IMM România, singura confederație patronală reprezentativă la nivel național pentru IMM-uri, solicită transpunerea cu celeritate a prevederilor Directivei (UE) 2020/285 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici.
Conform Directivei (UE) 2020/285 statele membre aveau obligația amendării legislației naționale până la data de 31.12.2024, astfel încât la 01.01.2025 modificările în privința aplicării regimului TVA să producă efecte.
Cu toate că în luna decembrie au fost aduse mai multe modificări Legii nr. 277/2015 – Codul Fiscal, Ministerul Finanțelor abia luna aceasta a elaborat și a pus în transparență publică proiectul de ordonanță de urgență prin care transpune în legislația națională prevederile directivei europene.
Actualizarea valorii acestui plafon era necesară de foarte multă vreme, pentru corelarea cu creșterea cursului valutar și a prețurilor din ultimii ani, ce a erodat valoarea cifrei de afaceri a micilor întreprinzători. Majorarea plafonului este o gură de oxigen pentru multe afaceri la început de drum, însemnând costuri de conformare mai mici și o birocrație redusă pentru mai mult timp.
Proiectul de ordonanță de urgență vizează următoarele modificări:
Majorarea pragului prevăzut pentru obligativitatea înregistrării în scopuri de TVA, de la valoarea de 300.000 lei, reprezentând cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată, la valoarea de 395.000 lei, măsură ce permite firmelor mici scutirea de la înregistrarea ca plătitor de TVA, dacă au depășit plafonul de 300.000 lei, sau scoaterea acestora din registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA dacă cifra de afaceri se încadrează sub plafonul de 395.000 lei.
Aplicarea regimului special de scutire de la plata TVA de firmele din România în alte state membre, cu obligația respectării a două condiții cumulative, respectiv: încadrarea în plafonul de 100.000 de euro pentru cifra de afaceri la nivel UE și respectarea plafoanelor din statele membre.
Conform proiectului de act normativ, noile măsuri privind înregistrarea în scopuri de TVA urmează să se aplice începând cu 1 aprilie 2025.
Dat fiind importanța acestor măsuri și necesitatea existenței predictibilității în administrarea companiilor și în realizarea strategiei de afaceri, IMM România solicită adoptarea cu celeritate a Ordonaței de urgență pentru modificare și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
IMM România promovează și susține toate măsurile fiscale care contribuie la:
reducerea sarcinii birocratice pentru firmele mici;
simplificarea modalității de determinare a impozitului pentru activitatea desfășurată, prin aplicarea impozitului forfetar în cazul microintreprinderilor;
crearea unui mediu de afaceri predictibil;
dezvoltarea IMM-urilor într-un mediu economic caracterizat prin stabilitate și competitivitate.
Taxele și impozitele continuă să ridice probleme pentru românii din țară și din diaspora. Nerespectarea regulilor fiscale poate atrage sancțiuni severe, iar mulți contribuabili nu știu care sunt obligațiile pe care le au. Andrei Popescu, Senior Tax Manager Soter & Partners, explică ce trebuie să știe contribuabilii pentru a evita amenzi și penalități, oferindrăspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre gestionarea corectă a obligațiilor fiscale atunci când investim la bursă.
1. Dividendele primite din străinătate, care sunt automat reinvestite pentru a achiziționa alte acțiuni, trebuie incluse în Declarația Unică?
Da. Din punct de vedere fiscal, chiar dacă dividendele sunt automat reinvestite și nu ajung efectiv într-un cont bancar personal, ele sunt considerate venituri încasate. Acestea sunt înregistrate în contul platformei de investiții și sunt imediat reintroduse în circuitul investițional. Prin urmare, ele reprezintă un eveniment taxabil și trebuie declarate prin Declarația Unică, conform legislației fiscale din România.
2. De ce trebuie depusă Declarația Unică pentru dividende primite din străinătate, când suntem deja impozitați la sursă în străinătate?
Românii care sunt rezidenți fiscali în România au obligația de a declara atât veniturile obținute pe teritoriul României, cât și cele din surse străine, indiferent de impozitul plătit deja în statul sursă.
Dacă există un impozit reținut la sursă în țara de origine a dividendelor, România va recunoaște impozitul plătit în străinătate și îl va deduce din impozitul datorat în România, în cazul în care între cele două state există o convenție pentru evitarea dublei impuneri. România are încheiate aproximativ 90 de astfel de convenții. Cu toate acestea, obligația de a declara veniturile de sursă străină rămâne valabilă, chiar dacă nu există diferențe de impozit de plată în România.
În plus, trebuie reținut că dividendele, inclusiv cele obținute din străinătate, sunt luate în calcul pentru a stabili dacă avem de plătit și contribuția la sănătate (CASS).
3. Care sunt plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate (CASS) și care sunt veniturile pentru care se datorează CASS?
Pentru anul 2024, la un salariu de referință de 3.300 RON, plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate sunt:
19.800 RON, echivalentul a 6 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime;
39.600 RON, echivalentul a 12 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute;
79.200 RON, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute.
Veniturile pentru care se datorează CASS cuprind venituri din chirii, dobânzi, dividende, câștig de capital (câștigul din vânzarea de acțiuni), criptomonede și drepturi de proprietate intelectuală.
Practic, dacă avem venituri din mai multe categorii dintre cele menționate mai sus, acestea trebuie cumulate și comparate cu plafoanele anuale pentru care se datorează CASS.
Dacă venitul nostru cumulat din aceste surse nu depășește echivalentul a 6 salarii minime brute, nu datorăm CASS.
4. Ce impact are platforma de tranzacționare asupra modului în care veniturile din vânzarea de acțiuni sunt impozitate?
În primul rând, trebuie stabilit dacă platforma pe care tranzacționăm este rezidentă sau are sediu permanent în România.
Printre platformele cu rezidența sau cel puțin sediu permanent în România regăsim Tradeville, XTB și BT Trade (Banca Transilvania). Începând cu anul fiscal 2023, aceste platforme rețin impozitul la sursă pe tranzacțiile câștigătoare.
În funcție de perioada de deținere a acțiunilor, impozitul se reține astfel:
1% impozit pentru acțiunile deținute cel puțin 1 an;
3% impozit pentru acțiunile deținute o perioadă mai scurtă de 1 an.
Impozitul astfel reținut este final, iar acest venit nu mai trebuie inclus în Declarația Unică. Acest tratament fiscal se aplică atât în cazul acțiunilor deținute la companiile din România, cât și în cazul acțiunilor sau altor instrumente financiare străine.
Printre platformele nerezidente în România, dar cunoscute investitorilor români, putem aminti eToro, Interactive Brokers, Trading 212 și Revolut.
În cazul acestor platforme, investitorul trebuie să țină o evidență proprie, deoarece câștigul realizat din vânzarea activelor financiare va trebui declarat individual de către acesta, prin depunerea Declarației unice. Impozitul datorat în aceste situații este de 10%.
5. Ce alte diferențe există între platformele rezidente în România și cele nerezidente?
În cazul platformelor rezidente în România, pierderile din tranzacții nu mai pot fi utilizate pentru compensarea câștigurilor obținute din alte tranzacții. Aceste pierderi sunt definitive.
În schimb, în cazul platformelor nerezidente, pierderile pot fi utilizate pentru a compensa câștigurile realizate în același an. Dacă la finalul anului tranzacțiile înregistrează un rezultat negativ, pierderea poate fi reportată și compensată în limita a 70% din câștigurile nete anuale obținute în următorii cinci ani fiscali consecutivi.
Pentru dividendele obținute din străinătate, reținerea impozitului se va face în continuare în țara sursă, indiferent dacă platforma de tranzacționare este rezidentă în România sau în altă jurisdicție.
6. Ce se întâmplă cu veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă?
Veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă includ, printre altele, dobânzile bancare, dividendele plătite de companii din România și câștigurile din tranzacționarea acțiunilor locale sau străine pe platforme rezidente în România. Pentru aceste venituri, impozitul reținut la sursă este final, astfel că ele nu mai trebuie incluse în Declarația Unică pentru stabilirea impozitului datorat.
Totuși, aceste venituri trebuie luate în considerare la determinarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Veniturile declarate prin Declarația Unică se cumulează cu cele deja impozitate la sursă și se compară cu plafoanele anuale stabilite pentru CASS, în vederea stabilirii contribuției datorate.
7. Pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS), se iau în considerare veniturile brute sau nete din dobânzi și dividende? Pentru veniturile din dobânzi, se iau în calcul sumele încasate, diminuate cu impozitul reținut la sursă. În cazul veniturilor din dividende, se consideră dividendele plătite, după deducerea impozitului reținut. Prin urmare, pentru dobânzile și dividendele obținute din România, baza de calcul pentru CASS o reprezintă veniturile nete.
Pentru veniturile din străinătate, dacă impozitul a fost reținut la sursă, se vor lua în considerare tot veniturile nete. În schimb, dacă dobânzile sau dividendele din străinătate nu au fost impozitate la sursă, acestea vor fi raportate la valoarea brută.
8. În cazul dividendelor din străinătate, dacă obțin venituri de pe mai multe platforme pentru aceeași țară sursă (luăm exemplul S.U.A.), declarăm câte o rubrică pentru fiecare platformă de unde au fost încasate dividende? Dacă dividendele provin din companii listate în aceeași țară, chiar dacă sunt obținute prin intermediul mai multor platforme de tranzacționare, acestea se vor declara într-o singură rubrică în Declarația Unică. De exemplu, pentru dividendele obținute din S.U.A., indiferent de numărul platformelor prin care au fost încasate, se completează o singură rubrică ce cumulează toate veniturile din această țară.
Dacă însă dividendele provin din companii listate în țări diferite (de exemplu, S.U.A. și Irlanda), atunci veniturile vor fi declarate separat, printr-o rubrică distinctă pentru fiecare țară sursă.
9. Dobânzile încasate în urma deținerii titlurilor de stat trebuie luate în considerare pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS)? Nu, veniturile obținute din deținerea titlurilor de stat sunt scutite atât de impozitul pe venit, cât și de contribuția la sănătate (CASS). Prin urmare, aceste sume nu vor fi incluse în calculul veniturilor totale atunci când se determină depășirea pragurilor pentru care se datorează CASS.
10. Ce trebuie făcut pentru a nu datora contribuția la sănătate (CASS) pentru 2025?
Pentru anul 2025, se mențin cele trei plafoane de contribuție la sănătate, stabilite la 6, 12 și 24 de salarii minime brute. Salariul minim brut de referință pentru 2025 este de 4.050 RON.
Astfel, investitorii care doresc să evite plata contribuției CASS trebuie să se asigure că veniturile lor totale din investiții, chirii sau alte surse nu depășesc plafonul de 6 salarii minime brute, adică 24.300 RON.
Depășirea acestui plafon, chiar și cu o sumă mică, atrage obligația de a plăti CASS în valoare de 2.430 RON.
11. Ce impact are transferul acțiunilor de la o platformă de tranzacționare la alta?
Transferul acțiunilor de la un broker la altul nu este considerat o vânzare și, prin urmare, nu generează un eveniment fiscal. Această operațiune poate fi realizată din motive de optimizare a gestiunii portofoliului, dar și pentru a beneficia de un regim fiscal mai avantajos.
Un exemplu relevant este transferul acțiunilor de la un broker nerezident la un broker rezident în România. În acest caz, acțiunile care anterior trebuiau declarate și impozitate cu 10% pot beneficia de cotele reduse de impozitare de 1% sau 3%, în funcție de perioada deținerii, iar impozitul se reține direct la sursă.
Deși câștigurile din aceste tranzacții nu mai trebuie incluse în Declarația Unică dacă impozitul este reținut la sursă, contribuabilii trebuie să fie atenți la obligațiile lor fiscale. Dacă obțin și dividende din străinătate sau dacă venitul total din investiții depășește pragurile stabilite pentru contribuția la sănătate (CASS), pot avea în continuare obligația de a depune Declarația Unică.
Declarația pentru triplarea capacității nucleare de la aproximativ 390 GW în 2023, la aproape 1.200 GW în energia nucleară sunt mai dificil de promovat comparativ cu cea solară și eoliană, din cauza costurilor prohibitive, duratelor lungi de implementare, obstacolelor tehnologice, precum și a problemelor legate de siguranță și gestionarea deșeurilor
Energia nucleară este esențială pentru securitatea furnizării energiei electrice în regiunea CESA. Opt țări (Armenia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia, Slovenia și Ucraina) dețin 7% din totalul de reactoare nucleare la nivel global și generează energie nucleară care reprezintă 22% din mixul lor energetic, dublu față de media globală.
Cele mai mari ponderi se înregistrează în Slovacia, Ucraina și Ungaria, în timp ce cea mai redusă, sub 20%, este în România.
Mihai Drăghici, Partener, Consultanță, EY România: „Extinderea centralei de la Cernavodă cu două noi reactoare CANDU, de 720MWe va contribui la sporirea securității energetice a României și la atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Totuși, ca și alte țări din regiune, România trebuie să abordeze provocările legate de finanțare, costurile de capital și cadrul de reglementare pentru a asigura succesul acestor proiecte. Angajamentul ferm al guvernului și mecanismele de reducere a riscurilor vor fi esențiale pentru atragerea investițiilor necesare în viitorul energiei nucleare din România”.
Aproape toate activele nucleare aflate în exploatare în această regiune sunt de tip reactor cu apă sub presiune, de concepție sovietică (Vodo-Vodyanoi Energetichesky Reactor – VVER). Doar trei reactoare din regiunea CESA utilizează tehnologii alternative. În România, două unități folosesc reactoare bazate pe tehnologia canadiană CANDU 6, cu apă grea sub presiune. În Slovenia, unitatea deținută în comun cu Croația utilizează un reactor american de tip PWR cu un sistem primar de răcire cu două bucle.[1][2][3]
Vârsta medie a instalațiilor nucleare active din regiunea CESA este ușor peste media globală (35 de ani, față de 32,2 ani), cele mai vechi reactoare fiind situate în Armenia și Slovenia[4].Cele mai întâlnite instalații nucleare în funcțiune sunt cele care utilizează reactoare nucleare de generația a II-a, mai veche. Versiunile avansate ale acestora (de generația a III-a), care oferă o eficiență îmbunătățită și caracteristici de siguranță superioare, sunt în exploatare în Bulgaria, Cehia și Ucraina, fiind bazate pe tehnologia VVER-1000.
La cea de-a 28-a Conferință ONU privind schimbările climatice, care a avut loc în 2023 în Dubai, a fost lansată Declarația privind triplarea capacității de energie nucleară de la aproximativ 390 GW în 2023 la aproape 1.200 GW până în 2050. Regiunea CESA își planifică propria extindere a capacităților nucleare. Țările care dețin deja active nucleare explorează suplimentarea acestora și sunt considerate piețe first-in-a-while (țări care investesc pentru prima dată după o perioadă de timp mai lungă), în timp ce „nou-veniții”, precum Turcia, Polonia, Kazahstan și Uzbekistan, intenționează să lanseze primele lor centrale nucleare, dotate atât cu reactoare de dimensiuni mari, cât și cu reactoare modulare mici (Small Modular Reactors, SMR).
Slovacia deține un reactor cu o capacitate de 0,4 GWe, aflat în construcție la centrala de la Mochovce, și și-a propus construirea unui alt reactor la centrala de la Bohunice, cu capacitatea de 1,2 Gwe și cu posibilitatea de creștere la 1,7 GWe. Reactorul VVER de la Mochovce este planificat să intre în exploatare în acest an, în timp ce operaționalizarea completă a unității de la Bohunice este prevăzută pentru 2040.[5][6][7]
Bulgaria plănuiește să construiască două reactoare suplimentare, cu o capacitate brută totală de 2,5 GWe, la centrala nucleară de la Kozloduy, utilizând tehnologia AP-1000 de concepție americană. Prima unitate este estimată să intre în exploatare comercială în 2035, urmată de a doua unitate în 2037.[8]
România intenționează să își dubleze capacitatea nucleară existentă la centrala nucleară de la Cernavodă prin construirea a două reactoare de 720 MWe, pe baza tehnologiei canadiene CANDU 6. Recent, proiectul a primit un aviz favorabil din partea Comisiei Europene cu privire la aspectele tehnice și de siguranță nucleară și este planificat să devină pe deplin operațional până în 2031.[9]
În Ungaria, construcția a două noi reactoare cu o capacitate totală de 2,4 GWe, bazate pe tehnologia rusească Vodo-Vodyanoi Energetichesky Reactor (VVER-1200)[10], la centrala nucleară de la Paks, este preconizată să crească capacitatea de producție a energiei nucleare a țării cu 120%, asigurând între 60% și 70% din necesarul de energie electrică al țării pe termen lung.[11][12]Unitățile sunt planificate să devină operaționale comercial până în 2032.[13] În plus, Ungaria a informat Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a extinde durata de viață operațională a celor patru unități VVER-440 aflate în exploatare, vizând menținerea acestora în funcționare până în anii 2050.[14]
Cehia intenționează să extindă centrala nucleară de la Dukovany prin adăugarea a două reactoare bazate pe tehnologia sud-coreeană APR-1000. De asemenea, este analizată posibilitatea construirii a două unități suplimentare la centrala nucleară de la Temelin, care vor utiliza aceeași tehnologie.[15][16]
Slovenia intenționează să mărească capacitatea centralei nucleare de la Krško, care este deținută în comun cu țara vecină Croația, deși această extindere nu este prevăzută să aibă loc înainte de 2040.[17]
Turcia va fi pionierul „noilor-veniți” în domeniul energiei nucleare din regiunea CESA prin înființarea primei sale instalații nucleare, Centrala Nucleară Akkuyu. Cele patru reactoare bazate pe tehnologia Vodo-Vodyanoi Energetichesky (VVER-1200) sunt programate să fie puse în funcțiune treptat până în 2028.[18] În plus, alte două proiecte de centrale în Turcia, la Sinop (patru reactoare pe coasta Mării Negre) și İğneada (patru reactoare în provincia Kirklareli, lângă granița cu Bulgaria), se află în prezent într-un stadiu mai puțin avansat de dezvoltare.
În Europa Centrală, Polonia este singurul „nou-venit”, anunțând planuri ambițioase. Această țară își propune să crească ponderea energiei nucleare de la zero în prezent la 20% din mixul său de energie electrică până în 2045. Guvernul polonez a aprobat planurile pentru prima centrală, Lubiatowo-Kopalino, cu trei reactoare AP-1000 de concepție americană, care va fi amplasată în Pomerania, o regiune din nordul Poloniei, țară care în prezent nu dispune de capacități de producție a energiei din sursă nucleară.[19][20]A doua centrală a obținut aprobările pentru construire în regiunea Patnów-Konin din centrul Poloniei, care va avea două reactoare APR-1400 sud-coreene de 1.400 MWe fiecare. Amplasamentul unei alte centrale urmează să fie confirmat până în 2028.Există, de asemenea, planuri de dezvoltare a unor reactoare modulare mici în această țară.[21][22]
Kazahstan, un important producător de uraniu, responsabil pentru 43% din producția globală și fabricant de echipamente de pompare pentru centralele nucleare, explorează posibilitatea construirii a două reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 1.200 MWe, cu opțiunea de extindere la trei unități.[23][24][25]Pe lista scurtă a potențialelor tehnologii utilizate se numără reactoarele VVER-1200 și VVER-1000 din Rusia, reactorul HPR-1000 din China, reactorul APR-1400 din Coreea și reactorul EPR-1200 din Franța[26].
Uzbekistan, situat printre primii cinci producători de uraniu la nivel mondial, a ales să preia inițiativa în utilizarea reactoarelor modulare mici pentru a acumula experiență în acest sector emergent. Această țară intenționează să înceapă exploatarea pe deplin a centralei sale modulare cu șase unități până în 2033 și menține planuri de dezvoltare a unei centrale nucleare de dimensiuni mari, pe termen lung.[27][28]
Cu toate acestea, centralele existente sunt programate să fie scoase din funcțiune în intervalul 2040-2050. Înlocuirea acestor reactoare în timp util este esențială pentru evitarea unui deficit în furnizarea de energie electrică, mai ales în contextul în care cererea pentru energie este în creștere.
Economia dezvoltării unor capacități viabile de producere a energiei nucleare este complexă și riscantă. De obicei, o fază de proiectare și construcție lungă, dificilă și cu costuri de capital mari este urmată de o durată de viață economică lungă, cu costuri reduse cu combustibilul, cu costuri de exploatare relativ scăzute și un factor de capacitate ridicat (70%-75% în Europa și 90% în SUA). Succesul unui astfel de proiect depinde în mare măsură de costurile de capital, influențate de evaluările riscurilor de către investitori, de cadrele legale, de politicile energetice naționale și de contextul politic. EY estimează că costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) pentru construirea de noi centrale nucleare este între 5% și 15%[29], comparativ cu între 5% și 8% în cazul energiei solare și eoliene. Modificările CMPC afectează semnificativ costurile energiei electrice și competitivitatea proiectelor.
Angajamentul ferm din partea autorităților guvernamentale este esențial pentru câștigarea încrederii investitorilor, iar finanțarea adecvată a noilor centrale nucleare depinde de o combinație de garanții referitoare la preț și venituri și mecanisme de reducere a riscurilor. Mecanismele precum contractele de achiziție directă de energie electrică (PPA), contractele pentru diferență (CfD) și modelele de bază de active reglementate (RAB) pot asigura fluxuri de numerar stabile și adecvate, în timp ce un mecanism robust de reducere a riscurilor poate reduce sau transfera riscul ieșirilor de numerar neprevăzute legate de depășiri de costuri, întârzieri și modificări legislative.
[1]Cernavoda Nuclear Power Plant, https://www.nuclearelectrica.ro/cne/en/
[2] “Slovenia’s new national planning strategy allows construction of modular nuclear reactors”, Euractiv, June 2023, https://www.euractiv.com/section/politics/news/slovenias-new-national-planning-strategy-allows-construction-of-modular-nuclear-reactors/.
[3] “Nuclear Power in Slovenia”, World Nuclear Association, March 2024, https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-s/slovenia.
[4]“World Nuclear Industry Status Report 2024”, September 2024, https://www.worldnuclearreport.org/.
[5]“Nuclear Power in Slovakia,” World Nuclear Association, January 2025, https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-s/slovakia#Mochovce34.
[6]“Slovakia plans to build a new nuclear reactor,” AP News, May 2024, https://apnews.com/article/slovakia-new-nuclear-reactor-jaslovske-bohunice-48b8cc3bd20bbf851133325357071524.
[7]“Slovakia to begin public procurement process for new nuclear power plant,” Radio Slovakia International, November 2024, https://enrsi.rtvs.sk/articles/news/384047/slovakia-to-begin-public-procurement-process-for-new-nuclear-power-plant.
[8]“Westinghouse extends FEED contract for new Kozloduy units,” World Nuclear News, October 2024, https://www.world-nuclear-news.org/articles/westinghouse-extends-feed-contract-for-kozloduy-ap1000s#:~:text=The%20aim%20is%20for%20the,the%20closed%20first%20four%20units.
[9]“EC approves completion of Romanian reactors,” World Nuclear News, July 2024, https://www.world-nuclear-news.org/Articles/EC-approves-completion-of-Romanian-reactors.
[10]“Rosatom begins main phase work at Hungary’s Paks II nuclear plant,” Power Technology, August 2023, https://www.power-technology.com/news/rosatom-main-work-paks-ii-plant/.
[11] “Hungary and China sign nuclear energy cooperation agreement,” World Nuclear News, May 2024, https://world-nuclear-news.org/Articles/Hungary-and-China-sign-nuclear-cooperation-agreeme.
[12] “Hungary submits plan to extend Paks nuclear plant lifetime until the 2050s,” Enerdata, December 2023, https://www.enerdata.net/publications/daily-energy-news/hungary-submits-plan-extend-paks-nuclear-plant-lifetime-until-2050s.html.
[13]“Nuclear Power in Hungary,” World Nuclear Association,December 2024,https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-g-n/hungary#:~:text=In%20August%202022%20the%20HAEA,the%20completion%20date%20to%202032.
[14] “Hungary aims to extend life of Paks nuclear plant by 20 years,” World Nuclear News, December 2023, https://www.world-nuclear-news.org/Articles/Hungary-aims-to-extend-life-of-Paks-nuclear-plant.
[16] “South Korea selected as preferred bidder for Czech nuclear expansion,” Nuclear Engineering International, July 2024, https://www.neimagazine.com/news/south-korea-selected-as-preferred-bidder-for-czech-nuclear-expansion/?cf-view.
[17] “Mervar: Electricity from Krško 2 nuclear project won’t be cheaper than EUR 125 per MWh,” Balkan Green Energy News, March 2024, https://balkangreenenergynews.com/mervar-electricity-from-krsko-2-nuclear-project-wont-be-cheaper-than-eur-125-per-mwh/.
[18]“Commissioning work is beginning at Akkuyu 1,” World Nuclear News, April 2024, https://world-nuclear-news.org/Articles/Commissioning-work-is-beginning-at-Akkuyu-1.
[19] “IAEA Reviews Poland’s Nuclear Power Infrastructure Development,” IAEA, April 2024, https://www.iaea.org/newscenter/pressreleases/iaea-reviews-polands-nuclear-power-infrastructure-development.
[20] “Ministry Issues Decision-In-Principle For Country’s Second Large-Scale Nuclear Reactor Project,” NUCNET, November 2023, https://www.nucnet.org/news/ministry-issues-decision-in-principle-for-country-s-second-large-scale-nuclear-reactor-project-11-2-2023.
[21]“Poland approves second large NPP,” Nuclear Engineering International, November 2023, https://www.neimagazine.com/news/poland-approves-second-large-npp-11335518/.
[22] “Second large Polish nuclear plant gets approval,” World Nuclear News, November 2023, https://world-nuclear-news.org/Articles/Second-large-Polish-nuclear-plant-gets-approval.
[23]“World Uranium Mining Production,” World Nuclear Association, May 2024, https://world-nuclear.org/information-library/nuclear-fuel-cycle/mining-of-uranium/world-uranium-mining-production.
[25]“Kazakhstan’s Official Referendum Results Out: 71% Back Nuclear Power Plant Proposal,” The Astana Times, October 2024, https://astanatimes.com/2024/10/kazakhstans-official-referendum-results-out-71-back-nuclear-power-plant-proposal/.
[26]“Public debates on NPP construction project conclude in Kazakhstan,” Global Energy, August 2024, https://globalenergyprize.org/en/2024/08/23/public-debates-on-npp-construction-project-conclude-in-kazakhstan/.
[27]„Uzbekistan, Russia to Start Construction of Small Nuclear Power Plants,” The Diplomat, May 2024, https://thediplomat.com/2024/05/uzbekistan-russia-to-start-construction-of-small-nuclear-power-plants/.
[28] “«Нам всё равно нужен крупный реактор». Министр энергетики — о строительстве АЭС в Узбекистане,” Gazeta, October 2024, https://www.gazeta.uz/ru/2024/10/07/nuclear-power-station/.
[29] “Financing new nuclear in Sweden,” EY, May 2024, https://www.ey.com/en_se/insights/energy-resources/financing-new-nuclear-in-sweden.
WENS Travel, agenție de turism românească, fondată în 1997 la Cluj-Napoca de Mihaela Călușer, a încheiat anul 2024 cu venituri de 10 milioane de euro și țintește pentru 2025 o creștere de 10-12%, generată în principal de atragerea în România a turiștilor străini (incoming) și dezvoltarea segmentului de business travel.
„WENS are o filosofie de business care se bazează pe experiențe personalizate și de calitate pentru fiecare dintre clienții noștri. În 2025, ne propunem să aducem în România tot mai mulți turiști străini și să creștem turismul de incoming, un segment cu potențial imens dar insuficient valorificat până în acest moment. Există multe lacune în comunicarea noastră ca brand de țară, iar turismul de incoming este limitat de incapacitatea noastră de a vinde ceea ce este bun și autentic în România. Fie nu știm ce este autentic românesc, fie, dacă știm, nu avem încredere că poate atrage turiști iar aceste minusuri ne afectează potențialul de dezvoltare ca destinație turistică”, explică Mihaela Călușer (foto), fondatoarea WENS Travel.
Antreprenoarea consideră că, în prezent, turismul de incoming este mai degrabă unul nișat, deoarece străinii care aleg România pentru vacanțe se încadrează în două categorii: persoane în vârstă, care caută destinații mai ieftine, și motocicliști, cicliști, cățărători, persoane care caută aventură.
România, fereastră de oportunitate pentru incoming
„În timpul pandemiei, am început să explorez mai mult România și am descoperit locuri deosebite, cu condiții de cazare foarte bune. Am observat o schimbare în mentalitatea proprietarilor de locații turistice, care au început să acorde o mai mare atenție calității serviciilor oferite. Acest lucru m-a inspirat să mă implic mai mult în dezvoltarea segmentului de incoming și să investesc direct. Am început cu o proprietate la Câmpia Turzii, o casă veche cu o livadă de 9.000 de metri pătrați unde îmi propun să ofer experiențe autentic românești turiștilor străini care ajung în România”, explică Mihaela Călușer.
Potrivit fondatoarei WENS Travel, momentan, proprietatea de la Câmpia Turzii funcționează în regim de centru de organizare de evenimente fiind potrivită pentru ședințe de management sau ateliere gastronomice. Planul de dezvoltare include construcția unui complex cu șapte căsuțe, pentru a oferi și servicii de cazare.
„Având în vedere experiența noastră vastă pe segmentul turismului experiențial și de aventură, am gândit programe care să ofere experiențe de neuitat, dincolo de clasicele vizite la Palatul Parlamentului sau la Castelul lui Dracula, o masă tradițională cu slănină, sarmale și țuică. Avem programe care au la bază patrimoniul UNESCO, pentru că acesta este recunoscut la nivel mondial. Dar lucrăm și la programe în care să combinăm România cu Republica Moldova, de exemplu, sau cu alte țări din jur, care să se adreseze turiștilor din zone mai îndepărtate, Australia, Coreea, Statele Unite ale Americii, care, dacă vin de foarte departe, vor o experiență mai mare decât țara noastră”, explică Mihaela Călușer.
Agenția va promova aceste programe la nivel internațional, prin participarea la târguri de profil, dar și prin intermediul agențiilor cu care colaborează pentru a atrage turiști străini interesați de destinațiile autentice din România.
Business travel și turism experiențial, tendințele anului 2025
În 2025, WENS Travel își propune să-și extindă și mai mult serviciile de business travel, un segment care generează în prezent 70% din veniturile agenției. Deși piața de business travel din Cluj-Napoca este foarte competitivă, agenția își propune să se extindă la nivel național și să colaboreze mai mult cu companiile românești, pentru a reduce riscul dependenței de corporațiile internaționale care impun parteneri globali în gestionarea călătoriilor de afaceri.
„Intenționăm ca, pe partea de business travel, să ne îndreptăm mai mult spre investițiile românești. Am observat în ultimii ani această tendință în piața de business travel ca firmele mamă să impună filialelor să colaboreze cu anumiți parteneri, și nu doar pe partea de turism, iar acestea să fie nevoite să renunțe la partenerii locali, deși colaborarea a fost impecabilă”, spune Mihaela Călușer.
De asemenea, WENS Travel va continua să extindă în 2025 segmentul de turism experențial și de aventură, răspunzând cererii tot mai mari pentru destinații exotice precum Japonia, Vietnam, Cambodgia, Africa de Sud și Kenya.
„Am organizat primele grupuri personalizate în 2017, iar cererea pentru astfel de experiențe a crescut constant. Cea mai provocatoare experiență a fost anul trecut când am fost în Vietnam cu 75 de persoane. Inițial, am pornit cu 15 persoane, iar la final am avut 75, împărțiți în trei grupuri. De fapt, fiecare grup a avut o variantă diferită de program, Vietnam a fost nucleul, toți l-au vizitat, dar unele persoane au fost și în Laos, și în Cambodgia”, spune fondatoarea WENS Travel.
În acest an, majoritatea grupurilor personalizate vor fi organizate la cererea clienților, care sunt foarte interesați de călătorii unice, adaptate preferințelor individuale. Cei mai mulți participanți la acest tip de circuite sunt persoane cu vârsta peste 50 de ani, pasionate de descoperirea unor destinații noi și care alocă un buget special pentru călătorii. În plus, perioada pandemiei i-a determinat să-și reevalueze prioritățile și să transforme în realitate experiențele pe care și le-au dorit de mult timp.
„Imediat după pandemie, am avut o cerere foarte mare. Oamenii voiau să călătorească foarte mult în locuri inedite. Dacă propunea cineva o destinație, găseam repede participanți. În ultima vreme, am observat că oamenii au devenit mai selectivi în ceea ce privește destinația. Sunt mai atenți la dorințele lor”, spune fondatoarea WENS Travel.
În 2024, serviciile B2B au reprezentat 70% din cifra de afaceri a agenției, iar cele B2C, 30%. WENS Travel este cunoscută pe piața din România pentru abordarea personalizată a fiecărui client și a fiecărui proiect. Orientată inițial pe vânzarea biletelor de avion, compania și-a dezvoltat rapid portofoliul de servicii de la organizare de evenimente corporate până la pachete turistice menite să transforme călătoriile în experiențe memorabile. În prezent, WENS Travel are 26 de angajați și un portofoliu impresionant: peste 195.000 de itinerarii, 11.500 de călătorii de afaceri și 29.000 de clienți mulțumiți.
Fondată în 1997 la Cluj-Napoca de Mihaela Călușer, WENS Travel este o agenție de turism recunoscută pentru abordarea personalizată a fiecărui client. Inițial specializată în vânzarea biletelor de avion, compania s-a extins rapid, oferind organizare de evenimente corporate și pachete turistice menite să transforme călătoriile în experiențe memorabile. Certificarea IATA obținută în 2000 a consolidat reputația agenției ca una dintre cele mai de încredere din România. Agenția oferă o gamă variată de servicii, de la vacanțe personalizate, sejururi standard și călătorii de grup, până la pachete exotice și city break-uri, inclusiv cu plecare din Cluj-Napoca. Specializată și în vacanțe tematice și de familie, WENS Travel se asigură că fiecare călătorie este unică și adaptată dorințelor fiecărui client.
Majoritatea companiilor din România au inițiat procesul de transformare digitală a departamentului juridic, apelând în principal la dezvoltarea internă de soluții tehnologice, relevă un sondaj realizat de D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. Doar 14% dintre companiile intervievate nu au implementat încă astfel de inițiative, procent similar cu media înregistrată la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE).
Tehnologia este percepută ca un factor cheie de îmbunătățire a activității juridice, de la automatizarea documentelor și managementul contractelor, până la gestionarea conformității, a proiectelor și a litigiilor, fiind menționată de 64% dintre respondenți.
„Domeniul juridic, perceput adesea ca unul conservator, se află la începutul unei transformări digitale profunde. Adoptarea tehnologiilor emergente, în special a inteligenței artificiale, nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne relevant în peisajul juridic dinamic de astăzi. Sarcini complexe și consumatoare de timp, precum analiza contractelor sau generarea de documente, pot fi acum automatizate, avocații putând să se concentreze pe aspectele mai strategice ale cazurilor. Este important însă de subliniat că tehnologia nu va înlocui avocatul, ci îl va ajuta și îi va îmbunătăți activitatea. Astfel că, avocații trebuie să fie pregătiți să se adapteze rapid la aceste schimbări, să învețe noi competențe și să colaboreze cu tehnologia pentru a oferi clienților lor cele mai bune servicii / soluții posibile”, a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.
Transformarea digitală a departamentului juridic înregistrează progrese, dar acestea variază de la un domeniu de activitate la altul, consideră două treimi dintre reprezentanții companiilor din România (vs 55% ECE). Doar 14% (16% la nivel regional) dintre respondenți observă progrese semnificative în întregul departament juridic.
Instrumentele de tehnologie sunt folosite eficient sau foarte eficient în domenii precum managementul resurselor de învățare, managementul contractelor, gestionarea conformității și administrarea aspectelor organizatorice.
Pe de altă parte, peste jumătate dintre respondenți afirmă că departamentul juridic din cadrul propriilor companii încă nu utilizează inteligența artificială, platformele de revizuire a documentelor sau instrumentele pentru managementul proiectelor.
În ceea ce privește externalizarea activităților juridice, respondenții din România sunt mai rezervați în comparație cu omologii lor din ECE. Cu toate acestea, ei externalizează într-o proporție mai mare decât media regională soluționarea litigiilor, aspectele legate de proprietatea intelectuală și de dreptul muncii.
Îmbunătățirea satisfacției clienților interni este considerată unul dintre cele mai mari beneficii ale transformării departamentului juridic, urmat de reducerea costurilor și creșterea eficienței.
Principalele bariere în calea transformării activității departamentului juridic sunt rezistența la schimbare, lipsa bugetului și a resurselor și competențelor necesare.
De altfel, cele mai mari provocări cu care se confruntă departamentele juridice sunt menținerea nivelului de calitate a serviciilor cu mai puține resurse, înțelegerea și satisfacerea nevoilor diferitelor părți interesate, precum și cadrul de reglementare în schimbare.
Compania EGGER a alocat, pe parcursul anului 2024, sponsorizări în valoare de 1,4 milioane de euro pentru proiecte dedicate educației, sănătății, sportului și inițiativelor sociale în județul Suceava. Prin aceste demersuri, este susținută dezvoltarea comunității locale prin îmbunătățirea infrastructurii școlare, creșterea accesului la servicii medicale de calitate și promovarea activităților sportive.
Peste 752.000 de euro, alocați pentru educație
În cadrul programului „EGGER adoptă o școală”, numărul unităților de învățământ incluse a crescut la cinci, prin adăugarea Colegiului Tehnic și a Școlii „Regina Elisabeta” din Rădăuți.
Aceste instituții au beneficiat de modernizări și dotări esențiale:
Colegiul Tehnic Rădăuți – 147.000 de euro pentru renovări și echipamente de supraveghere video.
Școala „Regina Elisabeta” Rădăuți – 220.000 de euro investiți în modernizarea sălii de sport, echipamente IT pentru 14 clase și renovarea cantinei școlare.
În plus, tot în 2024, EGGER a oferit 3.300 mp de pardoseală pentru zece școli și 4.300 mp de plăci PAL pentru mobilier școlar și administrative în alte 14 unități de învățământ. Nouă școli au primit echipamente IT, iar trei instituții au beneficiat de aproape 1.000 de cărți. De asemenea, au fost instalate echipamente de joacă pentru trei școli, iar șase unități au primit dotări pentru orele de practică, printr-o sponsorizare totală de 17.000 de euro.
„Considerăm că educația este unul dintre pilonii principali ai dezvoltării unei comunități, de aceea, sprijinirea școlilor din județul Suceava rămâne o prioritate pentru noi. Investițiile în infrastructură, dotări moderne și resurse educaționale creează un mediu mai bun pentru viitorul generațiilor tinere. Faptul că, an de an, reușim să includem și alte școli în programul «EGGER adoptă o școală» ne motivează să continuăm și să extindem aceste eforturi”, a spus Alina Chifan, director comercial EGGER.
Prin sprijinul oferit, peste 14.000 de elevi și cadre didactice din 48 de instituții de învățământ din județul Suceava au acces/ beneficiază de de condiții de studiu de calitate.
358.000 de euro pentru îmbunătățirea serviciilor medicale
În domeniul sănătății, EGGER a contribuit cu 200.000 de euro la îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, susținând Spitalul Municipal Rădăuți și Serviciul Județean de Ambulanță – substația Rădăuți. De asemenea, Spitalul Clinic Județean Suceava a fost dotat cu un scaun de naștere gravitațională, oferind condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical.
Alți 100.000 de euro au fost direcționați către servicii dedicate copiilor cu tulburări din spectrul autist (TSA), incluzând cursuri, amenajarea unor spații de terapie și susținerea terapiilor specifice (3C, ABA, tabere Respiro). Cu ajutorul reprezentanților de la Crucea Roșie Suceava, 15 persoane cu afecțiuni medicale grave, au fost sprijinite, acoperind costuri de tratament și intervenții medicale în valoare de 58.000 de euro.
Cultura, patrimoniul și sportul, prioritate pentru EGGER
În 2024, EGGER a contribuit cu 40.000 de euro la restaurarea Casei Enescu din Mihăileni, în cadrul proiectului „Casa Enescu”, dedicat conservării patrimoniului cultural. În plus, 33.000 de euro au fost alocați pentru organizarea de concerte, festivaluri de teatru și film, susținerea artiștilor locali și participarea acestora la evenimente naționale și internaționale.
De asemenea, și în 2024, au fost sprijinite activitățile sportive atât în rândul angajaților, cât și al comunității. Compania a sponsorizat locuri de joacă în Siret și Satu Mare, precum și proiecte sportive în valoare de 87.000 de euro, susținând atletismul, fotbalul, handbalul, padbolul, tenisul și trial bike-ul.
De asemenea, Clubul Sportiv Școlar Rădăuți a beneficiat de 13.000 de euro pentru repararea acoperișului sălii de tir cu arcul și sprijinirea aniversării a 50 de ani de activitate. În plus, a fost acordată o sponsorizare de 20.000 de euro pentru renovarea în 2025 a sălii de sport dedicate antrenamentelor de lupte.
„Implicarea în comunitate este o responsabilitate pe care ne-am asumat-o încă de acum 17 ani, când a început activitatea la Rădăuți. Prin sprijinirea educației, sănătății, culturii și sportului, contribuim la crearea unor condiții mai bune de trai și dezvoltare în județul Suceava. Fiecare proiect pe care îl susținem are un impact asupra oamenilor. Prin urmare, suntem bucuroși să vedem cum inițiativele noastre aduc beneficii reale pentru elevi, profesori, cadre medicale, întreaga comunitate”, adaugă Alina Chifan.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că aproximativ patru sute de angajați ai săi „sunt implicați în stingerea incendiilor de pădure, alături de pompieri militari, angajați ai Ministerului Apărării Naționale și voluntari, la direcțiile silvice Caraș-Severin, Hunedoara, Gorj, Mehedinți, Vaslui, Suceava și Vâlcea, precum și în parcurile naturale Apuseni și Porțile de Fier și Parcul Național Domogled – Valea Cernei.
Totodată, personalul Romsilva acționează și pentru stingerea incendiilor din zonele limitrofe fondului forestier, prevenind astfel extinderea acestora către suprafețele împădurite.
De la începutul lunii martie, în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva s-au înregistrat 42 de incendii, care au afectat 785,77 hectare, marea majoritate de litieră.
Cele mai multe incendii s-au produs în pădurile administrate de Direcția Silvică Caraș-Severin, 20, mai exact, care au afectat 693,3 hectare. Incendii semnificative s-au produs și în păduri administrate de Direcțiile Silvice Hunedoara și Mehedinți, pe suprafețe de 38,27 hectare, respectiv, 26,22 hectare.
Având în vedere că majoritatea incendiilor din fondul forestier sunt provocate de extinderea celor de miriște, facem un apel către populație să dea dovadă de responsabilitate, să nu incendieze miriștile, să nu lase focul nesupravegheat, mai ales în zonele de risc, să nu aprindă focul în păduri sau în apropierea acestora, să se asigure că sting focul după ce îl folosesc, exclusiv în locurile special amenajate”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează circa 4,2 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului sau aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale.
Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.
Asociația Zi de BINEanunță lansarea unui proiect inovator destinat adolescenților, intitulat „BINE Împreună”, menit „să combată obiceiurile alimentare nesănătoase și sedentarismul printr-o competiție educativă și interactivă. Proiectul reunește 200 de elevi din cinci licee din București, care vor participa timp de 11 săptămâni la provocări interactive, având șansa de a câștiga un premiu de 20.000 EUR pentru transformarea liceului lor.
Proiectul este susținut de partenerii strategici ai Asociației Zi de BINE, Lidl România, Grupul E.ON România și Leroy Merlin”.
După cum precizează organizatorii, „competiția va culmina pe 25 mai 2025, cu Marea Finală, unde echipa câștigătoare va beneficia de sprijinul necesar pentru a aduce o schimbare reală în liceul său. Participanții provin din cinci licee bucureștene, fiecare echipă fiind coordonată de un profesor. Unitățile de învățământ implicate în proiect sunt Colegiul Economic Virgil Madgearu, Colegiul Tehnic Valter Mărăcineanu, Colegiul Național Școala Centrală, Colegiul Național Ion Creangă și Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza. Diversitatea profilurilor acestora va aduce un plus de dinamism și creativitate în cadrul competiției, stimulând schimbul de idei și dezvoltarea unor perspective variate asupra sănătății și bunăstării.
Sub îndrumarea a cinci specialiști de renume, adolescenții vor explora patru direcții esențiale pentru un stil de viață echilibrat: gătit sănătos – alături de Chef Răzvan Alexandru, mișcare și sport – sub coordonarea lui Radu Restivan, fondator 321sport, nutriție echilibrată – cu sfaturi de la dr. Diana Voica, și educație emoțională – sesiuni susținute de psihologii Marina Ionescu și Alina Pavel”.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de BINE: „Sănătatea mintală și fizică în adolescență reprezintă factori determinanți pentru o viață echilibrată la vârsta adultă. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, adoptarea unor obiceiuri sănătoase încă din adolescență contribuie la prevenirea bolilor și îmbunătățirea calității vieții pe termen lung. Prin intermediul programului BINE Împreună, ne propunem să motivăm adolescenții să facă alegeri conștiente pentru sănătatea lor, oferindu-le în același timp o experiență distractivă și interactivă.”
Inițiatorii subliniază că, „în cadrul proiectului, elevii vor lua parte la ateliere de nutriție și concursuri culinare de tip Master Chef, unde vor învăța să prepare mese sănătoase și echilibrate, sub îndrumarea specialiștilor. Vor participa la activități sportive și provocări fizice, menite să îi încurajeze să își dezvolte un stil de viață activ. De asemenea, vor beneficia de sesiuni de educație emoțională, unde vor învăța cum să își gestioneze stresul, emoțiile și relațiile interpersonale. La finalul celor 11 săptămâni, echipa care va strânge cele mai multe puncte pentru activitățile desfășurate, va primi 20.000 EUR, sumă destinată îmbunătățirii condițiilor din liceul său, oferind astfel un beneficiu real și durabil comunității școlare.
Prin BINE Împreună, Asociația Zi de BINE contribuie la formarea unei generații de tineri conștienți de importanța alegerilor care pot susține echilibrul sănătos dintre minte și corp. Proiectul îi ajută pe elevi să își dezvolte încrederea în sine, spiritul de echipă și capacitatea de a lua decizii sănătoase, într-un mod interactiv și antrenant.
Pentru mai multe informații despre BINE Împreună și implicarea în proiect, vizitați www.zidebine.ro sau urmăriți activitățile noastre pe rețelele sociale”.
Asociația Zi de BINE reamintește că cei care doresc să-i susțină proiectele o pot face printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.
Asociația Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația susține câte un ONG în fiecare lună a anului și încurajează oamenii să-și doneze ziua de naștere pentru un proiect social.
Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se anunță cauza susținută și sunt descrise nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii află ce s-a întâmplat cu banii și sunt invitați să vadă rezultatul implicării lor.
Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
Reprezentanții Curții de Conturi a României și ai Comisiei Europene au marcat, vineri, 7 martie 2025, în cadrul unei întâlniri, finalizarea proiectului privind implementarea strategiilor de Resurse Umane și de Comunicare ale Curții.
Proiectul „Suport Tehnic pentru implementarea Strategiilor Curții de Conturi a României” (Technical support for the implementation of the Romanian Court of Accounts strategies) s-a desfășurat timp de doi ani și a vizat punerea în practică a unui set de măsuri aferente celor două strategii sectoriale – Resurse Umane și de Comunicare. Proiectul a beneficiat de sprijinul Comisiei Europene și a fost finanțat integral prin Instrumentul de Sprijin Tehnic al Uniunii Europene.
La întâlnirea de încheiere au participat președintele Curții de Conturi a României, domnul Mihai Busuioc, doamna Judit Rózsa – Director de Coordonare, Finanțe și Comunicare (Comisia Europeana – Task Force pentru Reforme si Investiții) și membrii echipelor implicate în proiect.
Pentru Curtea de Conturi, proiectul de implementare a celor două strategii sectoriale a reprezentat o oportunitate de a-și întări capacitatea instituțională, un pas important în creșterea performanței personalului și în consolidarea comunicării cu toate părțile interesate.
Pe componenta de resurse umane, unul dintre rezultatele notabile ale proiectului a fost definirea noului cadru de competențe pentru personalul Curții de Conturi. Acesta formalizează cerințele instituției privind cunoștințele și abilitățile de specialitate, precum și comportamentele așteptate la nivelul fiecărui post din structura Curții de Conturi. Noul cadru de competențe reprezintă modelul de referință pentru atragerea și dezvoltarea personalului în aliniere cu nevoile instituționale și standardele internaționale relevante. Astfel, în procesul de recrutare a personalului se asigură evaluarea competențelor prevăzute în noul cadru. De asemenea, a fost dezvoltat un set integrat de proceduri de evaluare a performanței profesionale, potrivit căruia competențele sunt suplimentate de criterii de performanță.
În ceea ce privește managementul strategic al comunicării, proiectul a urmărit creșterea transparenței și a responsabilității prin activitatea de audit public extern, parteneriatele și comunicarea cu părțile interesate. În acest sens au fost dezvoltate un plan de acțiune, care include măsuri specifice pentru îmbunătățirea comunicării interne și externe, și un set de recomandări menite să întărească capacitatea de comunicare a Curții de Conturi în ceea ce privește viziunea, misiunea și prioritățile strategice ale instituției. În cadrul întâlnirii au fost evidențiate principalele rezultate obținute în urma implementării măsurilor din planul de acțiune și din raportul de recomandări.
„Resursele umane și comunicarea, alături de digitalizare, constituie coloana vertebrală a oricărei instituții moderne și profesioniste. Iată de ce, am considerat că realizarea acestui proiect prin Instrumentul de Sprijin Tehnic al Uniunii Europene este o oportunitate de a implementa o serie de obiective din strategia instituțională, un pas decisiv în creșterea performanței personalului și în consolidarea comunicării cu toate părțile interesate”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi
Holcim România a realizat o investiție de peste 700.000 de euro în stația de agregate Stăncești, județul Prahova, într-o instalație de ultimă generație pentru reciclarea și purificarea apei, precum și în alte îmbunătățiri ale fluxul operațional.
„Încă de la preluarea diviziei de agregate, principalele mele obiective au fost să creștem eficiența proceselor în cadrul operațiunilor existente prin intermediul unor sisteme inteligente, să extindem portofoliul de produse și soluții și să realizăm investiții strategice, în linie cu obiectivele de sustenabilitate Holcim România. Această investiție este dovada clară a angajamentului nostru pentru dezvoltarea operațiunilor, cu obiective ambițioase inclusiv în utilizarea apei”,a declarat Remus Viscol – Director Agregate, Holcim România.
Odată cu această investiție de peste 450.000 de euro în reciclarea și purificarea apei, stația de agregate a redus cu cca. 80% cantitatea de apă utilizată, atingând un scor ridicat privind standardele de mediu.
Stația de agregate Stăncești produce agregate naturale și concasate pentru proiecte de infrastructură (drumuri, autostrăzi, poduri), precum și pentru construcții rezidențiale și de birouri pentru zonele metropolitane Ilfov, Prahova, Dâmbovița, în regiunea de Sud a României. Câteva dintre produsele livrate din locația Stăncești sunt agregate naturale sau concasate, sorturi: 0-4mm, 4-8 mm, 8-16 mm, 16-22.4 mm.
De la preluarea activității în România (1997) și până la finalul anului 2024, Holcim a investit peste 900 mil. euro, transformând operațiunile sale în unele mai sustenabile și mai sigure pentru angajați. De altfel, în călătoria sa de a avea un impact pozitiv pentru natură, Holcim România are 100% cariere cu planuri de reabilitare progresivăși 80% din locații echipate cu sisteme de reciclare a apei.
