Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), anunță o nouă conducere executiva. Domnul Bogdan Preda, Directorul Executiv de Relații Publice și Instituționale și Secretar General al CPBR, a decis să își încheie mandatul după mai mult de 10 ani de activitate de la înființarea organizației patronale. Bogdan Preda va fi succedat de Georgiana Murgulescu, care începând cu data de 1 noiembrie a.c., va deveni Director Executiv de Relații Juridice și Instituționale al CPBR.
În acest context, membrii CPBR îi mulțumesc lui Bogdan Preda pentru rolul său important și contribuțiile valoroase aduse prin sprijinirea și consolidarea relațiilor instituționale ale sectorului bancar, cât și pentru dezvoltarea dialogului constant cu partenerii de dialog social.
Georgiana Murgulescu, o profesionistă cu o experiență remarcabilă în domeniul juridic și de dialog social, activă în echipa CPBR în ultimii nouă ani în funcția de Director de Relații Juridice și Dialog Social, va continua să promoveze o abordare integrată a relațiilor dintre sectorul bancar și partenerii săi de dialog social, economic și instituțional, cu accent pe agregarea unor viziuni comune pentru dezvoltarea sectorului bancar, contribuind astfel la crearea unui mediu financiar modern și stabil, în beneficiul întregii societăți.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat cea de a XXXI-a ediție a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment de referinţă pentru viaţa economică a Capitalei. La ceremonia de înmânare a premiilor au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, personalităţi de prim-plan din spaţiul socio-economic, reprezentanți ai Guvernului, reprezentanți ai administrației locale şi ai unor organizaţii neguvernamentale.
Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei București s-au aflat: prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost președinte României, Terente Ciui, secretar de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), dr. Rareș Burlacu, preşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE), Ovidiu Silaghi, secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României, dr. Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), co-președinte al Consiliului de Export, din partea privată.
„Dincolo de produsele și serviciile camerale dedicate, de reprezentarea intereselor comunității de afaceri și de obiectivele noastre generale, ne-am asumat încă un rol important, acela de a face cunoscute: proiecte, idei de afaceri, stiluri de management care să inspire și să motiveze noul val de antreprenori. De peste trei decenii premiem excelenţa în toate formele ei! Dincolo de clasamente şi metodologii, de rezultate financiare de top, îi punem în valoare pe cei care îşi doresc să fie mâine mai buni decât astăzi şi nu au încetat niciodată să gândească outside the box”, a declarat Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei București, în deschiderea Galei de premiere.
Potrivit metodologiei de top, dintre cele 169.495 firme cu sediul social în București care au depus bilanţul aferent anului 2023, 65.677 firme (38,7%). au îndeplinit criteriile de eligibilitate, iar 7.417 au fost premiate de CCIB. Companiile laureate au realizat o cifră de afaceri cumulată de 133 mld. euro, un profit din exploatare de peste 13,6 mld. euro și au generat 553,5 mii locuri de muncă.
În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe companii laureate activează în domeniul serviciilor (2.590 firme, 34,9% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerțului (2.012 de companii, 27,1% din total) și de cele cu profil industrial (1.501 firme, 20,2% din total).
„România poate și trebuie să devină o putere economică”, a afirmat prof. univ. dr. Emil Constantinescu, punctând colaborarea îndelungată cu instituția camerală și rolul acesteia în promovarea oportunităților de afaceri și de investiții oferite de țara noastră. Despre importanța activității de comerț exterior în dezvoltarea economiei unei țări a vorbit și președintele ARICE. În context, dr. Rareș Burlacu a dat câteva exemple din activitatea echipei Agenției, pe spații de pe continentul african, dar și pe relația cu SUA, Japonia și Coreea de Sud.
„Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vă asigură de sprijinul său în ceea ce privește interacțiunea cu nevoile mediului de afaceri autohton, consolidându-și capacitatea de implementare și evaluare a politicilor publice pe care le coordonează, necesare pentru crearea și facilitarea unui sistem integrat de sprijin în domeniul antreprenoriatului”, a declarat în cadrul Galei secretarul de stat Terente Ciui.
În deschiderea evenimentului premianții au mai primit felicitări pentru activitatea desfășurată de la secretarul general al CCIR, Ovidiu Silaghi, care evidențiat faptul că Bucureștiul conduce detașat în Topul la nivel național, dar și de la Dragoș Roibu, director cabinet al ministrului energiei.
Cu o rată a şomajului de sub 1%, Capitala concentreaza 22,3% din totalul firmelor active din Romania, 21,3% din totalul salariaţilor tarii, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 19% din valoarea exporturilor româneşti şi 33% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării si 56% din totalul investiţiilor străine directe realizate în România după 1990 (circa 65 mld. euro).
Pe lângă distincțiile acordate pentru rezultatele economice obținute în anul 2023, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe primele trei poziții în competiţia elitelor, precum și o serie de trofee și diplome speciale. Anul acesta trofeul „George G. Assan”, pentru „Brandul românesc al anului”, a revenit Construcții Erbașu, în timp ce trofeul „Ioan V. Socec” a fost acordat Televiziunii Române (TVR Internațional) pentru emisiunea „Investiți în România!”.
Ultimele două evenimente din serie, Galele dedicate laureaților din sectoarele 2 și 1, se vor desfășura marți 5 noiembrie, respectiv miercuri, 6 noiembrie, în Aula Carol I a Palatului CCIB.
Agenții economici din județul Ilfov au, în acest moment, 1131 de locuri de muncă vacante, înregistrateîn evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ilfov, dintre care: 37 pentru persoanele cu studii superioare, 45 pentru persoanele cu studii medii, 254 pentru muncitori calificați, 795 pentru muncitori necalificați.
AJOFM Ilfov anunță că, printre ocupațiile care se regăsesc în listă, „se numără: director economic, șef schimb, inginer construcții civile, industriale și agricole, farmacist, inspector asigurări, tehnician electromecanic, agent de vânzări, asistent manager, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, gestionar depozit, lucrător comercial, agent de securitate, zidar roșar-tencuitor, mecanic auto, patiser, electrician de întreținere în construcții, șofer de autoturisme și camionete, femeie de serviciu, săpător manual, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, manipulant mărfuri, ajutor bucătar, lucrător bucătărie, curier.
Toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.
Inginerii continuă să fie unii dintre cei mai căutați specialiști de pe piața muncii atât de angajatorii din România, cât și de cei din străinătate. Media salarială netă pentru angajații din inginerie este de 5.000 de lei net pe lună, după cum arată datele Salario, comparatorul salarial marca eJobs. Această medie diferă, însă, de industria pentru care sunt căutați acești specialiști, dar și de deficitul de candidați existent pentru fiecare subspecializare în parte.
Astfel, cele mai mari salarii sunt încasate de inginerii energeticieni, pentru care a fost înregistrată o medie salarială de 6.000 de lei lunar. Următorii cel mai bine plătiți sunt inginerii din automotive (5.700 de lei), inginerii electroniști (5.700 de lei) sau inginerii de aeronave (5.300 de lei).
„Spre deosebire de alte meserii, aici contează foarte mult și studiile în domeniu, iar acest aspect limitează numărul de potențiali candidați noi care apar în piață. Numărul de specialiști pe care îi formează sistemul universitar este mai mic decât numărul de joburi pe care le postează angajatorii. În plus, există în continuare o cerere mare de ingineri pentru străinătate, aceasta fiind o opțiune tot mai atrăgătoare pentru candidații români. În acest context, angajatorii oferă nu doar salarii competitive, cu mult peste mediile din alte domenii, dar și pachete de beneficii consistente și planuri clare de dezvoltare în carieră”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Sub media de 5.000 de lei câștigă inginerii topografi (4.000 de lei), inginerii geodezi (4.000 de lei), inginerii chimiști (4.000 de lei), inginerii electrotehniști (4.100 de lei) sau inginerii în alimentație (4.100 de lei). Acestea sunt medii care includ salariile specialiștilor din toate județele țării și pentru toate nivelurile de experiență.
Județele cu cele mai mari medii salariale pentru ingineri sunt București (5.500 de lei), Timiș (5.500 de lei), Cluj (5.400 de lei), Sibiu (5.300 de lei) și Mureș (5.200 de lei). Cele mai mici salarii, pe de altă parte, sunt încasate de inginerii din Giurgiu, cu o medie lunară netă de 3.150 de lei, Gorj (3.500 de lei), Mehedinți (3.700 de lei) sau Covasna (4.000 de lei).
Distribuția pe nivel de experiență arată că inclusiv salariile juniorilor se situează semnificativ peste din alte domenii. În acest sens, media netă pentru cei care au maximum doi ani de experiență este de 3.792 de lei. Specialiștii care au între 2 și 5 ani de experiență raportează salarii de 5.000 de lei, în medie, în timp ce pentru seniorii cu mai mult de 5 ani de experiență media este de 6.200 de lei pe lună, la nivel național.
„Dacă în acest moment vorbim, la nivel general, de categorii pentru care angajarea nu mai este un proces atât de simplu ca acum 2-3 ani și competiția între candidați este foarte mare, inginerii continuă să facă parte dintr-o nișă care nu duce lipsă de oferte de muncă. Pentru aceștia, timpul de așteptare atunci când vor să-și schimbe jobul este foarte scăzut, fie că e vorba despre un loc de muncă în România sau în străinătate”, explică Roxana Drăghici.
Datele Salario mai arată că, din cei peste 4.000 de ingineri care și-au introdus salariul în comparator, 41,2% câștigă între 4.500 și 7.000 de lei pe lună. 26% au salarii cuprinse între 3.000 și 4.500 de lei, 17,3% între 7.000 și 10.000 de lei, 8,1% de maximum 3.000 de lei și 6,8% peste 10.000 de lei.
Experți internaționali, directori ai unor mari companii globale și locale, investitori și politicieni s-au reunit la evenimentul Impact Bucharest, prezentat de Mastercard și au discutat despre viitorul digital, economie globală, inovații în sectorul bancar, finanțe, sănătate, leadership și marketing. Organizatorii ne oferă o sinteză asupra evenimentului:
O experiență unică de networking și inspirație la cel mai înalt nivel
Pe 23-24 octombrie, Bucureștiul a fost în premieră gazda Impact Bucharest, prezentat de Mastercard, un eveniment remarcabil care a adus împreună experți internaționali, directori ai marilor companii globale și locale, investitori și politicieni. Cele două zile pline de energie au fost dedicate discuțiilor captivante despre viitorul digital, economia globală, inovațiilor în sectorul bancar, finanțe, sănătate, leadership și marketing, evenimentul fiind o oportunitate de a explora idei și soluții pentru provocările actuale.
Prima zi din cadrul Impact Bucharest a debutat cu povestea lui Nando Parrado – om de afaceri și speaker motivațional din Uruguay, unul dintre cei șaisprezece supraviețuitori ai zborului 571 al Forțelor Aeriene Uruguayene, prăbușit în Anzi pe 13 octombrie 1972. Experiența lui Nando Parrado a devenit un simbol al rezilienței umane, speranței și forței spiritului. Experiențele sale sunt relatate în cartea „Miracol în Anzi” și în filmul „Society of the Snow”, produs de Netflix și nominalizat la Oscar în 2023.
Este dificil de găsit o poveste mai puternică despre determinare și leadership în fața schimbării decât cea a lui Nando Parrado, care astăzi călătorește în întreaga lume pentru a-și împărtăși experiențele. Acesta inspiră oamenii să lupte pentru visele lor și să aprecieze fiecare clipă: „Vreau să le arăt oamenilor că poți găsi forța de a supraviețui, chiar și în cele mai dificile situații. Viața este o luptă constantă, dar nu trebuie să renunți. Fiecare dintre noi are potențialul de a realiza lucruri mărețe. Dezastrul de acum 52 de ani m-a învățat mai mult decât orice școală sau universitate. Probabil că nu aș fi reușit să ating ceea ce am realizat în viață dacă nu ar fi fost acea aspră școală a supraviețuirii în Anzi. A fost ca o universitate a vieții, unde acumulezi cunoștințe pe care nu le găsești în niciun manual”.
După întoarcerea la civilizație, Nando a trebuit să facă față nu doar efectelor fizice, ci și celor psihologice ale traumelor trăite. Cu toate acestea, în timp, a reușit să-și reconstruiască viața. „Abia după această experiență am înțeles adevărata valoare a vieții. Mi-am dat seama cât de important este fiecare moment. Această experiență m-a modelat și m-a ajutat să apreciez lucrurile simple”, spune Nando.
Pe lângă discursul lui Parrado, prima zi a fost marcată de numeroase dezbateri. În cadrul panelului „Leadership în vremuri de schimbare: perspective de la inovatorii din industrie,” au participat Nando Parrado, Bartosz Ciolkowski, Președinte divizional Europa de Sud-Est Mastercard, Irina Pencea, General Manager eMag, și Dorota Żurkowska, vicepreședinte senior – Venituri, membru al Consiliului de Administrație TVN, Warner Bros, Polonia. Dorota Żurkowska a subliniat: „Capacitatea de a ne adapta la condiții în schimbare este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerilor. Anii recenți au fost plini de așa-numitele lebede negre. Unele companii au reușit, altele s-au confruntat cu provocări, dar un lucru este cert – nimeni nu era pe deplin pregătit să funcționeze în noua realitate”.
Beatrice Cornacchia, vicepreședinte executiv Marketing și Comunicare, Asia Pacific, Europa, Orientul Mijlociu și Africa (APEMEA) Mastercard, a vorbit despre era inteligenței artificiale și impactul acesteia asupra marketingului și creativității. Ea a subliniat că datele recente arată că inteligența artificială poate crește productivitatea cu 40%. „Inteligența artificială este un instrument puternic, accelerând inovația și sporind productivitatea. Cu toate acestea, oamenii rămân arhitecții viitorului, cei care stabilesc direcția tehnologiei,” a remarcat ea, adăugând că mintea umană, cu capacitatea sa de a înțelege contextul și subtilitățile, este capabilă să perceapă tipuri de relații pe care inteligența artificială nu le poate înțelege.
Printre vorbitorii din panelul dedicat viitorului economiei moderne s-au numărat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal din România și profesor de economie, care a oferit numeroase diagnostice precise asupra crizelor globale și a turbulențelor financiare în cărțile și publicațiile sale, și Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. „Țările din Europa de Sud-Est au fost puternic lovite de cea mai gravă amenințare pe care o poate înfrunta o țară: războiul. Trebuie să începem să ne gândim la stabilirea independenței europene în termeni de resurse naturale și capital uman,” a declarat Florin Spătaru.
Discuția despre viitorul regiunii, moderată de Grzegorz Nawacki, redactor-șef și fondator al XYZ, i-a avut printre invitați și pe Nina Vujanovićde la Banca Centrală a Muntenegrului. Aceasta a subliniat că, pentru dezvoltarea regiunii, nu este important doar volumul investițiilor străine directe, ci și calitatea și tipul acestora. De asemenea, a remarcat că, în prezent, sectorul privat investește prea puțin în cercetare și dezvoltare, concentrându-se mai mult pe producție. Geoff Gottlieb, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional pentru Europa Centrală, de Est și Sud-Est, a observat că este posibil ca investițiile de capital să fie atrase în regiunea CEE chiar și în condițiile unor costuri relativ mai mari, datorită convergenței valorilor politice.
În a doua zi a Impact Bucharest, prezentat de Mastercard, un moment important a fost un panel dedicat viitorului Europei și provocărilor sale economice și politice, cu participarea cunoscutului columnist Federico Fubini, corespondent, columnist și redactor-șef ad personam al „Corriere della Sera”, autor premiat al multor cărți și podcasturi, inclusiv „De ce economie?”, și Ivan Vejvoda, fost politician sârb, acum membru al Institutului de Științe Umane din Viena (IWM), care a subliniat ferm în discursul său: „Europa nu este independentă. Europa depinde de umbrela de securitate militară pe care o oferă Statele Unite”. La scurt timp după dezbatere, invitații au ascultat o prezentare susținută de Cornel Ban de la Copenhagen Business School, intitulată „Arme și bani în creșterea verde: varietăți de decarbonizare în China, SUA și UE”.
Reprezentanții startup-urilor FlowX, fintechOS, Inspir3 și altele au discutat despre inovație, puterea colaborării, construirea de ecosisteme, tendințe și cele mai bune practici în sprijinul startup-urilor. De asemenea, a avut loc o discuție despre ce măsuri sunt necesare pentru a face Europa mai competitivă în domeniul tehnologiilor digitale, participanții incluzându-l pe Geoff Gottlieb, Reprezentant Permanent pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est al Fondului Monetar Internațional; Asja Francisti de la platforma multimedia de afaceri Bloomberg Adria; și Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 al municipiului București.
Au fost abordate și problemele recalificării lucrătorilor în era digitală. În cadrul panelului „Recalificarea în practică. Care este baza digitală a angajaților actuali?”, au discutat, printre alții, Kata Fredheim de la Școala de Economie Stockholm din Riga, Marija Beslac de la Nordeus și Sabin Sărmaș de la Comisia IT&C din cadrul Camerei Deputaților.
Raportul „România în ascensiune: noua putere economică a Europei?”, pregătit de XYZ, a fost lansat în premieră la Impact Bucharest, prezentat de Mastercard. Raportul a analizat istoria creșterii rapide a economiei românești și a identificat principalele motive care stau la baza acesteia. Autorii au descris, de asemenea, oportunitățile și riscurile cu care se va confrunta România în următorii ani.
Partenerii și partenerii media ai Impact Bucharest, prezentat de Mastercard, au fost:
Partener principal: Mastercard
Parteneri supremi: Lidl, Google, eMAG
Parteneri suport: Regina Maria, GFT Technologies, Mr. Charge, Tchibo, Envirly, Nazzuro
Parteneri de conținut: Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Polono-Română, Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Avertizare Timpurie, PAIH
Parteneri media: Panorama, HotNews, StartUp Cafe, money.pl, WPartner, XYZ, The Recursive, Future Banking, Observator Cultural
Anul viitor, Poznań va găzdui cea de-a zecea ediție Impact – un eveniment unic, ce își propune să fie mai bun decât toate edițiile anterioare
Impact a depășit nu doar cadrul unui eveniment obișnuit, ci fiecare ediție o depășește pe cea anterioară. Ediția aniversară de zece ani, care se va desfășura pe 14-15 mai 2025 la Poznan, va aduce numeroase suprize. Printre speakerii de la Impact’25 se numără politologul Francis Fukuyama, politicianul american și fostul secretar de stat John Kerry, Anna Lembke, autoarea cărții „Slaves of Dopamine”, analistul britanic Mark Leonard, teoretician al relațiilor internaționale și autor al bestsellerului „The Age of No Peace”, politicianul și matematicianul francez de renume Cédric Villani, precum și gurul jurnalismului economic Martin Wolf de la Financial Times. De asemenea, vor fi prezenți din nou pe scena Impact Poznan investitorul și filantropul american Alexander Soros, și politologul bulgar Ivan Krastev, autorul cărții „The Light That Went Out”.
La ediția Impact Poznan, care a avut loc în perioada 15-16 mai 2024, au participat peste 2.000 de companii și aproximativ 6.000 de participanți, iar numărul biletelor vândute crește de la an la an. Statura evenimentului este evidențiată și de numărul și prestigiul partenerilor săi, precum și de numeroasele premii internaționale.
IFN-ul Provident Financial România, cea mai mare instituție financiară nebancară din România care nu este parte dintr-un grup bancar, anunță „lansarea unui program de informare menit să crească gradul de înțelegere a rolului IFN-urilor în economia modernă și importanța accesului la finanțare pentru categoriile nebancarizate”.
Programul se intitulează „#FărăSurprize: totul despre credite” și își propune „să demitizeze percepțiile eronate despre IFN-uri și să prezinte publicului larg rolul pe care acestea îl au în creșterea nivelului de incluziune financiară”.
Florin Bâlcan (foto), directorul general al Provident Financial România, vicepreședintele Asociației Societăților Financiare din România: „Am susținut dintotdeauna inițiativele menite să asigure o mai bună reglementare a sectorului IFN din România, în scopul protejării consumatorilor de produse și servicii financiare și a evitării supra-îndatorării. Comportamentul iresponsabil al unor jucători mai mici din piață a creat pe nedrept o percepție negativă asupra întregului sector, însă această percepție nu este generalizată. IFN-urile au un rol necesar într-o economie de piață funcțională, care asigură cu responsabilitate echilibru și siguranță financiară inclusiv pentru cei cu venituri medii și mici, care nu se încadrează mereu în criteriile altor creditori.”
Provident subliniază că inițiativa „face parte dintr-un amplu efort de a promova transparența și responsabilitatea în sectorul IFN. Programul #FărăSurprize: totul despre credite vine într-un context în care consumatorii au nevoie de și mai multe informații clare și detaliate despre serviciile financiare nebancare și despre ce presupune un astfel de credit. În 11 noiembrie, intră în vigoare Legea 243/ 2024 care prevede, printre altele, că, pentru împrumuturile de până în 25.000 de lei, clienții nu pot plăti mai mult decât dublul sumei împrumutate, costul total al creditului pe zi fiind de asemenea plafonat la cel mult 1%. Legea se aplică la cerere și contractelor în derulare, în anumite condiții.
În acest context, Provident a pus la dispoziția publicului larg un serial de educație financiară, în care un expert în domeniu prezintă, printre altele, diferențele dintre o bancă și o IFN, când și cum este indicat să ne îndatorăm, precum și alte noțiuni financiare de bază, explicate într-un limbaj accesibil. Toate episoadele video sunt disponibile gratuit pe www.sigurantafinanciara.ro.
În plus, Provident le va oferi proactiv posibilitatea unor clienți de a-și refinanța la costuri mai reduse contractele eligibile, fără a mai aștepta o cerere în acest sens, așa cum prevede legea. Pe site-ul https://www.provident.ro/transparent/plafonarea-costurilor-la-credite, compania pune la dispoziția tuturor un ghid practic despre aplicarea legii 243/2024, în care explică criteriile de eligibilitate, precum și modalitățile prin care clienții IFN-urilor pot cere aplicarea legii pentru contractele în derulare.
În același timp, toți cei peste 1.500 de reprezentanți de vânzări Provident sunt pregătiți să răspundă întrebărilor clienților despre aplicarea legii și despre criteriile de eligibilitate.
Programul #FărăSurprize: totul despre credite face parte din angajamentul Provident de a redefini standardele industriei IFN și de a promova practici de creditare responsabilă, într-un context în care accesul la finanțare rămâne o provocare pentru multe categorii sociale din România”.
Provident Financial România reamintește că „face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), cel mai mare furnizor de credite la domiciliu din lume. Grupul are 1,7 milioane de clienți în 7 țări din Europa, precum și în Mexic și Australia. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală și de Sud-Est și companie internațională listată la Bursa din Londra.
În România, Provident este prezent din 2006, timp în care a acordat împrumuturi de valoare mică, pe termen scurt, pentru peste 1,2 milioane de români. Rolul Provident este de a susține incluziunea financiară prin crearea unui istoric de creditare și de a oferi cu responsabilitate oamenilor din toate păturile sociale acces la o formă de finanțare flexibilă și transparentă. Din 2006, Provident a investit în România peste 376 de milioane de euro și a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 114 milioane de euro. Provident dezvoltă și susține diverse proiecte de responsabilitate socială – programe de educație financiară, dezvoltarea tinerelor talente, sprijinirea grupurilor defavorizate – în care a investit până acum peste 1,2 milioane de euro.
În 2022, Provident Financial România a fondat Asociația Provident Pentru Educație, care va coordona toate inițiativele de implicare socială. Primul proiect coordonat de asociație este Invizibilii, care are rolul de a facilita incluziunea financiară și socială pentru românii din 6 categorii vulnerabile identificate de companie în urma unui studiu: fermieri de subzistență, muncitori la negru, familii monoparentale, mici antreprenori în risc de sărăcie și excluziune socială, pensionari în risc de sărăcie și excluziune socială și șomeri involuntari între 55 și 64 de ani”.
CompaniaHenkel Romania anunță că „serbează 30 de ani de existență, inovație și implicare activă în susținerea și sponsorizarea a mii de proiecte educative, sociale, comunitare, ecologice, culturale și sportive. De la înființarea sa, compania și-a concentrat eforturile din zona responsabilitate socială (CSR) asupra următoarelor domenii-cheie: educație, proiecte comunitare și sociale, mediu/dezvoltare sustenabilă și cultură.
Multe din proiectele companiei au fost și continuă să se desfășoare prin implicarea activă și entuziasmul angajaților. Un exemplu recent, din zona proiecte comunitare și sociale îl reprezintă inițiativa Hope Build organizată și în acest an de ONG-ul partener Habitat for Humanity. Obiectivul proiectului a fost de a construi, în ritm accelerat, între 3 și 4 octombrie 2024, locuințe pentru 4 familii vulnerabile din județul Prahova”.
Henkel informează că aportul său la proiectul „Hope Build” a constat „în sprijin financiar, în donații de produse și materiale de construcții din portofoliul diviziei Adezivi și implicarea echipe sale de voluntari. 40 de angajați din toate diviziile companiei s-au bucurat și în acest an de experiența muncii pe șantier, au căpătat abilități practice în construirea unei case și au trăit momente speciale alături de viitorii proprietari ai locuințelor pe care le construiau împreună”.
Voluntarii Henkel descriu experiența „Hope Build” astfel: „2 zile călduroase de octombrie, 40 de colegi inimoși în salopete Ceresit lucrau la unison pentru același scop nobil. 80 de mâini sigure fixau tavanele încăperilor. Se auzea sunetul neobosit al bormașinilor si al polizoarelor. «Pictorii» în costume albe roiau în jurul caselor, iar toate acestea pentru a transforma visele frumoase în ceva concret. Am învățat, am colaborat, ne-am susținut reciproc, am transpirat și ne-am bucurat împreună.
Nimic nu se compară cu satisfacția de a înmâna unei familii pline de recunoștință, cheile noii case la construcția căreia au contribuit voluntarii Henkel Romania.”
Mai multe despre proiectele Habitat for Humanity România:
Repere Henkel Romania (1994-2024) –Responsabilitate Socială (CSR) II
În perioada 2004-2010 compania și-a orientat eforturile CSR preponderent către zonele mediu/dezvoltare sustenabilă si educație. Astfel, Henkel a fost prima companie privată care a investit într-un amplu proiect ecologic, educațional si social în Delta Dunării – „Împreună pentru o Deltă Curată”/2004-2007, continuat cu primul program internațional de CSR dedicat copiilor și comunităților din bazinul Dunării: “Împreună pentru o Dunăre curată/ Poliția Verde a Copiilor”/2007-2009. Apoi, în perioada 2009-2010 compania a derulat proiectul național „Harta școlilor verzi” al cărui obiectiv a fost realizarea primei baze de date cu proiecte ecologice desfășurate in școlile de pe tot teritoriul țării, baza de date pusa apoi la dispoziția media și a tuturor celor interesați.
Compania Lidl anunță deschiderea unui nou magazin în Timișoara, la data de 4 noiembrie. Noul magazin, situat pe Strada Ovidiu Balea, nr. 23-33, „are o suprafață de vânzare de peste 1.400 m² și dispune de 105 locuri de parcare. Orarul de funcționare va fi de luni până sâmbătă între 07:00 și 22:00, iar duminică între 08:00 și 20:00. Odată cu inaugurarea magazinului Lidl, s-au creat 25 de noi locuri de muncă”.
Lidl subliniază că, „prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noul magazin Lidl din Timișoara dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență și sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare”.
Lidl precizează că inaugurarea magazinului din Timișoara „continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor produse de cea mai bună calitate la cel mai bun preț, într-o largă varietate de sortimente. Lidl reușește să respecte această misiune investind constant în sustenabilitate, la baza acțiunilor companiei stând eficiența și demersurile de dezvoltare durabilă. În plus, Lidl promovează cu consecvență colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în rețea fiind produse în România”
O analiză economică neelectorală, corectă și obiectivă, arată fără nicio îndoială că România se află într-un punct critic. Dacă acest drum nu va fi urgent ocolit, țara va ajunge la o decădere catastrofală nu doar din punct de vedere economic, ci și în privința stabilității statale.
România a parcurs în ultimii ani un drum al canibalizării propriei economii, distrugând treptat potențialul național de resurse minerale, energetice, agricole și, mai ales, capitalul mediului de afaceri. Economia s-a transformat într-un ansamblu haotic de activități ineficiente, incapabile să asigure statului fondurile necesare funcționării normale, din cauza nivelului scăzut de competitivitate și a unei politici fiscale abuzive și orientate greșit.
Economia este într-o stare evidentă de precaritate, cu o încetinire a ritmului de dezvoltare și o accentuare a trendului negativ al principalilor indicatori macroeconomici. Creșterea economică este mult sub nivelul preconizat, inflația atinge niveluri record în Europa, datoria externă este la un maxim istoric, iar deficitele gemene sunt prezente. Accesarea fondurilor europene întâmpină dificultăți, numărul firmelor în faliment este în creștere, iar plecarea unor companii străine generează șomaj. Risipa de fonduri pentru susținerea campaniei electorale va duce inevitabil la creșterea impozitelor și a împrumuturilor. Există și riscul unui acord cu FMI, care ar impune măsuri de austeritate, precum înghețarea pensiilor și a salariilor.
Deficitele gemene și îndatorarea accelerată sunt semnale clare că drumul actual este o fundătură. România are nevoie de o nouă direcție urgentă, o schimbare care să evite catastrofa iminentă. Este momentul pentru un nou început, pe care îl putem denumi „tezero”, un simbol al necesității unei noi abordări economice.
„Tezero” ar putea fi factorul de creștere și modernizare de care România are nevoie în acest moment istoric. Oricât de mult capital ar fi disponibil (intern, european, privat sau străin) și oricât know-how s-ar avea, România nu va evita o criză severă fără o schimbare radicală a modelului economic actual, bazat pe fiscalizarea abuzivă a mediului de afaceri, instabilitate legislativă și lipsă de transparență în implementarea marilor proiecte de interes național.
În condițiile actuale ale schimbării modelului economic global și a crizelor suprapuse, „tezero” ar trebui să fie momentul de conștientizare pentru decidenții politici că politica economică a României nu mai poate fi ajustată, ci necesită o reconstrucție conceptuală impusă de noile provocări europene și globale.
Un exemplu relevant este problema reindustrializării. În contextul european, reindustrializarea înseamnă un alt concept față de cel promovat în campania electorală. În Uniunea Europeană, reindustrializarea nu se poate realiza prin industrii energointensive și poluante, ci prin ramuri și activități specifice fazei 4.0 a revoluției industriale, prioritizând informatizarea și digitalizarea.
„Tezero” în reindustrializare ar însemna un nou început care să exploreze modalități competitive de valorificare a resurselor naționale, ținând cont de cerințele pieței muncii, ale consumului energetic și de protecția mediului.
Un alt exemplu îl constituie programul de reducere a deficitului bugetar, negociat cu Uniunea Europeană, care afectează întreaga societate. Acesta ar trebui discutat public și aprobat de Parlament pentru a asigura predictibilitatea atât de necesară cetățenilor și mediului de afaceri.
„Tezero” ar trebui să însemne și începutul unei noi perioade de management guvernamental caracterizată prin predictibilitate, eliminând „schimbarea regulilor în timpul jocului” și stabilind o direcție clară pentru dezvoltarea României în context european și global.
Din păcate, campania electorală actuală nu oferă o viziune coerentă asupra viitorului economic. Politicienii oferă doar generalități și promisiuni fără un plan concret de acțiune, lăsând România într-o stare de nesiguranță în fața provocărilor majore ale vremurilor noastre.
„Nu vom modifica TVA în perioada următoare”. „Nu se pune problema creșterii taxelor în 2025” „Nu avem, în acest moment, pe masă o creștere a taxelor”. Sunt doar câteva dintre declarațiile făcute de decidenți, de la ministrul Finanțelor la premier, în ceea ce privește fiscalitatea. În mesajele lansate de politicieni, oamenii de afaceri au de ales – ori se mulțumesc cu asigurările legate de „perioada următoare”, ori încep de pe acum să pregătească măsurile necesare pentru a preîntâmpina efectele păguboase ale creșterii taxelor. Indiferent de ce strategie vor alege, antreprenorii reclamă, pentru a nu știu câta oară, lipsa de predictibilitate fiscală a statului român. Cum să îți programezi o investiție pentru următorii ani dacă nu știi pe ce taxe vei lucra?
Speculații, zvonuri, temeri nejustificate. Așa cataloghează politicienii toate semnalele lansate dinspre mediul de afaceri legate de posibila creștere a taxelor. Bănci de prestigiu, agenții de consultanță fiscală, oameni de business cu experiență uriașă, patronate și organizații de afaceri și-au exprimat în ultimele luni temerile că, la cum arată situația bugetară a României, creșterea taxelor devine tot mai evidentă drept soluție de avarie.
Cum arată situația economică? În esență, vom încheia anul cu un deficit bugetar de peste 25 de miliarde de euro, cu împrumuturi luate în 2024 de peste 40 de miliarde de euro, cu o factură nouă la pensii, pentru 2025, de peste 7 miliarde de euro și cu încă 10 miliarde de euro de împrumutat pentru cofinanțările din PNRR. Mai punem încă 7 miliarde de euro numai dobânzile pe care le vom avea de plătit anul viitor. Tragem linie și vom vedea că vom începe 2025 cu o gaură de aproape 90 de miliarde de euro. E ceva fără precedent în istoria economică a României.
Cum vor autoritățile să acopere această gaură? Prin încasări mai mari din taxe și impozite și prin reducerea cheltuielilor publice. Va fi de ajuns? Mă îndoiesc. La cum arată previziunile financiare ale dl. Boloș, ministrul de Finanțe, anul viitor ar trebui să colectăm dublu din impozitul pe venituri și cu 60% mai mult din TVA și accize.
La cum arată economia, pare că aceste cifre sunt cel puțin indecente. Datele de la INS arată că, după primele două trimeste din 2024, aveam o creștere economică de numai 0,1 la sută, iar perspectivele întregului an converg, conform unei analize Frames, către un avans de maxim 0,7-0,8%. În esență, cu toate ,,e-urile’’ fiscale lansate în acest an, sunt puține șanse ca din colectare să facem rost mai mult de 10 miliarde de euro și asta într-o viziune pozitivă.
Altfel spus, de unde vom lua ceilalți bani, adică peste 80 mld.euro, care se adaugă facturilor clasice din 2025. Primul impuls este să ne gândim la împrumuturi. De altfel, statul și-a asumat deja că anul viitor și în anii care vin se va împrumuta masiv, dovadă că vor duce datoria publică la peste 63% din PIB. Probabil vom lua, din piețe, undeva spre 50 miliarde de euro, aceasta fiind limita maximă la care ne putem împrumuta. Să nu uităm că băncile românești, de exemplu, sunt deja înecate în titlurile de stat achiziționate. Practic nu mai au cum să împrumute statul atât de mult. Dincolo de bănci, de investitorii instituționali, poate vom apela la FMI dar nici de acolo nu vom primi foarte mulți bani.
În plus, sperăm ca măcar în 2025 să atragem din fondurile UE. Am avea la dispoziție cam 15 miliarde de euro. E o speranță, pentru că, judecând după datele din prezent, e mai mult o Fata Morgana – Din 2023 n-am mai încasat niciun euro din PNRR. Iar de cheltuit, după primele 9 luni, am cheltuit 800 milioane din prefinanțările primite.
Astfel că, dacă nici banii europeni nu îi vom lua, problema finanțării deficitului rămâne în continuare în prim-plan. Și asta chiar dacă, din prognozele MFP, acesta ar urma să scadă anul viitor cu maxim 1 procent.
Asta înseamnă că la factura despre care vorbeam, moștenită din 2024, se vor mai adăuga cel puțin 20 de miliarde de euro.
O ecuație imposibilă
În aceste condiții, statul va trebui să ia bani de undeva. Probabil va scoate pe piața de capital niște pachete minoritare de acțiuni la firmele de stat, că va încerca câteva privatizări, dar șansele să obțină mai mult de 2-3 miliarde de euro nu sunt.
Astfel că, din păcate, varianta creșterii taxelor devine singura soluție viabilă. De altfel, dacă analizezi planul fiscal propus de Boloș Bruxelles-uului și dacă faci niște calcule simple, vei realiza că la impozitul pe venit, suma încasată crește cu echivalentul majorării impozitului de la 10 la 16%. Coincidență sau nu.
Iar la TVA, în perspectiva următorilor doi ani, încasările cresc cu echivalentul majorării TVA de la 19 la 21% sau a eliminării cotelor reduse de TVA de 5 și 9%. O altă coincidență.
Bineînțeles că politicienii nu vor spune nimic despre asta pînă anul viitor, după ce se va forma noul guvern. Atunci, viitorul ministru de Finanțe va ieși public și va prezenta ,,greaua moștenire’’ financiară și va insista, probabil, că Banca Mondială și Comisia Europeană ne impun să creștem taxele.
Altfel spus, așteptați-vă la creșteri de taxe încă din 2025. ,,Nu vom modifica TVA-ul în perioada următoare’’ se referă doar la orizontul a cătorva luni, până ce se va forma noul guvern care va trebui să se pună pe treabă.
Ce efecte va avea creșterea taxelor o știm cu toții prea bine. Majorări de prețuri, scăderi de vânzări, disponibilizări, mai multă sărăcie și o economie, în general, mai puțin competitivă.
Ce trebuie să înțeleagă firmele din această realitate, cum să își construiască un plan de investiții? Aici ține de fiecare investitor în parte. Mulți se vor retrage, vor limita expunerile, vor da oameni afară, vor aștepta vremuri mai bune. Alții, probabil mai bine capitalizați, vor aștepta oportunitățile – în ape tulburi, rechinii vânează cel mai bine – altfel spus, vor pune mâna pe business-uri, pe cote de piață cu un discount semnificativ.
Există alternative la creșterea taxelor? Cu siguranță. O reducere drastică a cheltuielilor publice este absolut necesară. O reorganizare administrativă e esențială și nici nu trebuie să modifici Constituția – păstrăm județele, așa cum scrie în actul fundamental, doar ca facem mai puține. Niște privatizări sunt absolut esențiale, alături de listări de pachete de acțiuni la companiile performante, pe BVB.
Și mai putem face ceva esențial. Să mergem pe urmele evazioniștilor, cu acțiuni cu agenți sub acoperire, cu anchete serioase, așa cum face IRS-ul american. O țintă clară – evaziunea pe TVA de tip carusel. Reprezintă cel puțin 30% din totalul banilor pierduți de stat în fiecare an. Și nu sunt puțini. Vorbim de peste 40 de miliarde de euro.
Vor face aceste lucruri? Să sperăm că da. Pentru că altfel ne întoarcem la creșterile de taxe care vor duce economia în recesiune.
Cum ne salvăm business-urile?
Așa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc.
Sunt sute de companii care au ales, deja, să își pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să își reducă expunerile și să caute soluții financiare de backup în caz de nevoie.
Este o veste bună, din perspectiva limitării unei potențiale expuneri negative a României la efectele unei potențiale crize internaționale, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-ului, în general.
În prezent, limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul companiei se află în prim-planul majorității investitorilor. Este vorba de cheltuielile logistice în principal, cele generate de funcționarea afacerii (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.)
O altă măsură o reprezintă restucturarea portofoliului de servicii/produse. Focusul se va pune pe produsele/serviciile care aduc cel mai ridicat volum de vânzări/profit, celelalte urmând să fie trecut în stand-by.
Vânzarea activelor neesențiale pentru business (terenuri, clădiri, utilaje nefolosite etc.), limitarea creditului comercial și renunțarea la liniile de leasing operațional sunt de asemenea soluții optime.
Iar dacă business-ul totuși continuă să aibă probleme, există varianta alternativă la insolvență – acordul de restructurare.
Acordul de restructurare funcționează ca un instrument proactiv, permițând afacerilor să abordeze problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvență si chiar faliment.
Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor și constrângerilor unice ale afacerilor lor, fără a fi limitați de procedurile rigide de insolvență.
În loc să treacă prin proceduri complexe și de lungă durată de insolvență, companiile pot continua să funcționeze în timp ce sunt în desfășurare negocieri și eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanțări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanțarea de urgență sau de criză.
