Incertitudinea este cuvântul-cheie de când președintele Donald Trump a preluat conducerea biroului oval al Casei Albe din Washington. Piața bursieră americană trece prin turbulențe, ipoteza unei posibile recesiuni în SUA a reapărut în discuție, iar măsurile contradictorii privind tarifele vamale îi nedumeresc pe investitori, consumatori și companii deopotrivă. Decizia Rezervei Federale de miercuri privind rata dobânzii a fost așteptată cu nerăbdare, deoarece investitorii încearcă să caute indicii pentru a înțelege ce se întâmplă. Din păcate, toate cheile sunt în mâinile imprevizibile ale lui Donald Trump.

Fed a decis să mențină ratele dobânzilor neschimbate, citând creșterea incertitudinii din jurul perspectivelor economiei americane. Președintele Fed, Jerome Powell, a vorbit pozitiv despre economie în ansamblu, chiar dacă ultimele prognoze ale Fed au inclus o creștere redusă a PIB și așteptări mai mari privind inflația pentru 2025. Însă Powell consideră că „inflația a început să crească, parțial ca răspuns la tarife”, iar acest lucru poate aduce întârzieri în observarea unor progrese suplimentare privind reducerea inflației în cursul acestui an. Powell se așteaptă ca orice inflație determinată de tarife să fie „tranzitorie”, deși a recunoscut că ar fi dificil să se facă distincția între inflația cauzată de tarife și cea indusă de alți factori.

În timp ce mulți analiști se concentrează pe cuvântul „tranzitoriu” din comentariul de ieri al Fed – cuvânt ce declanșează amintiri din 2021, când inflația galopantă a forțat în cele din urmă Fed să crească agresiv ratele dobânzilor – poate cuvântul zilei ar trebui să fie „incertitudine”. În timp ce investitorii devorează cele mai recente proiecții economice ale Fed, președintele Powell a subliniat incertitudinea „neobișnuit de ridicată” care limitează capacitatea de a face previziuni exacte și care afectează încrederea consumatorilor și a companiilor. În ciuda acestui fapt,  Trump a afirmat într-o postare că Rezerva Federală ar trebui să reducă ratele dobânzilor, cerându-i să „facă ceea ce trebuie”.

Între timp, politicile turbulente ale administrației Trump au început să afecteze și consumatorii, încrederea scăzând cu 22% față de decembrie 2024, în timp ce consumatorii se așteaptă, de asemenea, ca inflația să crească la 4,9% până la sfârșitul anului, complicând astfel eforturile Fed de a o combate. Reflectand incertitudinea, UCLA Anderson School of Management a emis un „Recession Watch – Raport de recesiune” pentru 2025, avertizând că politicile administrației Trump ar putea declanșa o recesiune economică dacă sunt puse în aplicare pe deplin. În ciuda actualilor indicatori pozitivi (șomaj de 4,1%, 151.000 de locuri de muncă adăugate în februarie), economistul Clement Bohr identifică trei preocupări majore: tarifele vamale propuse care ar putea devasta industria prelucrătoare, reduceri ale forței de muncă guvernamentale de 10-15% prin inițiativa DOGE condusă de Musk și deportări în masă care ar paraliza sectoarele construcțiilor și agriculturii. Recesiunea ar putea fi stagflaționistă, combinând declinul economic cu creșterea inflației, dar este „complet evitabilă” dacă politicile Casei Albe sunt moderate sau eșalonate în timp.

Investitorii au reacționat pozitiv la decizia Fed, indicii americani încheind ziua pe verde. Dar, în continuare, pentru anul în curs, aceștia sunt pe roșu, cu S&P 500 la -3,78%, Dow Jones la -1,71% și Nasdaq, care reflectă sectorul tehnologic, la -8,3%. Incertitudinea este reflectată și în prețul aurului, care se tranzacționează în prezent la peste 3000 de dolari uncia, un maxim istoric. De asemenea, cel mai recent sondaj realizat de Bank of America în luna martie în rândul administratorilor globali de fondurilor de investiții transmite un mesaj clar: sentimentul investitorilor a ajuns într-o fundătură, cu a doua cea mai mare scădere din istorie a așteptărilor privind creșterea globală și cea mai mare reducere din istorie a alocării pentru acțiuni americane. În plus, 69% dintre investitorii intervievați au considerat că „excepționalismul american” tocmai a luat sfârșit. Ca urmare, asistăm la cea mai mare rotație către acțiunile europene din 2021 și până în prezent.

În timp ce politicile lui Trump par hotărâte să deruteze atât investitorii americani, cât și companiile, în Europa, incertitudinea care vine din SUA și riscurile încetinirii comerțului mondial sunt percepute ca un catalizator pentru revigorarea economiei europene. O combinație de factori pozitivi – inflație stabilă, scăderea ratelor dobânzilor și creșterea stimulentelor guvernamentale, inclusiv perspectivele de creștere a cheltuielilor în sectorul apărării, împreună cu evaluările istorice scăzute ale acțiunilor europene, creează condiții ideale pentru creșterea piețelor europene. Chiar și indicele BET al bursei românești, care se confruntă în prezent cu incertitudinea viitoarelor alegeri prezidențiale, are un rezultat mai bun (+3,48% de la începutul anului) decât indicele S&P 500.

Până acum, 2025 se dovedește a fi un an în care investitorii sunt obligați să își regândească strategia. Cea veche, de a profita pur și simplu de pe urma acțiunilor mega-cap de tehnologie face loc unei abordări mai echilibrate – una care favorizează diversificarea și calitatea activelor. Acoperirea riscului (hedging-ul) ar putea fi o altă piesă esențială a puzzle-ului. Având în vedere că preocupările legate de inflație persistă și că așteptările privind reducerea ratelor dobânzilor se schimbă, investitorii se îndreaptă către aur și mărfuri fungibile ca o măsură de protecție. ETF-urile de obligațiuni își fac, de asemenea, revenirea, oferind venituri constante și stabilitate portofoliului în mijlocul incertitudinii. Chiar și criptoactivele, considerate cândva ca fiind cu risc ridicat, și-au găsit locul în portofoliile investitorilor. Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, 55% dintre investitorii individuali români dețin o formă de active cripto în