Luna Plantării Arborilor se desfășoară, ca în fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie, conform Codului Silvic. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a marcat debutul ediției 2025 și al campaniei de împăduriri de primăvară printr-o acțiune de împădurire la Ocolul Silvic Brănești, Direcția Silvică Ilfov, în cadrul căreia au fost plantați 13 mii de puieți forestieri, pe o suprafață de peste două hectare. Au participat directorul general al Romsilva, Marius-Dan Sîiulescu, conducerea executivă a regiei, silvicultori ai Direcției Silvice Ilfov și din cadrul centralei regiei, precum și elevi ai Colegiului Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești.
Organizatorii subliniază că, „parțial, Luna Plantării Arborilor se suprapune cu campania de împăduriri de primăvară, derulată de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva va regenera 7.940 de hectare fond forestier, circa 80% din programul anual de regenerare a pădurilor, din care 5.335 de hectare prin regenerare naturală și alte 2.605 hectare prin regenerare artificială, adică prin lucrări de împăduriri.
Cele mai mari suprafețe regenerate natural sunt administrate de către direcțiile silvice Suceava, 725 hectare fond forestier, Caraș-Severin, 701 hectare și Bacău, 429 hectare. În ceea ce privește regenerările artificiale, cele mai mari suprafețe de fond forestier care vor fi împădurite sunt administrate de către Direcția Silvică Suceava, cu 813 hectare, urmată de Direcția Silvică Neamț, cu 370 hectare, și Direcția Silvică Maramureș, cu 336 hectare fond forestier.
De asemenea, vor fi efectuate lucrări de completări pe o suprafață de 1.899 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 443 hectare fond forestier.
Pentru toate aceste lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, vor fi utilizați aproximativ 19 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva”.
Romsilva reamintește că, în ultimii cinci ani, „a regenerat 71.539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva precizează că „administrează circa 4,2 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului sau aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale.
Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.
Financial Intelligence, cu sprijinul DNSC – Directoratul Național de Securitate Cibernetică și al ANCOM – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, organizează cea de-a șaptea ediție a evenimentului CYBERSECURITY FORUM.
Atacurile cibernetice sunt din ce în ce mai prezente în viața noastră, tot mai mulți români căzând victime înșelăciunilor online. Recuperarea banilor sau a datelor este foarte redusă, potrivit autorităților. De aceea este foarte importantă prevenţia, prin măsuri simple, precum utilizarea unor parole sau prudența de a nu răspunde la orice mesaj, telefon sau e-mail venite de la necunoscuţi.
Vor dezbate cele mai importante subiecte din sectorul securității cibernetice:
Cum ne protejăm de criminalitatea cibernetică, în contextul creșterii amenințărilor cibernetice;
Atacurile cibernetice si infrastructura critică;
Cyberintelligence – vulnerabilități, riscuri și amenințări;
Tentative de fraudă prin Deep – Fake și Vishing;
Securitatea sistemului energetic în contextul creșterii amenințărilor cibernetice;
Securitatea sistemului financiar, în contextul dezvoltării serviciilor digitale;
Vulnerabilitățile critice în telefonia mobilă;
Măsurile luate de companii pentru protecția datelor;
Cercetare-Dezvoltare în Cybersecurity;
Asigurări pentru riscul cibernetic;
Educația cibernetică;
Securitatea plăților digitale;
Reziliența digitală în industria financiară a devenit regulă, datorită implementării Directivei DORA;
AI Act – Schimbarea de paradigmă în reglementarea inteligenței artificiale la nivel european;
InvestAI, un nou instrument ce ar urma să facă parte din viitorul Cadru Financiar Multianual.
Speakerii evenimentului sunt: Bogdan IVAN, Ministru, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (tbc); Andi MIHAI, Consilier al Directorului DNSC; Rodica TIRTEA, Senior Policy Officer, Centrul European de Competență în domeniul Securității Cibernetice; Petre Adrian GAGIU, Director, Direcția IT, ANCOM; Mădălin BORȘ, Secretar, Comisia pentru tehnologia informaţiei și comunicaţiilor, Camera Deputaților; Vasile Ciprian RUS, Președinte, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Senat; Ana Maria BUȘONIU, Director General, Centrul Național de Coordonare Cybersecurity (NCC RO) din cadrul Autorităţii pentru Digitalizarea României; Andrei POPA, Consilier ministru, Ministerul Energiei; Bogdan PĂTRU, Government Engagement Director, Mastercard România și Croația; Andrei IONIȚĂ, Regional Director of Government Affairs and Strategic Accounts, Bitdefender; Mihai ANDRIEȘ, Director Securitatea Informației, BRD Groupe Société Générale; Cristian MĂNESCU, Director General, Data Core Systems; Alex ”Jay” BĂLAN, CISO, Happening; Alin UNGUREANU, Expert în Securitate Cibernetică, Nextgen Software; Yugo NEUMORNI, Președinte, CIO Council; Mădălin STANIU, Cybersecurity Task Force Leader ANIS; Alin NIȚĂ, Președinte, ATIC.
Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef la Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct la Financial Intelligence.
Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
PARTENERI: Mastercard, Data Core Systems, Happening, Comvex, Bitdefender, BRD Groupe Societe Generale, Huawei, Radiocom, Electrica Furnizare, Nextgen Software, ROMGAZ, Soft Galaxy, BIG Cyber, FREYWILLE, Simusca.
PARTENERIINSTITUȚIONALI: ANSSI (Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice), CIO Council, ICSS, ANIS (Asociația patronală a industriei de software și servicii), CCIB (Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București), IMM România, ARASEC (Asociația Română pentru Asigurarea Securității Informației), ATIC (Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România), BRCC (Camera de Comerț Româno-Britanică).
PARTENER DE MONITORIZARE: mediaTRUST
PARTENERI MEDIA: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, BiziLive TV.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra în 2025 o creștere modestă de 1,5%, față de 0,9% cât a fost în 2024, dar cu mult sub potențialul economiei care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4%, pe termen lung, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Această evoluție poate fi periclitată însă de o serie de factori interni – necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar, instabilitatea politică (chiar și după decizia CCR din 11 martie) –, și externi – riscuri geopolitice globale, revenirea lentă a economiei zonei euro.
Conform datelor provizorii detaliate, publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României în anul 2024 a crescut sub așteptările majorității analiștilor economici cu doar 0,9%, fiind însă foarte aproape de ultima estimarea a echipei RoEM de la finalul anului trecut, de +1 %, revizuită în scădere în două etape de la 3%, respectiv, de la 1,8%.
„Această cifră reflectă o decelerare semnificativă și față de creșterea economică de 2,4% înregistrată în 2023. Iar creșterea economică din ultimul trimestru al anului 2024 s-a situat, de asemenea, sub așteptări, la doar +0,7% față de același trimestru al anului precedent. Principalul motor al creșterii economice în 2024 a fost creșterea veniturilor reale ale populației din România – creșterea salariilor, în special în sectorul bugetar, creșterea salariului minim, creșterea pensiilor în an electoral –, combinată cu a temperare graduală a inflației. Toate acestea s-au reflectat într-o accelerare semnificativă a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor care a avut o contribuție de +3,6% la creșterea PIB-ului României pe întreg anul 2024”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
Dinamizarea consumului final s-a menținut și în ultimul trimestru al anului precedent (cu o contribuție de +4% la creșterea PIB-ului în acest trimestru), care, conform estimărilor analiștilor RoEM, va rămâne cea mai semnificativă creștere pentru o perioadă destul de îndelungată, 2025 aducând probabil cifre mult mai temperate în acest sens.
„Sectorul privat din România nu a reușit să capitalizeze de pe urma aceastei creșteri a consumului final în 2024, iar acest lucru s-a reflectat în dinamica semnificativ pozitivă a importurilor de bunuri și servicii. Pe de altă parte însă, exporturile au avut o evoluție modestă, atât din cauza problemelor externe, precum evoluția sub așteptări a industriilor din zona euro, cât și a scăderii relative a competitivității economiei românești (creșterea costurilor forței de muncă împreună cu o evoluție mai slabă a productivității muncii). Toate acestea au determinat ca exporturile nete să aibă un aport negativ la creșterea PIB-ului din 2024, de -2,9%”, precizează Csaba Bálint, membru al echipei de cercetători RoEM.
În trimestrul IV al anului 2024, s-a înregistrat o altă supriză negativă din punct de vedere economic, în domeniul investițiilor. Contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre!), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM.
„În timp ce construcțiile în sectorul rezidențial au arătat deja semne de slăbire în trimestrele precedente, investițiile în infrastructură (alimentate în mare parte de cheltuielile statului) nu au mai reușit să aducă un aport pozitiv la performanța economică a ultimului trimestru din 2024 (cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2023): contribuția la creșterea PIB-ului din acest trimestru a fost de -3,3%, împingând astfel și contribuția anuală în zona negativă (investițiile contribuind cu -0,4% la creșterea PIB-ului în 2024)”, explică Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetători.
Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, ultimul trimestru al anului 2024 a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (cu contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului în acest trimestru), pe când construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%). Aceste evoluții, susțin economiștii RoEM, împreună cu performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% a în anul 2024.
„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând conform estimărilor noastre la o creștere de 1,5%. La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an: măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung. În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an. După performanța surpinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Csaba Bálint.
Ca acest lucru să se întâmple însă, este esențial ca fondurile europene să fie accesate și utilizate în mod eficient pentru investiții, în special în infrastructură, fără de care accelerarea economică din acest an pare greu de realizat, explică analiștii RoEM.
Un alt factor important pentru economie, despre care s-a discutat prea puțin din cauza crizei politice declanșate la finalul anului trecut, este aderarea deplină a României la zona Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Aderarea poate adăuga un plus la creșterea economică a țării prin dinamizarea comerțului internațional (inclusiv în privința exporturilor produselor fabricate în România), prin atragerea unor investitori noi în România care astfel se pot conecta mai ușor la rețeaua logistică din Europa de Vest. De asemenea, apartenența la zona Schengen poate reprezenta un impuls adițional pentru decidenții politici să accelereze dezvoltările infrastructurale, dinamizând astfel transporturile care traversează granița de vest a țării.
„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Dar această creștere, chiar dacă se află peste nivelul creșterii economice din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României, care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4% pe termen lung. În plus, contextul intern și extern va pune presiuni suplimentare asupra evoluției economiei țării în acest an”, concluzionează prorectorul UBB.
Despre Romanian Economic Monitor:
Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrulUniversității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România. Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.
Despre FSEGA:
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă. Aproape 9.000 de studenți nivel licență, masteranzi şi doctoranzi beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei. Începând din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție de învățământ superior din România cu acest statut. EFMD administrează sistemul EFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare și certificare a calității, respectiv de acreditare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior în domeniile administrării afacerilor și managementului.
Camera de Comerț și Industrie Romano-Germană (AHK România) organizează, pentru a patra oară consecutiv, Pavilionul de țară al României la târgul transport logistic 2025, care se va desfășura în perioada 2-5 iunie la München.
Acesta este cel mai mare târg internațional dedicat industriei de transport, logisticii, mobilității, IT-ului și managementului lanțului de aprovizionare.
Pavilionul României devine astfel o veritabilă „vitrină” a capacităților și potențialului național, aducând în fața unui public global companii și soluții inovatoare, capabile să răspundă celor mai exigente provocări din sector. Pe lângă oportunitatea de promovare a afacerilor, acest eveniment consolidează poziția României în peisajul global al logisticii, evidențiind contribuțiile esențiale ale sectorului nostru într-o economie tot mai interconectată.
Pentru companiile românești participante, este o oportunitate de a se prezenta la nivel internațional, de a stabili relații de afaceri durabile și totodată de a promova România ca nod de conectivitate în rețelele internaționale de transport, precum și ca hub strategic în domeniul transportului și logisticii, în inima Europei.
Standul României va fi situat în hala A4, la standul 215, cu participarea următorilor expozanți: AGEXIM, Air Sea Forwarders, Ascent Soft, BB Trans, CTP Romania, DEVEGA, ELOGISTICS CORPORATION SRL, ORIENT SRL, OPREAN SRL, Portul Constanța, RAILPORT Arad, ROZOTI, Sea Container Group, TTS (Trade Transport Services) SA, TRANSCOM.
Republica Moldova va fi reprezentată prin Agenția de Investiții – Invest Moldova.
Evenimentul reunește anual peste 75.000 de vizitatori din 135 de țări și oferă expozanților cadrul pentru descoperirea de noi piețe, explorarea celor mai recente tendințe din industrie și încheierea de parteneriate strategice.
Cu mai mult de jumătate dintre vizitatorii târgului provenind din rândul decidenților din companii importante, târgul transport logistic oferă platforma perfectă pentru discuții directe cu persoane cheie pentru potențiale investiții și colaborări.
Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Tema anului 2025:People.Skills.Competitiveness.
Cu tema anuală People.Skills.Competitiveness., subliniem rolul central al angajaților în succesul unei companii. Angajații și competențele lor sunt coloana vertebrală a fiecărei companii și contribuie în mod semnificativ la competitivitate. Angajații calificați și valoroși constituie baza pentru inovare, productivitate și creștere. Investind în competențele lor și în formarea continuă, companiile pot crea un mediu de lucru dinamic, care să încurajeze creativitatea și angajamentul. Prin urmare, companiile membre AHK se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor și pe bunăstarea angajaților, nu numai pentru a îmbunătăți performanța afacerii, ci și pentru a promova un mediu de afaceri durabil și competitiv în România și Germania.
Parcursul României către o economie circulară este ghidat de obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene și de nevoia urgentă de a aborda aspecte precum gestionarea deșeurilor, eficiența resurselor și dezvoltarea durabilă. Ca parte a Planului de Acțiune pentru Economia Circulară al UE, România face progrese în adaptarea economiei sale la un model mai circular, însă întâmpină provocări și oportunități unice.
În procesul de adoptare a economiei circulare, cu accent pe reducerea deșeurilor, îmbunătățirea infrastructurii de reciclare și alinierea la obiectivele de sustenabilitate ale UE, tranziția României necesită colaborare între sectoare, sprijin guvernamental și participare activă din partea cetățenilor și companiilor pentru a crea o schimbare durabilă.
GABRIEL IVAN – General Manager, CHEP Romania & Bulgaria
ANCA MARINESCU – Corporate Affairs and Communication Manager, RetuRO
ANAMARIA – LUMINITA MITROFAN – Environment and IMS Responsible, BA Glass Romania
VICTOR VEVERA – Director General, ICI Bucuresti
DOINIȚA MIHAI –Vice President Public Affairs Eastern Europe South, Tomra
CORINA DOSPINOIU-IMRE–Sustainability Director, Auchan Retail Romania
ADINA TUDOR– External Communication Manager, Coca-Cola HBC Romania
ALEX LAIBĂR – Director Executiv, Coaliția pentru Economie Circulara (CERC), Moderator Session I
RAUL POP – Waste Management Expert, ECOTECA, Moderator Session II
10:05 – 11:40 SESIUNEA I ACTUALIZĂRI ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ: POLITICI, PROIECTE MAJORE, LEGISLAȚIE
LEGISLAȚIE, POLITICI ȘI EVOLUȚII
Tendințele economiei circulare sunt influențate de legislația și politicile în continuă schimbare, menite să promoveze sustenabilitatea și eficiența resurselor. În Uniunea Europeană, inițiative precum Pactul Verde European și Planul de Acțiune pentru Economia Circulară stabilesc obiective ambițioase pentru reducerea deșeurilor, creșterea reciclării și încurajarea designului ecologic al produselor.
· Ce prioritati sunt in economiei circulara in 2025, ce aspecte ale economiei si ce industrii sunt vizate si prin ce anume?
· Ce fonduri PNRR sunt atrase in dezvoltarea de proiecte in economia circulara si si in ce tip de proiecte sunt ele implementate? Cum
accelerăm tranziția de la paradigma economiei liniare la un model circular?
· Cum se aliniază obiectivele și inițiativele din Planul de Acțiune cu direcțiile generale ale economiei circulare?
· Cum va fi evaluată și monitorizată implementarea Planului de Acțiune și care sunt mecanismele de raportare prevăzute?
· Cum va influența implementarea Strategiei Naționale pentru Economia Circulară și a Planului de Acțiune obiectivele de dezvoltare durabilă ale țării?
· Cum pot fi integrate conceptele economiei circulare în politicile publice și reglementările guvernamentale?
INIȚIATIVE MAJORE ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ
Extinderea inițiativelor mari în economia circulară implică scalarea strategiilor de succes pentru a obține un impact mai mare asupra mediului și economiei. Strategii-cheie includ implementarea legislației de susținere, îmbunătățirea infrastructurii de colectare și reciclare, promovarea parteneriatelor public-private și integrarea tehnologiilor digitale pentru optimizarea gestionării resurselor.
Cine sunt actorii principali, inițiativele relevante și actualizările DRS (sistemul de garanție-returnare)
11:50 – 13:00 SESIUNEA II CONȘTIENTIZAREA ȘI CELE MAI BUNE PRACTICI ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ
CELE MAI BUNE PRACTICI ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ
Cele mai bune practici din economia circulară se concentrează pe eliminarea deșeurilor, menținerea produselor și materialelor în uz și regenerarea sistemelor naturale. Aceste practici încurajează tranziția de la modelul tradițional „produ-consumă-aruncă” la unul axat pe gestionarea sustenabilă a resurselor, sisteme circulare și inovație ecologică. Integrarea acestor abordări ajută organizațiile să reducă impactul asupra mediului, să creeze valoare economică și să promoveze reziliența, contribuind la un viitor mai sustenabil și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Economia circulară în construcții:tehnologii, politici și bune practici
Cum pot fi integrate principiile economiei circulare în procesele de producție și de consum pentru a reduce risipa și a maximiza utilizarea resurselor?
· Ce rol joacă inovația și tehnologia în transformarea practicilor economice către un model circular?
· Ce oportunitati de finantare exista in domeniul economiei circulare?
· Care sunt direcțiile viitorului circular în industria auto? Reciclare, reutilizare și inovație sustenabilă
· Cum asigurăm flexibilitatea proceselor pentru a răspunde provocărilor din lanțurile de aprovizionare și schimbărilor în comportamentul consumatorilor?
Evenimentul este sprijinit de:
STRATEGIC PARTENER: CERC – Circular Economy Coalition GOLD PARTENERI: RetuRO, ICI Bucharest, BA Glass, Chep Romania, Aqua Carpatica, Auchan Retail Romania, GreenGroup, Coca-Cola HBC Romania PARTENER: Tomra, Romcarbon INSTITUTII PARTENERE: AHK Romania, BRCC, CCIFER, Concordia, Henro, Cluj IT, Ecoteca, Lovering & Partners PARTENERI MEDIA: Outsourcing Today, Sustainability Today, Automotive Today, Financial Intelligence, Romania Durabila, Economistul, Club Economic, Bursa, Revista Piata
La sediul Camerei de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc semnarea acordului-cadru de colaborare între Camera București, prin președintele Iuliu Stocklosa și Universitatea Româno-Americană, prin rectorul prof. univ. dr. habil. Costel Negricea. Au luat parte, de asemenea, Gabriela Iftene, director executiv al CCIB și dr. Radu Zaharia, șeful Departamentului de Parteneriate Strategice Internaționale al Universității.
După cum informează CCIB, „ca urmare a parafării acestui acord, în următorii trei ani universitari, studenții înscriși la programele de studii universitare de licență și de master ai Universității Româno-Americane vor beneficia de stagii de practică în cadrul Camerei București, având astfel posibilitatea de a pune în practică cunoștințele teoretice acumulate de-a lungul anilor de studii și de a dobândi experiență practică, apreciată și dorită de potențialii angajatori”.
Iuliu Stocklosa: „Comunitatea oamenilor de afaceri este cu atât mai performantă și mai eficientă, cu cât studenţii – angajații noștri de mâine – vor fi mai bine pregătiţi şi îndrumaţi. Astăzi, provocările cărora trebuie să le facem față necesită, poate mai mult decât oricând, o apropiere constantă a mediului academic de cel de afaceri. Prin punerea în practică a acestui acord studenții au oportunitatea de a lua contact cu pragmatismul şi concreteţea mediului de afaceri și de a se familiariza cu modele de succes și cu abordări de business generatoare de plus-valoare.”
Președintele CCIB a punctat că „una dintre preocupările de substanţă în activitatea Camerei București a constituit-o şi o constituie pregătirea profesională de specialitate a celor care desfăşoară o activitate comercială sau industrială”.
Prof. univ. dr. habil. Costel Negricea: „Semnarea acestui acord reprezintă un pas important în crearea unor legături strânse între mediul de business și cel universitar, venind natural în completarea misiunii noastre de a educa și pregăti tinerii pentru cariera pe care și-o doresc încă din anii studenției. Universitatea Româno-Americană este o platformă educațională ce pune la dispoziția studenților săi multiple oportunități de dezvoltare în domeniile lor de interes, iar multe dintre aceste oportunități nu ar fi posibile fără partenerii noștri din mediul de afaceri care împărtășesc viziunea noastră. Am încredere că acest acord va genera viitori profesioniști care vor îmbina cu succes cunoștințele teoretice și abilitățile practice, atât de necesare în viitoarea lor carieră.”
După cum subliniază CCIB, „conducerile celor două instituții și-au exprimat convingerea că, printr-o bună conlucrare, prevederile acordului vor fi rapid puse în aplicare, fiecare manifestându-şi întreaga disponibilitate de a contribui, prin instrumente specifice, la susținerea și îmbunătățirea calității mediului de afaceri”.
Beneficiind de expunerea la informaţii strategice din organizaţie şi având acces la procesul decizional, circa 70% dintre directorii financiari consideră accesul la rolul de conducere în top management firesc, însă elemente precum leadershipul, networkul şi viziunea globală necesită îmbunătăţiri, arată cel mai recent studiu de profesionalizare a meseriei de contabil din România, ediţia a doua a programului experienţial, De la Contabil la CFO.
Astfel, managerii de linie din zona finanţelor au nevoie de maximizarea procesului de formare şi ghidare a oamenilor care derivă dintr-un leadership puternic şi autentic, ei fiind deficitari în ceea ce priveşte capacitatea de a conduce oameni şi procese regionale sau naţionale şi de a-şi dezvolta parteneriate benefice.
„Din practică şi lucrul cu directorii financiari din companii, observăm cât este de greu să existe o viziune integrată care să conţină toate ariile afacerii. Aceasta este cea mai mare dificultate. Acum, CFO sunt la momentul la care învaţă să identifice oportunităţi pentru business şi să găsească beneficii financiare pentru companie. Provocarea este să valorificăm competenţele de strategie financiară pe care poate ca CEO nu le deţine, dar să pornească de la opţiunile şi deciziile manageriale şi nu de la cifre neapărat. Această schimbare de abordare face diferenţa între CEO, vizionar, care nu pune bariere în creativitate şi CFO care gândeşte prudenţial. Trecerea de la un rol de linie ca CFO la unul de top management CEO presupune mai multă implicare şi interacţiune, uşor în afara zonei de confort pentru CFO” declară Ioana Arsenie (foto), fondatoarea Trusted Advisor Strategy & Finance şi creatoarea programului De la Contabil la CFO.
Din punct de vedere financiar-strategic, directorii financiari descriu anul 2025 ca 40% cost saving oriented, 25% provocator, finanţări puţine, presiune pe cash flow, 20% provocator în care ne aşteptăm să începem să plătim nota de plată, 15% bogat in schimbări legislative.
Care este relaţia directorilor financiari cu top managementul în materie de finanţe
Echilibrul finanţelor este prioritatea 0 pentru cei mai mulţi dintre CEO, urmată de eficientizarea cash flowului operaţional, monitorizare şi gestiune risc de credit, precum şi risc de lichiditate şi îndeplinire deadlineuri.
În ceea ce priveşte raportul dintre top management şi middle management, 36% dintre directorii financiari intervievaţi declară că există o colegialitate strânsă şi o relaţie bazată pe profesionalism, 27% spun că există cooperare pentru livrarea de rezultate şi discuţii de adaptare la piaţă, 27% afirmă că sunt într-o comunicare, consultare şi informare continuă iar 10% sunt la început de drum în noul rol deservit.
Abilităţile şi competenţele dezvoltate de către membrii departamentului financiar, alături şi de CFO, pe parcursul anului trecut, 43% sunt legate de crearea de analize financiare mai complexe, 28% spun că au competenţe în zona de prioritizare de sarcini, de adaptare la schimbare şi optică schimbată spre gândire macro, 15% înţelegere şi comunicare şi adaptare la stiluri diferite de lucru, 14% focus pe oameni şi obiective.
Când vine vorba despre ascensiunea în carieră şi paşii concreţi de urmat pentru a deveni CEO într-o companie, 32% dintre directorii financiari sunt de părere că trebuie să cunoască compania în ansamblu, precum şi detaliile tehnice, 29% consideră că este cazul să ai o gândire strategică, ceea ce presupune să cunoşti business, direcţii, strategii de vânzare şi investiţii, implementare KPIs, monitorizare şi înţelegerea impactului, 27% spun viziune, leadership şi planificare iar 12% amintesc să fie un bun strateg, orientat pe obiective clare, manageriale şi de leadership.
Ca şi recomandare de măsură în lucru în agenda lor, 40% dintre directorii financiari amintesc de automatizare în cadrul departamentului ca şi soluţie pentru a elimina multe procese manuale şi o structurare mai eficientă a activităţilor şi 35% fluidizare accesare programe pentru investiţii.
Studiul De la Contabil la CFO, dezvoltat şi implementat 360° de grade de Ioana Arsenie, profesionist în finanţe cu o experiență de peste 20 de ani în roluri strategice, board advisor și fondatoarea Trusted Advisor & Trusted App a fost conceput în perioada ianuarie – martie 2025, pe un palier de 60 contabili, profesionişti, manageri în finanţe dar şi antreprenori, din companii româneşti şi străine, cu venituri de peste 1m euro, din industrii cheie precum agribusiness, transporturi, medical, constructii, retail, tehnologie.
Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA organizează un mare miting de protest miercuri, 19 martie 2025, în Piața Victoriei din București
Ministrul mediului apelor și pădurilor poate fi mulțumit: denigrarea constantă a silvicultorilor are succes. Mai întâi, prin OUG nr. 4/2025, fără nicio explicație, Guvernul a micșorat veniturile silvicultorilor cu 25%. Lupta împotriva personalului silvic continuă. Astăzi, Guvernul modifică OUG nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.
Ce înseamnă această modificare? Înseamnă tăierea unor drepturi pe care statul român le-a aprobat și le-a asumat prin lege! Personalul silvic avea dreptul să primească anual 6 mc de lemn fasonat de foc și, la pensionare, o gratificație egală cu de minimum 5 ori salariul brut pe ultima lună de activitate.
Conform propunerii, din păcate, susținută mai ales de ministrul care ar trebui să reprezinte sectorul nostru, personalul silvic va avea dreptul la lemn de foc doar „dacă venitul salarial lunar net din luna anterioară acordării acestuia este mai mic decât salariul mediu brut pe economie.” Iar gratificația de la pensionare dispare!
25.000 de silvicultori sunt victime ale abuzurilor Guvernului
Noile modificări legislative, făcute, din nou, fără nicio consultare prealabilă, vor afecta drepturile unei categorii profesionale alcătuită din peste 25.000 de silvicultori.
Aceștia lucrează în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în Gărzile Forestiere, la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în facultăți și licee de silvicultură, în RNP Romsilva, în direcții și ocoale silvice de stat, în cadrul administrațiilor ariilor naturale protejate, în ocoale silvice de regim și ocoale private din cadrul Asociației Administratorilor de Păduri, din cadrul Asociației Proprietarilor și Administratorilor APAPET, în structuri de administrare a faunei cinegetice, în ONG-uri care au în obiectul de activitate conservarea și dezvoltarea fondului forestier național, în companii din sectorul de exploatare, transport și prelucrare a lemnului, în structuri ale profesioniștilor persoane juridice și fizice atestate să desfășoare activități și să presteze servicii în domeniul silviculturii și, nu în ultimul rând, în cadrul organizațiilor și asociațiilor sindicale și profesionale din acest domeniu.
Argumentele Guvernului sunt de-a dreptul penibile!
Guvernul se referă la contextul economic actual, care impune scăderea cheltuielilor și a nivelului deficitului bugetar. Argumentul este de două ori fals: marea pondere a personalului silvic nu este plătită din bani de la buget, iar situația economică actuală este consecința politicilor economice promovate de Guvern, nu de silvicultori. Prin urmare, toți membrii cabinetului Ciolacu sunt liberi să își taie propriile salarii!
Guvernul invocă „scăderile semnificative” ale pieței lemnului din ultimii doi ani în România. Perspectiva din care Guvernul emite această adevărată judecată de valoare este falsă. Statul nu a investit niciun leu, în nicio formă, în dezvoltarea economică a sectorului forestier, inclusiv în ceea ce numește „piața lemnului”, spre deosebire de agricultură sau protecția mediului, ca să dăm doar două exemple. În acest context, dacă nu își asumă sprijinirea economică a sectorului forestier, Guvernul nu își poate asuma reglementarea drepturilor salariale stabilite de operatorii economici, inclusiv a celor stabilite prin Contractul Colectiv de Muncă de la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Același Guvern anunță că prin aceste măsuri de pedepsire a silvicultorilor vrea să combată efectele creșterii prețurilor și a nivelului inflației. Atragem atenția că silvicultorii nu răspund de politicile fiscale ale României și nici de cele economice. Personalul silvic îngrijește pădurile țării, lucrează de cele mai multe ori în condiții grele și nu a beneficiat de drepturi salariale speciale, așa cum s-a întâmplat în construcții sau IT.
Nu în ultimul rând, Guvernul justifică urgența în adoptarea acestei măsuri legislative pentru că este obligat să își asume „condiționalitățile asumate” (la nivel european, probabil). În mod real, dacă Guvernul ar fi interesat de aceste condiționalități, ar lucra mult mai intens pentru PNRR și ar crește gradul de absorbție a banilor pentru fiecare minister. Și i-ar trimite acasă pe miniștrii incapabili. Printre aceștia s-ar regăsi cu siguranță ministrul mediului, apelor și pădurilor, cel care îi urăște pe silvicultori, dar care nu a fost în stare să aducă decât 6,99% din banii alocați prin PNRR ministerului pe care îl conduce. Un adevărat „profesionist”!
Noi, Federația Sindicatelor SILVA, protestăm față de toate aceste măsuri abuzive, susținute cu vehemență de un ministru aflat într-un inexplicabil „război” declarat cu personalul silvic, cu oamenii care îngrijesc cu profesionalism pădurile României!
Vă așteptăm alături de noi la mitingul de protest pe care îl vom organiza miercuri, 19 martie 2025, începând cu ora 10.00, în Piața Victoriei din București.
Mitingul nostru de protest va avea exclusiv un caracter sindical și profesional, iar pe perioada desfășurării sale în Piața Victoriei, interzicem ferm orice prezență si orice manifestare cu caracter politic sau de altă natură care poate afecta obiectivul acestei acțiuni.
Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001.
MMAP precizează că „modificările aduse de acest act normativ vizează ajustarea drepturilor personalului silvic. În acest sens, personalul silvic pensionat nu va mai beneficia de prime de pensionare. Se abrogă astfel alineatul (4 ) de la articolul 46, care prevedea că (4) Personalul silvic pensionat la vârsta standard beneficiază de o gratificaţie egală cu de minimum 5 ori salariul brut pe ultima lună de activitate, suportată de angajator.
Totodată, prin modificarea articolului 33 alin. (1), doar personalul silvic al cărui venit salarial lunar net este mai mic decât salariul mediu brut pe economie va primi, anual, gratuit, un volum de 6 mc lemn fasonat de foc.
Alineatul (1) de la articolul 33 se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 33. – (1) Personalul silvic prevăzut la art. 4 alin. (1) are dreptul să primească, anual, gratuit, un volum de 6 mc lemn fasonat de foc, dacă venitul salarial lunar net din luna anterioară acordării acestuia este mai mic decât salariul mediu brut pe economie. Contravaloarea lemnului fasonat de foc se stabilește folosind media valorilor lemnului de foc din Lista prețurilor de referință, pe specii și sortimente stabilite anual, pentru materialele lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, aprobată în baza art. 152 alin. (6) din Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic, se suportă de angajator și se prevede în bugetul de venituri și cheltuieli”.
Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor:„Prin această Ordonanță de Urgență adoptată astăzi a fost modificat statutul personalului silvic. Mi-am asumat că avem nevoie la RNP-Romsilva de un moment T 0 și obiectivul final este să lăsăm românilor o instituție care administrează eficient pădurile noastre. Vom începe cu reorganizarea Regiei și vom elimina suprabeneficiile din domeniul silvic. Ne asigurăm astfel că în RNP-Romsilva că nu vor mai exista astfel de inechități și eliminăm din contractul colectiv de muncă acele prevederi amintite. Consider că toate disfuncționalitățile, toate neregulile, toate deciziile de ordin managerial, toate trebuie verificate și trebuie eficientizate atunci când este cazul și această Ordonanță de Urgență vine cu măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente și să îmbunătățească activitatea din domeniul silvic.”
MMAP subliniază că „interdicția de a fi prevăzute în contractele individuale/colective de muncă ale operatorilor economici care aplică prevederile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, este aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2025, referitor la acordarea de bonusuri, prime, plăți compensatorii, gratificații sau orice alte drepturi de natură salarială pentru retragerea din activitate ca urmare a pensionării”.
Doar 73% dintre românii din mediul urban trăiesc într-o locuință pe care o dețin în proprietate, un procent semnificativ sub statistica oficială de 95%, potrivit unui studiu realizat, la începutul acestui an, de Unlock Market Research pentru Colliers, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Interesul pentru achiziția unei locuințe a scăzut în 2025 la 35%, comparativ cu aproximativ 44% în anii anteriori, pe fondul creșterii prețurilor și al condițiilor mai restrictive de creditare.
În același timp, doar 6% dintre cei care nu locuiesc deja cu chirie intenționează să se mute în chirie, un procent în scădere față de circa 10% în anii precedenți. Oferta limitată de locuințe noi și costurile în creștere au transformat închirierea dintr-o soluție temporară într-o alternativă viabilă pe termen mediu. Totodată, chiriașii devin mai exigenți, căutând locuințe moderne, complet mobilate și dotate cu facilități suplimentare, ceea ce marchează o schimbare semnificativă în dinamica pieței rezidențiale.
Într-o piață rezidențială dominată de proprietari, doar 11% dintre cei care locuiesc în orașe declară că stau în chirie. În marile centre urbane, acest procent crește la 15%, ceea ce indică o deschidere mai mare către închiriere, dar și un raport financiar mai favorabil pentru chirie în comparație cu ratele bancare. La nivel național, 16% dintre cei care trăiesc în mediul urban locuiesc cu părinții, rudele sau prietenii, fără a fi proprietari și fără a plăti chirie. Acest fenomen reflectă atât dificultăți economice, cât și o preferință culturală pentru coabitarea prelungită.
„Deținerea unei locuințe rămâne un obiectiv important pentru majoritatea românilor, însă accesibilitatea tot mai redusă din zonele centrale și condițiile stricte de creditare au dus la o scădere a intenției de cumpărare. În același timp, oferta limitată de apartamente noi și numărul tot mai mic de ansambluri rezidențiale aflate în construcție au accelerat creșterea prețurilor, reducând și mai mult interesul pentru achiziții. În acest context, închirierea nu mai este doar o soluție de tranziție, ci o alternativă viabilă pe termen mediu. Chiriașii nu mai văd această opțiune ca pe un compromis, ci ca pe o oportunitate de a locui în spații mai generoase sau mai bine poziționate, inaccesibile prin achiziție. Această schimbare aduce noi așteptări în piață, de la locuințe modern mobilate, la facilități precum locuri de parcare și acces facil la transport și centre de interes”, explică Gabriel Blăniță, Director & Advisory Services la Colliers România.
Românii interesați de investiții continuă să prefere piața rezidențială, percepută ca o opțiune sigură pentru conservarea și creșterea capitalului pe termen lung. Interesul pentru alternative investiționale rămâne redus, fiind influențat și de un nivel mai scăzut al educației financiare. Creșterea constantă a prețurilor în ultimii 10 ani pe piața rezidențială reprezintă un factor de atractivitate, însă această tendință nu oferă o garanție absolută. Fiecare investiție ar trebui analizată individual, fără a se baza exclusiv pe evoluțiile generale ale pieței. Accesibilitatea locuințelor variază semnificativ în funcție de amplasare, cu o discrepanță tot mai mare între prețurile proprietăților din zonele centrale, bine conectate la infrastructură, și cele aflate la periferie. Majoritatea dezvoltatorilor se orientează către zonele metropolitane, unde raportul dintre prețul locuințelor și salariul mediu este mai avantajos. Totuși, în marile orașe, costurile ridicate îngreunează tot mai mult achiziția unei locuințe în zonele centrale.
Pe fondul acestor schimbări, comportamentul cumpărătorilor și chiriașilor continuă să se adapteze dinamicii pieței. În contextul unui număr tot mai limitat de proprietăți nou construite în zonele centrale și al prețurilor în creștere, închirierea rămâne o soluție atractivă pe termen scurt și mediu, punctează consultanții Colliers. Totuși, pe măsură ce dobânzile continuă să coboare, iar ecartul dintre rată și chirie se va mai reduce, intenția pentru achiziția unei locuințe ar putea reveni treptat.
„Piața rezidențială se află într-un echilibru fragil între cerere și accesibilitate, iar decizia dintre cumpărare și închiriere este influențată de factori economici și personali. Analiza atentă a fiecărei opțiuni, în funcție de resursele financiare și de perspectiva pe termen lung, rămâne esențială în acest peisaj imobiliar în continuă schimbare. România are una dintre cele mai mari rate de supraaglomerare din UE, ceea ce face ca necesitatea locuințelor să rămână o prioritate, indiferent de contextul economic”, conchide Gabriel Blăniță.
