Investiție inteligentă în turism. Modelul care îți aduce profit fără griji operaționale

Economistul
-
0
Investiție inteligentă în turism. Modelul care îți aduce profit fără griji operaționale

Într-o perioadă în care industria ospitalității din România se confruntă cu un deficit alarmant de forță de muncă, estimat la peste 25% la nivel național și chiar 50% în zonele turistice de top, un antreprenor român vine cu o soluție care poate revoluționa modul în care se investește în turism. Rentakub® le oferă investitorilor posibilitatea de a intra pe piața turismului fără a se confrunta cu provocările gestionării unei unități de cazare. Printr-un model inovator, investitorii pot achiziționa unități de cazare modulare și le pot amplasa în zone turistice cu cerere ridicată, fără a se ocupa de administrare. Proprietarul terenului se ocupă de rezervări, mentenanță și interacțiunea cu turiștii, asigurând astfel succesul afacerii și eliminând problema lipsei de personal calificat din industrie.

Cum funcționează modelul  de business Rentakub®?

Pentru doar 32.000 de euro, un investitor poate achiziționa un Kubo Family, o casă de vacanță modernă, complet mobilată și utilată. Aceasta este amplasată pe terenul unuia dintre sutele de proprietari aflați în baza de date Rentakub®, în locații turistice atent selectate.

Siguranța investiției este garantată printr-un contract de închiriere care asigură că unitatea este exploatată și administrată de către proprietarul terenului, eliminând orice grijă operațională pentru investitor. Veniturile se împart în mod echitabil: 40% pentru investitor, 60% pentru cel care gestionează unitatea. În plus, după 10 ani, proprietarul terenului poate cumpăra kubul la un preț avantajos, dacă părțile convin asupra acestui lucru.

Un model care răspunde nevoilor reale ale pieței

„Există un paradox al turismului în România. Înainte de a lansa conceptul, am realizat o analiză de piață detaliată, prin care ne-am dorit să identificăm interesul părților implicate. Am pornit de la oportunitățile existente și de la riscurile cu care se confruntă investitorii. Știm cu toții că România are multe zone foarte frumoase, dar lipsa capitalului lasă multe terenuri neexploatate. Dacă un potențial investitor își dorește să investească în turism, poate nu are suficient capital să achiziționeze și terenul, și o unitate de cazare. Pe de altă parte, investitorii care ar avea capital ezită tocmai din cauza lipsei personalului pentru administrare. În același timp, proprietarii de terenuri își doresc să-și valorifice proprietățile, dar nu au fonduri pentru a dezvolta o afacere. Așadar, această formulă vine ca un răspuns la nevoile tuturor părților implicate. Mai mult decât atât, conceptul va contribui la dezvoltarea turismului local, îmbunătățind oferta turistică și generând venituri pentru economia locală”, explică Costi Zărnescu, dezvoltatorul conceptului Rentakub®.

Investiție profitabilă, fără stres operațional

Rentakub® oferă investitorilor un randament anual de peste 15%, un profit semnificativ mai mare decât cel al investițiilor imobiliare clasice. Estimările Rentakub® arată că acest model permite o recuperare rapidă a investiției, fără riscurile obișnuite din industria ospitalității, unde lipsa personalului calificat a dus la dificultăți majore în administrarea unităților de cazare.

Mai multe detalii despre Rentakub® investititiei si modelul de business gasiti aici:https://www.rentakub.com/parteneriat-inchiriere-kub

Turism inteligent, adaptat noii realități economice

Într-un climat economic în care multe afaceri din ospitalitate se străduiesc să găsească soluții pentru criza forței de muncă, Rentakub® propune un model de investiție adaptat acestei realități. Investitorii nu mai trebuie să se confrunte cu problemele recrutării și gestionării personalului, iar turismul local beneficiază de o abordare sustenabilă, în care resursele sunt utilizate eficient.

Ne împrumutăm azi ca să plătim mâine. Dar ce se întâmplă dacă nu mai putem?

Laurențiu Stan
-
0
Ne împrumutăm azi ca să plătim mâine. Dar ce se întâmplă dacă nu mai putem?

de Laurențiu Stan, 
consultant financiar, Kapital Minds

Pe măsură ce datoria publică a României continuă să crească, întrebarea esențială este cine va achita nota de plată. Actualele politici de împrumut pot susține economia pe termen scurt, însă efectele pe termen lung pot deveni o povară grea pentru generațiile viitoare. Creșterea fiscalității, limitarea investițiilor publice și scăderea competitivității economice sunt doar câteva dintre consecințele posibile. Problema nu este doar una economică, ci și una socială, căci deciziile de astăzi vor influența nivelul de trai al copiilor noștri. Putem evita ca această datorie să devină o moștenire toxică?

Datoria publică a devenit, de ceva vreme, o problemă globală. Numeroase guverne din întreaga lume tratează finanțele publice ca pe un card de credit fără limită, uitând persistent și ostentativ să verifice și extrasul de cont la soldul tot mai mare al datoriei. Odată cu creșterea ratelor dobânzii și a cheltuielilor publice necesare (sau nu) pentru asigurarea funcționării statelor, nivelul foarte ridicat al datoriei publice nu mai poate fi neglijat. În ultimul raport Fiscal Monitor, emis în octombrie 2024, FMI estimează că datoria publică globală va depăși, până la sfârșitul anului, 100 de trilioane de dolari, adică peste 93% din PIB global, și că se va apropia de 100% din PIB până în 2030, cu 10% din PIB peste nivelul din 2019, înainte de pandemie. Mai mult, într-un scenariu pesimist, FMI estimează că se poate ajunge chiar la 115% din PIB până în 2030, nivel care poate fi atins în urma unei creșteri economice slabe, coroborată cu înăsprirea condițiilor de finanțare, derapaje fiscale și un grad mai ridicat de incertitudine economică.

Țara noastră urmează același trend global al îndatorării, iar anul trecut a călcat chiar mai tare pedala de accelerație. În ultimul deceniu, datoria publică a României a crescut de la aproximativ 30% din PIB la peste 50%, ajungând la peste 54% la finalul anului trecut și depășind pragurile considerate sigure pentru o economie în dezvoltare. Sunt numeroși politicieni și chiar analiști economici care consideră că dăm prea multă importanță acestui indicator sau că acesta este la un nivel foarte bun față de al altor țări și că ar mai fi loc de creștere. Chiar așa, dacă Franța are o datorie de 115% din PIB, SUA 120% și Japonia 200%, noi de ce ne speriem așa la 54%? Și ce dacă există posibilitatea realistă de a depăși 60% din PIB anul acesta? Problema este că nu ne comparăm cu cine trebuie. Comparăm mere cu struguri și căruțe cu avioane. O țară în curs de dezvoltare ca a noastră nu are o economie suficient de rezilientă pentru a face față unor șocuri neprevăzute, riscul de țară și costurile de finanțare au atins un record negativ și nu suntem în postura SUA să avem o monedă de rezervă pe care să o tipărim când nu ne mai ajung banii pentru rate. Să nu uităm că două dintre cele trei mari agenții de rating au modificat recent perspectiva cu privire la riscul suveran de la stabilă la negativă, iar statul român se împrumută la rate ale dobânzii de aproape 8%! Recent, Ministerul Finanțelor chiar s-a lăudat cu un record absolut al subscrierilor în programele Fidelis și Tezaur, emisiuni de titluri de stat destinate populației la o rată a dobânzii care ajunge la 7,95%. Bineînțeles că oamenii preferă să investească în titluri de stat la un astfel de randament, când dobânda la depozite bancare este de 5%, investițiile în apartamente aduc un yield de sub 6% și investițiile la bursă sunt considerate prea riscante. Dar nu se întreabă nimeni oare de ce titlurile de stat au fost „făcute” atât de atractive pentru populație? Pentru că băncile și investitorii instituționali nu prea mai vor să își riște banii prin plasamente în obligațiuni românești, chiar și la dobânzi atât de ridicate. Poate că știu ei ceva ce noi nu știm…

Pandemia de COVID-19, criza energetică și inflația galopantă au contribuit semnificativ la creșterea datoriei publice, guvernele apelând la împrumuturi pentru a finanța deficitele bugetare din ce în ce mai ridicate din ultimii ani. Chiar și în afara contextului de criză, cheltuielile guvernamentale au depășit constant veniturile, ducând la acumularea unei datorii ce trebuie, în cele din urmă, plătită. În prezent, costurile pentru serviciul datoriei reprezintă o parte semnificativă din bugetul de stat. Execuția bugetară a anului 2024 ne arată o creștere cu 21% a cheltuielilor cu dobânzile, iar bugetul pentru 2025 prevede o creștere cu 15%. Având în vedere ratele „atractive” ale dobânzii pentru obligațiunile de stat emise în 2024 și anul acesta, ne putem aștepta la o creștere și mai accentuată a cheltuielilor cu dobânzile în următorii ani, pe lângă necesitatea de a rambursa sume mult mai mari din principal.

Cu cât datoria crește, cu atât resursele disponibile pentru investiții în educație, sănătate sau infrastructură se reduc, pentru că este greu de crezut că veniturile bugetare vor crește suficient pentru a acoperi costurile suplimentare de finanțare. Orice gospodărie sau firmă trebuie să plătească mai întâi taxele și datoriile și apoi alocă ce mai rămâne pentru hrană, educație sau distracție, respectiv pentru salarii, materii prime sau investiții. Dacă taxele și datoriile sunt prea mari, nu mai rămân bani suficienți pentru celelalte cheltuieli necesare și se impun „tăieri” și austeritate. Statul nu face excepție de la această regulă, însă, spre deosebire de populație și firme, își pot rostogoli datoriile, aparent, la nesfârșit, prin emiterea de noi obligațiuni. Când sumele și rata dobânzii depășesc un anumit nivel, această practică devine nesustenabilă și, inevitabil, se impun măsuri mai dureroase.

Una dintre consecințele directe ale creșterii datoriei publice este necesitatea de a crește impozitele și contribuțiile sociale pentru a acoperi costurile datoriei. Această presiune fiscală suplimentară va afecta atât populația activă, cât și mediul de afaceri, limitând capacitatea de consum și investiții. Tinerii care intră pe piața muncii vor fi nevoiți să contribuie mai mult la bugetul public, fără a beneficia în mod direct de serviciile finanțate prin datoria acumulată în trecut.

De asemenea, creșterea fiscalității poate descuraja inițiativa antreprenorială și poate determina companiile să își reducă investițiile sau să se relocheze în țări cu un regim fiscal mai favorabil. Acest fenomen poate duce la o reducere a locurilor de muncă și la o stagnare a veniturilor populației, accentuând inegalitățile sociale.

O altă consecință majoră este reducerea investițiilor în domenii esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a societății. Atunci când o parte semnificativă a bugetului este destinată rambursării datoriei și plății dobânzilor, rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și cercetare, cu efect negativ asupra calității vieții și a șanselor de progres ale generațiilor viitoare.

Sistemul de educație, deja subfinanțat, riscă să devină și mai slab pregătit pentru a răspunde nevoilor unei economii moderne, afectând competitivitatea forței de muncă. La fel, un sistem de sănătate cu resurse insuficiente nu va putea asigura servicii de calitate, ceea ce va duce la o deteriorare a stării de sănătate a populației și la creșterea costurilor sociale pe termen lung. Investițiile în infrastructură, cu care s-au tot lăudat în ultima vreme guvernanții, pot fi, de asemenea, victime ale unei datorii nesustenabile.

Datoria publică ridicată poate afecta și creșterea economică a țării. Investitorii internaționali devin mai reticenți să finanțeze o economie cu un grad mare de îndatorare și risc suveran ridicat, iar costurile de finanțare cresc pe măsură ce riscul perceput devine mai mare. Statul va trebui să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru împrumuturi viitoare, ceea ce va alimenta un cerc vicios al datoriei.

Accesul la finanțare devine tot mai dificil pentru tinerii antreprenori, ceea ce îngreunează dezvoltarea afacerilor și frânează inovația. Pe termen lung, acest fenomen poate duce la o economie mai slabă, cu mai puține start-up-uri și oportunități de creștere. În același timp, o datorie publică ridicată reduce resursele disponibile pentru politici sociale și investiții esențiale, adâncind inegalitățile economice și amplificând tensiunile sociale.

Impactul se resimte direct în viața cetățenilor. Creșterea fiscalității și scăderea investițiilor publice duc la un nivel de trai mai redus, iar lipsa perspectivelor economice împinge tot mai mulți tineri să emigreze. Această migrație agravează problemele demografice ale României, accentuând dezechilibrul dintre populația activă și cea pensionară, ceea ce face și mai dificilă susținerea sistemului de pensii și a serviciilor publice.

Pentru a preveni ca datoria publică să devină o povară de nesuportat pentru generațiile viitoare, sunt necesare măsuri concrete și sustenabile. O politică fiscală responsabilă trebuie să reducă cheltuielile nejustificate și să prioritizeze investițiile cu impact real pe termen lung. În locul creșterii taxelor, extinderea bazei de impozitare și eficientizarea colectării veniturilor pot contribui la reducerea deficitului bugetar.

Totodată, atragerea investițiilor private și promovarea capitalului străin sunt soluții care pot stimula creșterea economică fără a crește datoria publică. Investițiile în infrastructură, educație și sănătate sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă și competitivitatea economică a țării.

Transparența și eficiența în utilizarea fondurilor publice sunt la fel de importante. Combaterea corupției și reducerea risipei bugetare pot diminua nevoia de împrumuturi și îmbunătăți performanța economică. În plus, educația financiară și conștientizarea impactului datoriei publice pot ajuta la crearea unei culturi a responsabilității economice, atât la nivel individual, cât și instituțional.

Viitorul economic al României depinde de deciziile luate astăzi. Fără o gestionare responsabilă a datoriei publice, generațiile viitoare vor fi condamnate să plătească prețul greșelilor din prezent. Este momentul ca factorii de decizie să acționeze cu prudență și viziune, asigurând o economie stabilă și prosperă pentru toți românii. Doar printr-o combinație de politici fiscale echilibrate, investiții strategice și transparență în utilizarea fondurilor publice putem construi un viitor în care datoria publică să nu mai fie o povară, ci o resursă gestionată inteligent pentru dezvoltarea societății.

Nvidia culege roadele investițiilor masive în AI ale giganților din domeniul tehnologiei

Bogdan Maioreanu
-
0
Nvidia culege roadele investițiilor masive în AI ale giganților din domeniul tehnologiei

Pe măsură ce marile companii din domeniul tehnologiei continuă să cheltuiască mai mulți bani ca niciodată pentru construirea infrastructurii de inteligență artificială, Nvidia a continuat să culeagă roadele acestor investiții. Omenirea se îndreaptă rapid către inteligența artificială, iar investițiile în acest domeniu sunt în creștere.

Noaptea trecută, producătorul de cipuri Nvidia a raportat încă o dată o depășire a profiturilor și veniturilor estimate, conform datelor financiare pentru trimestrul IV.  Rezultatele Nvidia asigură astfel investitorii că în zona inteligenței artificiale cererea rămâne puternică, deoarece companiile continuă să apeleze la cei mai buni în domeniu, în ciuda preocupărilor legate de apariția pe piață a unor alternative AI mai ieftine. Nvidia este considerată un indicator al cererii pentru tehnologiile de inteligență artificială, iar rezultatele publicate pot liniști încă o dată contestatarii trendului.

Este relevant să vedem ce surse de venituri a avut compania în anul fiscal ce s-a încheiat. Segmentul de centre de date este lider cu venituri de 35,6 miliarde de dolari (+16% fata de T3, +93% fata de 2023) și semnalează o cerere tot mai mare pentru infrastructura, formarea și inferența AI. Este important de menționat faptul că producția chip-urilor Blackwell a crescut semnificativ, generând venituri de 11 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea, și urmează să crească și mai mult în primul trimestru al acestui an. Acest lucru risipește încă o dată îngrijorările cu privire la aprovizionare apărute  în ultimele trimestre. Sentimentul pozitiv din jurul procesorului Blackwell a dus la o estimare optimistă pentru trimestrul următor, indicând venituri de 43 de miliarde de dolari, peste previziunile inițiale ale analiștilor. Cu toate acestea, veniturile din sectorul de jocuri video au fost de numai 2,5 miliarde de dolari (-22% fata de T3, -11% fata de 2023), afectate de constrângerile legate de aprovizionare.

În timp ce, în comparație cu celelalte două fluxuri de venituri, vânzările din sectorul Auto ale companiei sunt relativ mici, vedem o creștere considerabilă a acestora, la peste 570 de milioane de dolari (+27% fata de T3, +103% fata de 2023). Această creștere a fost determinată de progresele din zona vehiculelor autonome (AV). În cadrul discuției privind rezultatele financiare, CEO-ul Nvidia Jason Hwang a menționat că Toyota, cel mai mare producător auto din lume, își va construi vehiculele de generație următoare pe platforma Nvidia Orin, care rulează sistemul de operare Nvidia Drive OS certificat pentru siguranță. Hyundai Motor Group a anunțat că adoptă tehnologiile Nvidia pentru a accelera dezvoltarea AV și robotică, precum și pentru inițiativele privind fabricile inteligente. Aurora și Continental vor dezvolta la scară largă camioane fără șofer echipate cu Nvidia Drive Thor. Platforma Nvidia pentru vehicule autonome end-to-end a trecut evaluările de siguranță din industrie, precum TÜV SUD și TUV Rheinland, fiind prima platformă AV care a primit un set complet de evaluări din partea unor terțe părți. Așadar, ne așteptăm să vedem progrese rapide în domeniul conducerii autonome.

Dacă a existat un punct slab din raportare, acesta a fost previzionarea marjelor pentru următorul trimestru. Marjele Nvidia sunt constrânse într-un moment în care compania aduce pe piață produse noi, mai complexe. Acest lucru se datorează faptului că oportunitatea AI se extinde, oferind avantaje uriașe într-o serie de sectoare. Nvidia consideră că AI pentru companii și inteligența artificială fizică (pentru roboți) sunt următoarele domenii majore de creștere. Compania consideră că, în mod fundamental, software-ul s-a schimbat de la codarea manuală care rulează pe procesoare la învățarea automată și software-ul bazat pe inteligență artificială care rulează pe GPU-uri și sisteme de calcul accelerat. Iar această schimbare înseamnă că Nvidia va trebui să continue să inoveze.

Nvidia este a doua cea mai deținută acțiune de către investitorii români și prima la nivel global, pe platforma eToro. De la începutul anului, prețul acțiunilor companiei a scăzut cu 2,24%, dar în ultimele 12 luni a urcat cu aproape 66%. În acest an, dintre acțiunile companiilor din „Cei 7 magnifici” doar Meta a crescut, cu 15%, în timp ce toate celelalte au înregistrat  scăderi. Tesla, ale cărei vânzări s-au prăbușit pe piața europeană, este compania din grup care a avut cea mai mare scădere de la începutul anului, de aproape 28%, urmată de Alphabet – compania-mamă a Google – cu 8%. Scăderile tuturor celorlalte companii sunt cuprinse între 2 și 5%. Investitorii în Nvidia sunt fericiți că investițiile în AI sunt prognozate să crească, dar cei cu plasamente în ceilalți 7 magnifici se întreabă când vom vedea o influență considerabilă a acestora în profitabilitatea companiilor. Între timp, cursa pentru AI continuă și are potențialul de a schimba lumea așa cum o știm.

Studiu Reveal Marketing Research – Inteligența Artificială transformă obiceiurile de consum: 6 din 10 români iau decizii de cumpărare cu ajutorul AI

Economistul
-
0
Studiu Reveal Marketing Research – Inteligența Artificială transformă obiceiurile de consum: 6 din 10 români iau decizii de cumpărare cu ajutorul AI

Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research evidențiază impactul tot mai mare al Inteligenței Artificiale în viața cotidiană a românilor și analizează tendințele în utilizarea acestei tehnologii.

Majoritatea românilor (67%) consideră Inteligența Artificială (AI) utilă, inclusiv 53% dintre non-utilizatori.

Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, aproape jumătate dintre români (47%) folosesc Inteligența Artificială (AI) în activitățile lor zilnice, în special femeile (51% fată de 42% dintre bărbați) și tinerii între 18-24 ani (70%).

Majoritatea românilor (67%) consideră că Inteligența Artificială (AI) este benefică în viața de zi cu zi. În rândul utilizatorilor de AI, această percepție crește la 83%, însă chiar și 53% dintre non-utilizatori sunt de părere că AI ar putea fi un instrument util.

Dintre platformele de Inteligență Artificială, ChatGPT este cea mai utilizată (60%), urmată de Gemini (29%) și Siri (21%).

Cum folosesc românii Inteligența Artificială în viața de zi cu zi?

Tehnologia AI este utilizată cel mai frecvent pentru căutarea de informații generale (73%), acest obicei fiind mai pronunțat în rândul persoanelor de peste 45 de ani (87%). Pe locul al doilea se află educația și învățarea (45%), o întrebuințare populară mai ales printre tinerii sub 35 de ani (53%).

Alte utilizări frecvente includ divertismentul (37%), sprijinul la locul de muncă (31%) și planificarea personală (19%).

„Acest studiu reflectă tendința tot mai accentuată de integrare a Inteligenței Artificiale în viața de zi cu zi a românilor. Faptul că inclusiv non-utilizatorii recunosc beneficiile acestei tehnologii demonstrează potențialul său uriaș de a influența deciziile personale și profesionale. AI nu mai este o opțiune futuristă, ci un instrument accesibil și util pentru toată lumea.” a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.

În ceea ce privește modalitățile de interacțiune cu AI, 66% dintre utilizatorii AI preferă mesaje scrise, în timp ce 15% interacționează vocal, iar 19% folosesc ambele modalități. Femeile preferă în mai mare măsură comunicarea prin mesaje scrise (70% față de 61% dintre bărbați), în timp ce bărbații utilizează ambele metode într-o proporție mai mare (23% față de 16% dintre femei).

6 din 10 utilizatori de AI iau decizii de cumpărare cu ajutorul acestei tehnologii

8 din 10 utilizatori de AI declară că folosesc tehnologia pentru a căuta informații despre branduri sau produse, în special bărbații (87% față de 77% dintre femei).

De asemenea, 6 din 10 utilizatori admit că AI le influențează alegerile de cumpărare, în special bărbații (66% față de 56% dintre femei) și tinerii sub 35 de ani (64%).

AI sprijină deciziile de cumpărare prin compararea produselor și prețurilor (59%), citirea sau rezumarea recenziilor (57%) și oferirea de recomandări personalizate (33%).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 17-21.02.2025 pe un eşantion reprezentantiv național pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1000 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

Împrumut de la Garanti BBVA pentru cel mai important producător de șervețele de hârtie din România 

Florin Antonescu
-
0
Împrumut de la Garanti BBVA pentru cel mai important producător de șervețele de hârtie din România 

Garanti BBVA anunță acordarea unui „împrumut de 7,5 milioane de euro companiei MG Tec Industry SRL, principalul producător român de șervețele din hârtie. Finanțarea beneficiază de o garanție de stat emisă de Exim Banca Românească, ce acoperă până la 75% din valoarea creditului.

Garanti BBVA și MG TEC Industry împărtășesc angajamentul față de sustenabilitate, MG Tec integrând o componentă importantă de reciclare în ciclul său de producție. În ultimii ani, Garanti BBVA a susținut activ proiectele responsabile cu mediul”.

Bilge Demirer, director general adjunct, Aria Enterprise Banking, Garanti BBVA: „La Garanti BBVA, continuăm să susținem dezvoltarea economiei locale. Încurajăm și finanțăm producătorii locali să își modernizeze facilitățile de producție, pentru a obține un avantaj competitiv în dezvoltarea durabilă și extinderea pe piețele internaționale. Vom oferi și mai departe în acest sens instrumente adecvate, în parteneriat cu Exim Banca Românească.” 

Traian Halalai, președinte executiv, Exim Banca Românească: „Structura de garantare reprezintă o componentă esențială în accesarea oricărui tip de finanțare, iar garanțiile pe care le oferă, în numele și în contul statului român, sunt o resursă sigură și eficientă, pe care companiile, prin intermediul băncilor comerciale, o pot accesa cu ușurință. În acest context, este cu atât mai importantă decizia Garanti BBVA de a valorifica facilitățile oferite de Exim Banca Românească, într-un parteneriat ce sprijină dezvoltarea sustenabilă a unui important business autohton. Încurajăm și alte bănci comerciale să urmeze acest model, în beneficiul net al companiilor românești.” 

PCF Investment Banking a acţionat în calitate de consultant exclusiv al companiei MG Tec Industry în structurarea, negocierea şi implementarea tranzacţiei.

Mihai Iordan, Managing Partner, PCF Investment Banking: „Ne bucurăm să fim parte a unei tranzacții care aduce o linie de capital de lucru foarte importantă în procesul de creștere a volumelor produse în cadrul MG Tec Industry și apreciem parteneriatul excelent format din Garanti BBVA și Exim Banca Românească în susținerea dezvoltării industriei prelucrătoare locale.”

MG Tec Industry subliniază că, începând din 2019, „a investit peste 90 de milioane de euro în dezvoltarea unei facilități de producție de ultimă generație în România, care acoperă o suprafață de 65.000 mp. Dezvoltată în trei etape, fabrica este destinată producerii unei game variate de produse pentru piețele locale și internaționale, inclusiv role jumbo de hârtie, role industriale, role medicale, șervețele pentru dozatoare și produse de igienă personală. Compania integrează tehnologie de vârf în procesele sale de producție, cu un accent deosebit pe practicile solide de reciclare, consolidându-și astfel angajamentul față de sustenabilitate”.

Visual Fan anunță performanțele financiare înregistrate în 2024 și definește strategia de dezvoltare pentru 2025 

Economistul
-
0
Visual Fan anunță performanțele financiare înregistrate în 2024 și definește strategia de dezvoltare pentru 2025 

Visual Fan S.A. (companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW) continuă să își consolideze poziția pe piața locală, în toate cele trei diviziile pe care le deține, printr-o strategie de dezvoltare ambițioasă, axată pe inovare, sustenabilitate și diversificarea portofoliului. În contextul strategiilor de dezvoltare conturate pentru fiecare divizie, previziunile pentru 2025 reflectă maturitatea și capacitatea companiei  Visual Fan de a se adapta dinamic la cerințele unei piețe în continuă schimbare, consolidând o creștere organică și sustenabilă prin investiții strategice în energie regenerabilă, tehnologie, mobilitate electrică și extinderea rețelei de parteneri.

Performanțe financiare, ce exprimă eficiența operațională, profitabilitatea și sustenabilitatea

La nivelul companiei Visual Fan S.A., cifrele preliminare înregistrate în 2024 reflectă o creștere a profitul net cu peste 38%, ajungând la 6,3 milioane lei, ceea ce reprezintă un procent de 6,59% din cifra de afaceri.

La nivel de grup, profitul net s-a situat la 11 milioane lei, marcând o creștere cu peste 67% față de profitul net raportat în 2023 și o marjă netă de profit de 8,46%. Aceste rezultate reflectă direcția strategică a companiei, care ghidează deciziile de management către segmente de business mai rentabile, generatoare de un plus de valoare semnificativ.

Perspective pentru 2025, expansiune strategică și creștere sustenabilă

Anul 2025 prevede o dezvoltare accelerată pentru Grupul Visual Fan, susținută de investițiile strategice în energie regenerabilă, mobilitate electrică, tehnologie și diversificarea portofoliului de produse electronice și electrocasnice. 

Într-un context economic și geopolitic provocator, compania vizează atingerea obiectivelor de creștere trasate pentru 2025, printr-o strategie solidă, susținută de performanțele înregistrate și deciziile strategice asumate în 2024.  

Pe parcursul anului 2024, divizia IT&C a generat aproximativ 45% din veniturile totale ale companiei și a condus la consolidarea poziției brandului Allview pe piață. Cu o tradiție de peste 20 de ani, Allview continuă să se distingă prin parteneriate durabile și un portofoliu diversificat, aliniat la nevoile consumatorilor. În 2025, compania planifică extinderea gamei de produse IT&C, electronice și electrocasnice, deschizând noi oportunități de creștere. 

În paralel, proiectul ERA avansează către o nouă etapă de dezvoltare, prin integrarea unor noi funcționalități, care vin în întampinarea clienților finali pentru a-i asista la adoptarea cu usurință a unui stil de viață sănătos.

Dezvoltarea diviziei Renewable EPC, un angajament ferm pentru un viitor sustenabil

În anul 2024, divizia Allview Solar Energy a înregistrat o creștere semnificativă, ducând la implementarea cu succes a peste 20 de proiecte fotovoltaice de amploare, cu capacități între 1 și 5 MW, realizate în regim full EPC (Engineering, Procurement, Construction). Lansată în cadrul strategiei Green by Allview, noua divizie Renewable EPC, marchează un pas strategic pentru Visual Fan în tranziția către un viitor sustenabil.

În prezent, compania dezvoltă proiecte fotovoltaice de mare anvergură, având deja în implementare parcuri fotovoltaice Full EPC cu o capacitate totală de aproximativ 50 MW, programate pentru finalizare în 2025. Aceste inițiative nu doar că susțin creșterea cifrei de afaceri și a profitabilității, dar consolidează poziția companiei în sectorul energiei regenerabile.

Mai mult decât o simplă extindere a portofoliului, direcția strategică reflectă viziunea pe termen lung a Visual Fan S.A. de a deveni un jucător important pe piața energiei verzi. Pe lângă dezvoltarea de proiecte de peste 5 MW, abordarea diviziei Renewable EPC include integrarea soluțiilor avansate de stocare a energiei, consolidând astfel angajamentul Allview de a oferi soluții eficiente și durabile.

Această politică de expansiune subliniază misiunea companiei de a transforma provocările tranziției energetice în oportunități concrete, reafirmând angajamentul pentru inovare, eficiență și sustenabilitate.

Allview Auto, un succes care deschide noi oportunități

Divizia Allview Auto a înregistrat o performanță remarcabilă în 2024, depășind așteptările și consolidându-și poziția pe piața auto din România. Succesul modelului Allview CityZEN confirmă interesul în creștere pentru soluții de mobilitate sustenabilă și eficientă, iar plasarea pentru două luni consecutiv, în fruntea clasamentului la numărul de autovehicule electrice din clasa sa, înmatriculate în România, subliniază impactul și relevanța Allview CityZEN în segmentul mobilității electrice.

Pentru 2025, strategia Diviziei Allview Auto se axează pe patru direcții cheie: extinderea portofoliului de produse, prin lansarea de noi modele inovatoare; creșterea vânzărilor, susținută de atractivitatea modelului Allview CityZEN; dezvoltarea rețelei de dealeri și service-uri partenere, pentru o acoperire mai amplă, dar și investiții continue în inovație și sustenabilitate, aliniate la tendințele pieței auto. Aceste inițiative vor consolida poziția companiei pe piață și vor accelera tranziția către o mobilitate urbană modernă, sigură și accesibilă. Obiectivul diviziei constă în triplarea unităților vândute în 2025, ceea ce va contribui la creșterea relevanței brandului Allview pe piața mașinilor electrice. 

„Printr-o abordare agilă și orientată spre eficiență, ne-am propus ca în 2025 să ne concentrăm atenția pe domenii cu impact ridicat, care susțin creșterea sustenabilă și consolidarea poziției noastre pe piață. În contextul provocărilor sociale, geopolitice și economice cu care ne confruntăm, valorificarea tehnologiei nu mai este doar o alegere, ci o obligație etică față de angajați, clienți, parteneri, comunitate și mediu. Este, în același timp, o oportunitate de a crea soluții profitabile care pot îmbunătăți viața societății. Suntem dedicați să transformăm provocările de azi în oportunități pentru un viitor mai verde și mai conectat.” a declarat Lucian Peticilă, CEO al Visual Fan.

Listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu 26 iulie 2021, compania își propune să utilizeze în mod strategic instrumentele pieței de capital pentru a accelera implementarea planurilor de dezvoltare, având o capitalizare bursieră aproape de 100 milioane de lei. Prin strategia și obiectivele trasate pentru 2025, compania Visual Fan urmărește consolidarea unei poziții puternice pe piață și generarea unui plus semnificativ de valoare pe termen lung, pentru investitori și parteneri.

iBanFirst România a procesat plăți internaționale în valoare de 1,4 miliarde de euro în 2024, înregistrând o creștere a veniturilor de 72%

Economistul
-
0
iBanFirst România a procesat plăți internaționale în valoare de 1,4 miliarde de euro în 2024, înregistrând o creștere a veniturilor de 72%

iBanFirst, unul dintre cei mai importanți furnizori de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii, prezent în 10 țări europene, a înregistrat rezultate solide în România în 2024, pe fondul creșterii interesului pentru soluții digitale în rândul firmelor de import-export. Biroul iBanFirst din București a procesat un volum 1,4 miliarde EUR în plăți internaționale, marcând astfel o creștere a veniturilor de 72%. Totodată, baza de clienți a fintech-ului s-a extins cu 57%, depășind pragul de 500 de companii românești, ceea ce reflectă apetitul ridicat al IMM-urilor pentru soluții de plăți digitale. 

„România este una dintre piețele cu cea mai dinamică evoluție din cadrul grupului, fapt ce demonstrează că IMM-urile locale apreciază combinația noastră dintre tehnologia avansată și expertiza locală. Într-un context global marcat de volatilitate economică și riscuri geopolitice, tot mai multe companii românești, în special cele implicate în comerțul internațional, își reevaluează strategiile financiare. Acestea se orientează către soluții fintech pentru optimizarea plăților internaționale și către instrumente de hedging care le permit să-și securizeze cursurile de schimb și să își asigure o mai bună predictibilitate a costurilor”, a declarat Alin Latu, Country Manager iBanFirst România și Ungaria.

Succesul iBanFirst în România se datorează unei strategii care îmbină tehnologia de ultimă generație a platformei sale digitale cu expertiza locală. Fiecare birou al fintech-ului, prezent în peste 10 țări europene, este deservit de specialiști care cunosc în detaliu piețele locale, practicile comerciale și nevoile specifice ale clienților. Acest nivel ridicat de personalizare le permite IMM-urilor românești să acceseze soluții financiare inovatoare, perfect adaptate realităților economice locale și provocărilor pieței internaționale.

Echipa de experți români în domeniul forex colaborează îndeaproape cu clienții pentru a dezvolta strategii personalizate de protecție împotriva fluctuațiilor valutare, ajutându-i să-și optimizeze gestionarea riscurilor și să-și mențină competitivitatea pe piețele internaționale.

„Tot mai multe afaceri din România sunt implicate în activități de import-export și își extind operațiunile la nivel internațional. Soluțiile moderne de plăți digitale le oferă acces rapid la piețele globale, le optimizează operațiunile și le reduc considerabil costurile. Rezultatele excepționale obținute în România confirmă că un număr tot mai mare de companii locale adoptă soluțiile noastre inovatoare și le integrează în activitatea lor zilnică”, a declarat Pierre-Antoine Dusoulier, CEO al iBanFirst.

Clean Industrial Deal: un pas înainte cu oportunități ratate în asigurarea finanțării publice și susținerea cooperării regionale 

Economistul
-
0
Clean Industrial Deal: un pas înainte cu oportunități ratate în asigurarea finanțării publice și susținerea cooperării regionale 

Pe 26 februarie, Comisia Europeană a publicat Clean Industrial Deal (CID), o strategie amplă menită să sprijine transformarea sectoarelor industriale ale UE. Este un document non-legislativ care prevede o serie de viitoare măsuri legislative  în domenii precum energia, investițiile, achizițiile publice și prețul carbonului. A fost anunțat pentru prima dată ca o politică-cheie în EU Competitiveness Compass, ca parte a efortului de a consolida poziția Uniunii în cursa globală către un viitor cu emisii nete zero, inovator și sigur. Clean Industrial Deal a fost lansat împreună cu Affordable Energy Action Plan, care are scopul de a asigura energie accesibilă, eficientă și curată. 

Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy: „Clean Industrial Deal este un semnal binevenit al angajamentului UE față de o industrie competitivă și cu emisii reduse de carbon. Acesta urmărește să abordeze provocările urgente evidențiate în raportul Draghi și include propuneri practice și relevante pentru a stimula cererea de produse cu emisii reduse de carbon, a facilita accesul la energie curată accesibilă și a consolida lanțurile de aprovizionare (inclusiv cele circulare), printre altele. 

Cu toate acestea, acordul nu reușește să genereze schimbarea de paradigmă necesară în politica industrială europeană pentru a asigura o acțiune concertată. Principalul punct nevralgic al transformării industriale – costul energiei – este abordat în mare parte prin reciclarea reformelor deja convenite sau prin recomandări adresate statelor membre. Aproape că nu este mobilizată nicio nouă finanțare publică pentru transformarea industrială – deși acest fapt poate fi de înțeles în contextul altor priorități stringente, se ratează o oportunitate de a valorifica fluxuri de finanțare-cheie precum fondurile de dezvoltare regională, de exemplu prin condiționalități legate de achizițiile publice verzi. 

Pentru țările din Europa Centrală și de Est, aceste deficiențe sunt amplificate de lipsa recunoașterii importanței cooperării regionale. EPG a demonstrat recent că o abordare regională a transformării industriale poate optimiza cheltuielile publice, construi capacități și genera beneficii indirecte. Deși CID reprezintă un pas înainte demn de apreciat, nu reușește să atingă nivelul de elaborare a politicilor necesar pentru noua ordine mondială în care se află Europa. “

Mihnea Cătuți – EPG Executive Director: „Deși au existat mesaje politice contradictorii în ultimele săptămâni, Clean Industrial Deal consolidează ideea că decarbonizarea și reindustrializarea trebuie să meargă mână în mână. Comisia s-a angajat acum să propună un obiectiv de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, întrucât UE va trebui să gestioneze simultan criza climatică, preocupările legate de competitivitate și îmbunătățirea rezilienței economice. Costurile asociate vor fi însă semnificative. 

Din păcate, propunerea financiară nu vine cu schimbări revoluționare și este puțin probabil să mobilizeze finanțarea necesară. Realocarea unei părți din Fondul pentru Inovare poate avea doar efecte limitate, iar utilizarea STEP Sovereignty Seal poate altera obiectivele acestui instrument financiar. Redirecționarea resurselor MFF într-un nou Fond pentru Competitivitate va implica negocieri dificile, dar ar putea oferi cel puțin o soluție parțială pentru deficitul de finanțare publică preconizat după 2026. 

Planul pare, de asemenea, să confirme că politica industrială rămâne în mare măsură o prerogativă națională, cu o dimensiune europeană limitată. Documentul nu prezintă  nicio măsură credibilă de guvernanță la nivel european. Reforma cadrului de ajutor de stat prelungește în esență status quo-ul stabilit prin Temporary Transition and Crisis Framework și General Block Exemption, cu puține măsuri suplimentare pentru a preveni subvențiile naționale distorsionante pentru Piața Unică. Nu a fost propus niciun mecanism nou de redistribuire fiscală, iar revizuirea ETS din 2026 ar aduce doar câteva schimbări vagi ale regulilor de utilizare a veniturilor rezultate din comercializarea certificatelor de carbon. 

Dezvoltarea unor standarde armonizate și simplificate pentru oțel verde și ciment verde este o propunere promițătoare, mai ales că textul menționează în mod explicit utilizarea acestora în cheltuielile bugetului UE și operaționalizarea lor la toate nivelurile administrației publice. 

Acțiunea UE pare promițătoare și prin noile Parteneriate pentru Comerț și Investiții Curate (CTIPs), care vor spori cooperarea cu țările terțe, consolidând reziliența lanțurilor de aprovizionare, mobilizând finanțare și creând cadre de reglementare comune. O revizuire clară a necesității de extindere a domeniul de aplicare al CBAM pentru a include emisiile indirecte reprezintă un pas pozitiv, iar Comisia s-a angajat să deschidă o discuție dificilă despre subvenții pentru exporturi.”

ANALIZĂ XTB: De ce Donald Trump este atât de interesat de pământurile rare ale Ucrainei și ce oportunități de investiții creează această situație?

Economistul
-
0
ANALIZĂ XTB: De ce Donald Trump este atât de interesat de pământurile rare ale Ucrainei și ce oportunități de investiții creează această situație?

Pământurile rare, subiect de interes internațional, mai ales după cererea lui Donald Trump ca Ucraina să-i ofere acces la aceste resurse strategice, sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, ceea ce se poate traduce în oportunități importante pentru investitori, arată analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale. 

Termenul de „pământuri rare” a devenit cunoscut pentru majoritatea oamenilor după ce Donald Trump i-a cerut lui Volodimir Zelenski până la 500 de miliarde de euro în pământuri rare, acesta fiind, potrivit președintelui SUA, un „preț corect” pentru sprijinul acordat Ucrainei. De altfel, recent a fost încheiat un acord între cei doi, în care Ucraina va oferi SUA jumătate din monetizarea viitoare a acestor resurse.

Ce sunt pământurile rare?

Contrar denumirii, acestea nu sunt nici pământuri, nici extrem de rare. Ele reprezintă o serie de elemente chimice esențiale în industria modernă, utilizate în tehnologii de ultimă generație. Deși sunt prezente în mediul natural, majoritatea sunt greu de găsit în concentrații mari, ceea ce le face dificil de extras. 

Concret, lista pământurilor rare este alcătuită din următoarele 17 elemente: Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promitiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Thuliu (Tm), Yterbiu (Yb), Lutețiu (Lu), Scandiu (Sc) și Ytriu (Y). 

Aceste elemente se găsesc în diferite locuri din întreaga lume, inclusiv în nordul Chinei. Deși unele zone sunt bogate în aceste minerale, cum este cazul Ucrainei, extracția și procesarea lor sunt extrem de complexe și costisitoare. Însă, companiile americane dispun de tehnologiile necesare pentru acest proces, făcând accesul la resursele Ucrainei să fie important din punct de vedere strategic. În plus, procesul de purificare extrem de complex crește valoarea produsului, subliniază analiștii XTB.

La ce sunt folosite pământurile rare?

Utilizările acestora sunt variate și esențiale pentru economia viitorului. Ele sunt folosite în:

  • Industria electronică: telefoane mobile, televizoare, computere.
  • Industria transporturilor: baterii pentru vehicule electrice.
  • Energie regenerabilă: turbine eoliene, panouri solare.
  • Echipamente de apărare: echipamente militare avansate.
  • Medicină: tratamente pentru cancerul de prostată și cancerul osos.

Un exemplu reprezentativ pentru a ilustra importanța acestor resurse ar putea fi scenariul în care, în ecranul telefonului, putem găsi opt dintre aceste elemente prețioase. În plus, tungstenul, unul dintre cele mai valoroase pământuri rare, este utilizat pentru a reda vibrația pe care o simțim atunci când primim o notificare. 

De ce vrea Trump atât de mult resursele Ucrainei?

Președintele american cunoaște tacticile de negociere internațională, înțelege contextul geopolitic și vrea să poziționeze Statele Unite ca primă putere mondială. Pentru a realiza acest lucru, acesta trebuie să caute noi oportunități și surse de bogăție. 

Ucraina dispune de zăcăminte considerabile de pământuri rare, în special în regiunile Donețk, Lugansk și Dnipropetrovsk, zone strategice în conflictul cu Rusia. Aceste zăcăminte conțin elemente critice precum lantanul, care este esențial pentru fabricarea sistemelor de iluminat și a televizoarelor, și neodimul, esențial pentru turbinele eoliene și bateriile vehiculelor electrice, susțin analiștii XTB.

Aceste elemente rare joacă un rol-cheie în industriile pe care Statele Unite doresc să le exploateze, pentru a-și reduce dependența de China, principalul producător mondial de pământuri rare. Altfel spus, situația poate determina viitorul tehnologiei, iar Trump vrea să  dețină un avantaj. 

Ucraina deține, de asemenea, cantități mari de alte materiale, precum titan, uraniu, litiu și galiu. Țara condusă de Zelenski are 7% din rezervele mondiale de titan, printre cele mai mari din lume. Este important de remarcat faptul că aceste minerale nu se găsesc aproape niciodată în stare pură.  

Ele fac, adesea, parte din minereuri complexe care necesită procese de extracție și rafinare pentru a obține elementele specifice ale pământurilor rare. De exemplu, resursele de litiu și uraniu din Ucraina ar permite producerea de materiale pentru baterii suficient de puternice pentru 20 de milioane de vehicule electrice.

China deține majoritatea rezervelor mondiale de resurse rare

China găzduiește 80% din rezervele mondiale de pământuri rare, majoritatea fiind situate în regiunea Bayan Obo din nordul țării. Mai important, în 2015, această singură mină a reprezentat 45% din producția mondială de pământuri rare. 

Statele Unite au început să exploreze noi teritorii în căutarea unor zăcăminte care să le permită eliminarea dependenței de China. Totuși, Trump nu dorește doar să dețină zăcămintele, ci își propune să domine lanțul de aprovizionare și să se rupă de Asia. 

Pe de altă parte, Europa nu dispune, în prezent, de mine de pământuri rare operaționale, deși mai multe țări dețin rezerve semnificative. De exemplu, la începutul anului 2023, compania suedeză de stat LKAB a anunțat identificarea celui mai mare zăcământ de pe continent, Per Geijer, care are resurse de peste 1 milion de tone metrice de pământuri rare. 

În afară de Suedia, există și alte țări europene cu rezerve importante: Groenlanda găzduiește numeroase zăcăminte (1,5 milioane de tone metrice în total), în timp ce țări precum Norvegia sau Finlanda au zăcăminte cu o concentrație similară. De asemenea, Portugalia deține cele mai mari rezerve de litiu din Europa, în timp ce Spania are a treia cea mai mare resursă minerală din UE.  

Cum pot profita investitorii de această situație?

Investitorii pot obține expunere pe sectorul pământurilor rare – inclusiv prin XTB – prin achiziționarea de ETF-uri precum VanEck Rare Earth and Strategic Metals (VVMX.DE) și WisdomTree’s Energy Transition Metals & Rare Earths Miners (RARE.DE). O altă variantă ar fi acțiunile cu deținere din sectorul telefoniei mobile, precum Apple (AAPL.US), Samsung (SMSN.UK), sau din sectorul energiei regenerabile, cum ar fi Soltec (SOL.ES) și Solaria (SLR.ES). 

Aceste active au cunoscut o creștere a prețurilor de când, în timpul cursei prezidențiale din SUA, în contextul pozițiilor exprimate de liderii americani în legătură cu industria minieră. Așadar, după înregistrarea unei scăderi prelungite de la începutul războiului din Ucraina, acest anunț al poziției lor a oprit declinul, explică analiștii XTB.

De atunci, ambele ETF-uri amintite anterior au înregistrat o creștere foarte puternică, de 25% pentru VanEck’s (VVMX.DE) și de 29% pentru WisdomTree’s (RARE.DE). Cu toate acestea, se estimează în continuare o corecție pozitivă, ambele ETF-uri fiind poziționate departe de maximele lor istorice. 

IH Bio Danubius Cluster, membru Inter-Bio: România, cu mult sub media europeană de expansiune a agriculturii ecologice

Economistul
-
0
IH Bio Danubius Cluster, membru Inter-Bio: România, cu mult sub media europeană de expansiune a agriculturii ecologice

Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 intens dezbătută la Biofach Nürnberg 2025

Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 va necesita acțiuni mult mai bine direcționate, inclusiv un sprijin politic mai puternic, o dezvoltare robustă a pieței și o colaborare sporită între sectoarele implicate în agricultura ecologică, așa cum reiese din analiza FIBL, prezentată în raportul anual dat publicității la deschidere din acest an a târgului Biofach Nürnberg. 

Uniunea Europeană (UE) își propune să atingă acest obiectiv în cadrul strategiei sale Farm-to-Fork, iar pentru a ajunge la 25% terenuri ecologice, va fi necesară o creștere semnificativă față de 10,9% cât reprezintă în prezent, adică aproximativ 17 milioane de hectare.

Prin strategiile Farm-to-Fork (F2F) și Biodiversitate, Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv foarte ambițios de a avea cel puțin 25% din terenurile agricole sub producție ecologică până în 2030. În perioada 1985 și 2022, terenurile și producătorii ecologici ai UE au înregistrat o creștere constantă, dublându-se la fiecare deceniu, ajungând la 17 milioane de hectare (10,54 %). Pandemia de COVID-19 și consecințele invaziei Rusiei în Ucraina asupra prețurilor la energie, îngrășăminte și alimente au afectat încrederea în conversie în mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Austria. Cu toate acestea, ratele generale de creștere la nivel european au rămas constante. În baza tendințelor anterioare de creștere, este probabil ca 15-18% din suprafața agricolă utilizată a UE, adică 24-30 de milioane de hectare, ar putea fi gestionată ecologic până în 2030. Însă atingerea țintei de 25% (40 de milioane de hectare) reprezintă o provocare mai mare, implicând o accelerare cu cel puțin 50% a ritmului actual de creștere. Fără o astfel de accelerare, este posibil ca obiectivul de 25% sa fie atins abia între 2035 (proiecție de creștere exponențială) și 2050 (proiecție de creștere liniară), după cum subliniază raportul FIBL

Sprijinul pentru piață și politicile sunt esențiale, dar provocările persistă, inclusiv finanțarea insuficientă a politicii agricole comune (PAC) și obiectivele naționale inegale. Planurile de acțiune ecologice și politicile de cerere și ofertă au un potențial semnificativ, dar sunt necesare reforme mai puternice, colaborare și inovare. Proiectul OrganicTargets4EU, în care Inter-Bio este partener prin Universitatea Spiru Haret, explorează strategii de eliminare a lacunelor, iar rezultatele sunt așteptate până în 2026. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS) și implicarea publică sunt vitale.

„Conform datelor publicate, România de află pe un loc extrem de modest, cu mult sub media europeană de 10,9% suprafața certificată ecologic, respectiv numai 5,1%. În regim ecologic, România avea în 2023, anul de referință al raportului FIBL, 693.998 ha, cu o creștere anuală de  numai 50.000 ha. Interesant este faptul că, în ierarhia exportatorilor de pe piețele europene către piața SUA, România ocupă locul 3, după  Turcia și  Rusia, urmată de Italia (locul 4) și Spania (locul 5), ceea ce reflectă o orientare accentuată spre exportul fermelor ecologice, în special cerealiere, care exportă preponderent materie primă. În Sistemul Demeter, cel mai avansat sistem de certificare analizat de raport, care impune o certificare suplimentară față de normele de certificare ecologică, România are numai 266 ha, 4 ferme și un procesator, comparativ cu Polonia, care are 2.515 ha, 717 ferme și 4 procesatori, Portugalia cu 673 ha din 15 ferme și Lituania 3.401 ha din 17 ferme”  a  precizat  Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius.

Deși incertitudinile geopolitice și economice din ce în ce mai mari au afectat comerțul global, ediția din acest an a World of Organic Agriculture confirmă rezistența remarcabilă a pieței ecologice globale: suprafața terenurilor agricole ecologice la nivel mondial a crescut ușor, la fel ca și piața globală a alimentelor ecologice. 

„În opinia noastră, exprimată la reuniunile conferinței, este crucială o abordare sistemică atât în România, cât și în UE, integrând politici care stimulează atât oferta, cât și cererea, susținute de instituții puternice, o colaborare eficientă în cadrul comunității agricole și un acces sigur pe piață. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS), alături de cercetarea participativă și strategiile inovatoare de marketing, sunt esențiale pentru atenuarea riscurilor pentru fermieri și pentru a face agricultura ecologică mai viabilă. Extinderea cooperării cu părțile interesate din domeniul non-agricol, cum ar fi cele din domeniul sănătății publice și al societății civile, poate consolida și mai mult sprijinul public și legitimitatea pentru agricultura ecologică, integrând-o ca o componentă centrală a sistemelor alimentare durabile. Aceste evoluții subliniază necesitatea unor reforme și inovații semnificative pentru a accelera progresele în direcția atingerii  țintei  de 25% până în 2030”, a subliniat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius

Deși unele țări au continuat să înregistreze o creștere a pieței, rămâne de văzut când va relua creșterea la nivelul UE. Evoluția pieței este inegală în UE: unele țări având piețe interne bine stabilite, altele bazându-se în mare parte pe exporturi, iar altele încă se află în stadii incipiente de dezvoltare a piețelor interne sau de export. Creșterea continuă a pieței este importantă pentru încrederea producătorilor în a-și converti fermele. Scăderea recentă a creșterii pieței a dus la o încetinire sau chiar la rate de conversie negative în unele țări, dar, așa cum s-a discutat mai sus, acest lucru a fost compensat de creșterea în alte părți.

1...596061...1.889Pagina 60 din 1.889