 67.625 euro în luna octombrie a.c. .Un apartament de 55 mp cu două camere a costat, în medie, 92.984 euro, în timp ce un apartament de 75 mp cu trei camere a ajuns la 126.797 euro.

CONSTANȚA: În luna octombrie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi a fost de 1.812 euro/metru pătrat. Apartamentele noi au avut un preț de cerere de 1.838 euro/metru pătrat, cu 7% mai ridicat față de aceeași lună a anului anterior. În același timp, apartamentele vechi au avut prețuri medii de cerere cu 8% mai ridicate față de luna octombrie 2023, ajungând la o valoare de 1.793 euro/metru pătrat.

Prețurile medii ale apartamentelor din Constanța au fost, în luna octombrie 2024: 72.473 euro pentru o garsonieră de 40 mp, un apartament cu două camere de 55 mp a avut un preț mediu de 99.650 euro, iar un apartament cu trei camere de 75 mp a ajuns la 135.887 euro.

ORADEA: În luna octombrie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi din Oradea a fost de 1.639 euro/metru pătrat. Prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi a fost de 1.739 euro (în creștere cu 14% în octombrie 2024 vs. 2023). Prețurile medii pentru apartamentele vechi au crescut, atingând un preț mediu de cerere de 1.603 euro/metru pătrat, cu o majorare de 15% față de aceeași perioadă a anului precedent.

În Oradea, garsonierele de 40 mp au avut un preț mediu de 65.541 euro în octombrie, apartamentele cu două camere de 55 mp au costat 90.119 euro, iar apartamentele cu trei camere de 75 mp au costat aproximativ 122.889 euro.

CRAIOVA: În luna octombrie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi din Craiova a fost de 1.682 euro/metru pătrat. Prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi a fost de 1.744 euro/metru pătrat (în creștere cu 13% în octombrie 2024 vs. 2023), în timp ce prețul de cerere pentru cele vechi a fost de 1.666 euro/metru pătrat, cu 13% mai ridicat comparativ cu aceeași lună anului anterior.

În Craiova, prețurile medii ale lunii octombrie au fost 67.265 de euro pentru o garsonieră de 40 mp, 92.490 euro pentru un apartament cu două camere de 55 mp și 126.122 euro pentru un apartament cu trei camere de 75 mp.

Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii în cunoștință de cauză.

INFINEXA, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate, cu active de peste 150 de milioane de euro în administrare, estimează că vom asista la dezechilibre majore în industria agricolă anul viitor, din cauza afluxului de companii care nu-și vor mai putea plăti datoriile. 

„Deși sectorul agricol a fost grav afectat de secete, încă nu se văd consecințele economice, ca urmare a moratoriilor guvernamentale și a celor comerciale, care doar au suspendat datoriile companiilor, nu le-au anulat. În 1 august 2025 vor expira însă ordonanțele și toți cei care au beneficiat de ajutor sunt în pericol de insolvabilitate. Prin urmare, vom asista la creșterea semnificativă a numărului insolvențelor în agricultură. Anul acesta, jumătate dintre companiile cu probleme au intrat direct în faliment, a declarat Radu Tudor, Senior Partner INFINEXA.

Conform statisticilor INFINEXA, între 1 ianuarie 2024 și 30 septembrie 2024 au fost formulate 123 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolvență împotriva companiilor din sectorul agricol. 66 dintre acestea au fost deja admise de instanță și vizează societăți care cumulează active de peste 300 de milioane euro (193 milioane euro în active imobilizate și 112 milioane în active circulante). Aproape jumătate dintre companiile ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment, adică nu mai aveau nicio șansă să se redreseze, 38 în procedura generală a insolvenței și doar una în procedura concordatului preventiv. 

În 2024, Guvernul a instituit o serie de măsuri pentru protecția companiilor din sectorul agricol, în contextul secetei care afectează culturile. Ordonanța de urgență nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei își va înceta efectele în 31 decembrie 2024, motiv pentru care a fost a fost adoptat un nou act normativ în completarea acestuia, OUG 118/2024, care suspendă obligațiile de plată a datoriilor restante datorate în anul 2024 către creditori, la cererea debitorului producător agricol, până la 1 august 2025. În paralel, prin cel mai recent act normativ în acest sens, OUG 120/2024, Guvernul României a instituit o schemă de ajutor de stat sub formă de grant în cuantum de 1.000 de lei/ha pentru producătorii agricoli care au înființat culturi agricole în toamna anului 2023 și/sau în primăvara anului 2024 și care dețin procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru suprafețe mai mari de 30% și până la 100%, cu termen de expirare neprecizat.

Radu Tudor: “pentru a evita dezechilibre financiare majore, companiile care au beneficiat de moratoriile guvernamentale ar putea ca, până la expirarea acestora, să maximizeze eforturile pentru stabilizarea activității comerciale din prezent, adică să prioritizeze situația datoriilor curente; în ceea ce privește datoriile acumulate în 2023-2024, recomandarea este să înceapă încă de pe acum negocieri informale cu creditorii, pentru a încadra toate aceste sume într-o viitoare procedură colectivă de redresare, care, planificată corect, se va putea prevedea drept cost în bugetele anilor următori.”

Cel mai recent studiu al Observatorului European al Secetei, realizat în septembrie 2024, arată că Europa de Est este extrem de afectată de secetă, peste jumătate din suprafața României fiind catalogată drept critică. De altfel, puțin peste jumătate (56,63%) din suprafața țării noastre reprezintă teren agricol (13,5M ha), din care 12,59% (1.7M ha) este afectat de secetă privind culturile de primăvară în 2024, conform studiilor naționale care au stat la baza adoptării OUG 4/2024 și OUG 118/2024.

SIGNAL IDUNA își continuă expansiunea pe piața din România și anunță semnarea, la 1 noiembrie 2024, a acordului pentru achiziția unui pachet majoritar în compania Garanta Asigurări, al cărei acționar principal este The Ethniki, Hellenic General Insurance Company, cel mai mare asigurător compozit din Grecia.

Achiziționarea pachetului majoritar al companiei Garanta Asigurări marchează un pas semnificativ în cadrul strategiei de dezvoltare a SIGNAL IDUNA și contribuie major la consolidarea poziției pe piața locală. Această tranzacție reprezintă, totodată, și un puternic semn de încredere al Grupului german SIGNAL IDUNA în piața de asigurări din România și în activitatea desfășurată de către echipa managerială, orientată către dezvoltare durabilă și inovație în domeniul asigurărilor.

Tranzacția va fi finalizată în urma primirii aprobărilor necesare din partea Autorității de Supraveghere Financiară și a Consiliului Concurenței din România, precum și a îndeplinirii condițiilor de vânzare agreate de către parți.

În urma succesului înregistrat în 2021 prin achiziționarea și integrarea celor două companii ERGO, SIGNAL IDUNA continuă și extinde procesul de repoziționare ca asigurător ce oferă soluții de asigurare adecvate oricărei nevoi a românilor. 

Tiberiu Maier, CEO al SIGNAL IDUNA ASIGURARE REASIGURARE: „Prin această recentă achiziție marcăm o nouă etapă semnificativă a parcursului nostru, ce încununează succesul și rezultatele pozitive pe care le-am obținut în cei peste 16 ani de activitate în România. Facem astfel, încă un pas ferm spre consolidarea poziției SIGNAL IDUNA în topul asigurătorilor. 

Într-un peisaj economic și social caracterizat de transformări majore, asigurările au devenit un pilon esențial pentru stabilitatea și securitatea financiară, atât a persoanelor fizice, cât și a companiilor. Această schimbare de paradigmă impune o abordare proactivă și o adaptare rapidă la dinamica pieței. În mediul de afaceri, agilitatea și anticiparea schimbărilor reprezintă elemente esențiale pentru succes.

Având o echipă solidă și o expertiză diversificată, suntem pregătiți să ne continuăm planurile în direcția dezvoltării strategice către un viitor digital. Reconfirmăm angajamentul nostru față de clienți, oferind soluții complete de asigurare și față de parteneri, prin contribuția pe care ne dorim să o aducem împreună la dezvoltarea pieței de asigurări din România.”

SIGNAL IDUNA a raportat la finalul anului 2023 un volum al primelor brute subscrise de peste 274 de milioane de lei pentru asigurările de sănătate și viață și de peste 93 milioane de lei pentru asigurări generale. 

În cei peste 25 de ani de prezență pe piața locală, Garanta Asigurări s-a remarcat ca un partener de încredere, fiind o societate de asigurări compozită ce oferă o paletă extinsă de servicii de asigurări de viață și asigurări generale. 

Dezvoltarea centrelor de date la nivel global reprezintă o oportunitate mare pentru România de a deveni un jucător cheie în regiune și un actor principal în procesul de stabilizare a rețelelor energetice și de atingere a obiectivelor de utilizare a energiei „verzi”. Cu ajutorul soluțiilor moderne de management al energiei, România are un potențial uriaș de creștere în acest segment.

Prin definiție, centrele de date au un rol semnificativ în economia digitală, dar sunt recunoscute și pentru consumul ridicat de energie. Tendința globală este de creștere exponențială a cererii de energie pentru centrele de date, aceasta urmând a se dubla până în anul 2026, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Creșterea vine pe fondul dezvoltării în ritm accelerat a Inteligenței Artificiale, care vine cu o mulțime de beneficii, dar și cu un consum considerabil mai mare. De exemplu, o singură interogare a AI consumă de zece ori mai multă energie decât o căutare standard pe Google.

În România, evoluția centrelor de date a fost accelerată în ultimii ani de creșterea nevoilor digitale, iar utilizarea AI adaugă o nouă dimensiune în această ecuație. Cererea pentru servicii de cloud, stocare și procesare de date a crescut semnificativ, determinând dezvoltarea de noi centre de date, în special în marile orașe precum București și Cluj-Napoca. Cu toate acestea, utilizarea intensă a tehnologiilor AI implică un consum enorm de energie, dat fiind faptul că antrenarea și rularea modelelor AI necesită capacități masive de procesare.

Centrele de date din România au înregistrat o creștere semnificativă a consumului de energie în ultimii ani, reflectând expansiunea sectorului digital și nevoile tot mai mari ale procesării datelor, inclusiv în domeniul AI. Un exemplu important este ClusterPower din Craiova, care este cel mai mare centru de date din Europa de Sud-Est și dispune de propria sa sursă de energie, folosind o centrală de trigenerare cu capacitatea de 200 MW.

„În contextul unei creșteri considerabile a întregului sector, este important ca cererea de energie electrică să fie satisfăcută prin generare de energie regenerabilă și nu prin combustibili fosili intensivi în carbon. În timp ce unele regiuni au făcut progrese impresionante în implementarea energiei regenerabile, altele rămân în urmă, creând disparități care subminează obiectivele globale de sustenabilitate. Chiar și noul obiectiv obligatoriu stabilit de Directiva Energetică a Uniunii Europene de a asigura că cel puțin 42,5% din energie provine din surse regenerabile nu reușește să abordeze cerințele energetice în creștere rapidă ale erei digitale”, spune Gabriel Tache, CEO Eaton România.  

Odată cu dezvoltarea exponențială a utilizării AI și extinderea centrelor de date în România, protecția acestora devine esențială pentru asigurarea continuității operațiunilor critice. Pe lângă nevoia tot mai mare de energie, fiabilitatea infrastructurii energetice este crucială. În acest context, utilizarea sistemelor UPS (Uninterruptible Power Supply) este necesară pentru a proteja centrele de date împotriva întreruperilor de curent sau fluctuațiilor de tensiune care ar putea afecta echipamentele și procesele de calcul extrem de sensibile.

Dar UPS-urile sunt mai mult decât o componentă esențială pentru asigurarea unei alimentări continue, prevenind pierderi de date, timpi de nefuncționare sau deteriorarea hardware-ului. Soluțiile moderne de tip UPS au devenit elemente ce răspund nevoilor de eficiență energetică și de reducere a costurilor operaționale. Centrele de date moderne din România încep să integreze tehnologii precum energyAware, oferită de Eaton, care optimizează consumul de energie în funcție de cererea și oferta din rețea.

Tehnologia energyAware permite centrelor de date să devină mai flexibile în gestionarea energiei, ajustând consumul în mod dinamic și reducând impactul asupra rețelei energetice naționale. Acest lucru este deosebit de important în contextul în care cererea de energie din sectorul IT continuă să crească, iar infrastructura actuală are nevoie de optimizări pentru a face față acestor cerințe. 

Spre exemplu, centrele de date din țări precum Irlanda și Olanda creează presiune asupra rețelelor locale, ducând la restricții asupra noilor dezvoltări și determinând migrarea lor către locații mai verzi. Țările nordice, cum ar fi Islanda, Suedia și Finlanda, devin astfel destinații atractive pentru operațiuni sustenabile ale centrelor de date datorită accesului la energie regenerabilă abundentă și condițiilor climatice favorabile. 

Cu toate că sunt consumatori majori de energie, centrele de date au potențialul de a sprijini tranziția energetică și de a trece la verde. Ele pot ajuta la stabilizarea rețelei prin tehnologii inovatoare, cum ar fi răspunsul la cerere și sistemele de stocare a energiei în baterii (BESS). Industria centrelor de date investește din ce în ce mai mult în energie verde prin acorduri de achiziție de energie (PPA) pentru energie regenerabilă, ceea ce ajută la decarbonizarea rețelei prin finanțarea unei părți semnificative a energiei fără carbon. Acest angajament față de energia regenerabilă este crucial, deoarece centrele de date pot conduce o tranziție mai largă către energie curată. 

Intervenția guvernului este esențială în abordarea acestor provocări. Factorii de decizie politică trebuie să creeze un mediu care să încurajeze adoptarea rapidă a energiei verzi și să sprijine modernizarea rețelei. Acest lucru include investiții în modernizări ale infrastructurii, oferirea de stimulente pentru generarea de energie durabilă la fața locului și dezvoltarea de politici care să faciliteze integrarea energiei regenerabile în rețea. 

Hidroelectrica anunță noi facilități pentru clienții săi: plata online a facturilor de energie electrică prin intermediul cardurilor bancare și un nou portal de contractare online a clienților business. 

Ca parte a strategiei sale de digitalizare, Hidroelectrica împreună cu PayU GPO România și Visa, lideri în domeniul plăților digitale, își respectă angajamentul de a îmbunătăți experiența clienților, asigurând metode de plată fluide, sigure și eficiente, aplicația fiind accesibilă pe Android și IOS, precum și într-o versiune web iHidro.ro.

Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica, a declarat că digitalizarea serviciilor este o prioritate strategică pentru companie. Este un exemplu excelent de colaborare între sectorul public și cel privat, care aduce valoare reală pentru clienții noștri. „Această inițiativă ne permite să îmbunătățim experiența utilizatorilor, să asigurăm un acces facil la serviciile noastre și să răspundem eficient nevoilor clienților noștri. Digitalizarea este un pas esențial în alinierea la tendințele actuale și în consolidarea poziției Hidroelectrica pe piața energetică.”

Elena Gheorghe, Country Manager PayU GPO România, a subliniat că „Parteneriatul strategic cu Hidroelectrica reprezintă încă o etapă importantă în misiunea de transformare digitală a plăților în România, demonstrând că experiența noastră de peste 20 de ani poate accelera digitalizarea serviciilor esențiale pentru milioane de români.”.

Elena Ungureanu, Country Manager, Visa transmite ca „Suntem încântați să colaborăm cu Hidroelectrica și PayU pentru a le oferi consumatorilor români mai mult confort și o mai mare flexibilitate în gestionarea plății utilităților. Totodată, această inițiativă se aliniază perfect cu angajamentul Visa de a furniza soluții de plată inovatoare, care simplifică viața de zi cu zi.”.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie verde din România,  operează 187 de hidrocentrale cu o capacitate totală de 6,3 GW și deține un parc eolian cu o putere instalată de 108 MW, acoperind și 13,9% din piața concurențială de energie electrică din țară.

De la începutul anului viitor, companiile mici din România vor fi obligate să depună Declarația D406, prin fișierul SAF-T (Standard Audit File for Tax), pentru a-și raporta informațiile financiar – contabile către ANAF. Acest proces, esențial pentru conformitatea fiscală, este mult mai complex decât alte declarații fiscale, iar pentru cei care îl abordează pentru prima dată poate fi o provocare semnificativă. Pentru a veni în sprijinul micilor contribuabili, compania Wizrom oferă acestora posibilitatea de a-și crea un cont demonstrativ prin care pot vizualiza funcționalitățile și avantajele folosirii unei soluții automatizate de raportare.

Opțiunea Cont Demo este disponibilă pe site-ul dedicat MyWiz – platforma online pentru managementul si contabilitatea companiilor mici si mijlocii dezvoltată de Wizrom care poate simplifica mult acest proces și poate asigura conformitatea fiscală prin automatizarea raportării. Cei care doresc să beneficieze și de mai mult sprijin pot contacta direct echipa Wizrom pentru consultanță, la adresa disponibilă pe website.

„Într-un mediu fiscal în continuă schimbare, companiile mici au nevoie de o soluție software care să fie nu doar de încredere, ci și flexibilă, pentru a se adapta la noile provocări. MyWiz simplifică foarte mult procesul de raportare către ANAF și oferă, în plus, o platformă integrată pentru toate nevoile de gestiune ale companiei, de la contabilitate la logistică și vânzări”, arată Zemy Apfelbaum, Zemy Apfelbaum, Managing Director Wizrom.

Ce este SAF-T și de ce este importantă pregătirea din timp pentru raportare?

SAF-T este un fișier electronic care conține toate informațiile financiare importante despre companie, pe care ANAF îl folosește pentru a verifica dacă sunt conforme cu raportările fiscale. Mai exact, Declarația 406 transmite către ANAF o situație detaliata care include toate operațiunile economice și financiare ale companiei, evidențiind în mod cronologic notele contabile, încasările, plățile, codurile de taxe. De asemenea, se furnizează informații detaliate despre furnizori și clienți, activele fixe, inventarul, stocurile și modificările în stocuri.

Începând cu 2025, companiile mici vor trebui să respecte aceleași cerințe ca și companiile mari și mijlocii, pentru care această obligație este deja în vigoare din 2022, respectiv 2023. „Antreprenorii trebuie să înceapă pregătirile din timp. Cu cât mai repede își vor automatiza procesele contabile, cu atât mai mult vor reduce riscurile de erori și vor evita posibile sancțiuni. MyWiz face acest lucru simplu și accesibil pentru companiile mici. Odată setată, platforma generează automat fișierul SAF-T și îl depune în formatul cerut de ANAF”, subliniază Zemy Apfelbaum (foto), managing director Wizrom.

Ce contribuabili intră în categoria companiilor mici obligate să raporteze?

Deși nu există o listă explicit dedicată contribuabililor mici, ANAF a publicat pe site-ul său două liste – o Listă a marilor contribuabili și o Listă a contribuabililor mijlocii, iar toate companiile care nu se regăsesc pe aceste liste reprezintă contribuabil mic.

Totodată, există forme de organizare juridică ce sunt exceptate de la raportare, respectiv: Persoanele fizice autorizate (PFA); întreprinderile individuale (II); întreprinderile familiale (IF); persoanele fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ (PFL); asociațiile familiale (ASF); societățile profesionale de avocați cu răspundere limitată (SPAR) și cabinetele individuale de avocat; societățile profesionale notariale şi birourile individuale notariale; cabinetele medicale individuale (CMI); societățile profesionale practicieni în insolvență (SPI); întreprinderile profesionale unipersonale cu răspundere limitată (URL); instituțiile publice (PUB), indiferent de sursa lor de finanțare sau de categoria de contribuabili la care sunt încadrate; precum și autoritățile administrative, indiferent de sursa lor de finanțare.