Bitcoin a continuat să scadă săptămâna trecută, cu 4%, prețul ajungând la 107.300 de dolari.
Deși prețul a crescut ușor la momentul redactării acestui articol, fiind tranzacționat în prezent la aproximativ 111.000 de dolari, am putea asista la noi scăderi, întrucât luna septembrie tinde să fie, de cele mai multe ori, o lună a anului în care prețul bitcoin înregistrează o performanță negativă.
În mod similar, altcoins, măsurate prin capitalizarea totală a pieței, excluzând bitcoin, au scăzut cu 8% în total săptămâna trecută.
Sentimentul pe piețele cripto, măsurat prin indicele Fear and Greed, indică „Frică” și se află la cele mai scăzute niveluri de la sfârșitul lunii iunie, sugerând din nou că am putea asista la noi mișcări descendente în această săptămână.
Cifrele privind salariile din sectorul non-agricol și rata șomajului din SUA, publicate vineri, ar putea fi însă decisive, fie exacerbând aceste scăderi pe termen scurt, fie, în cazul în care vom observa cifre slabe privind salariile, determinând potențial investitorii să se reorienteze și să cumpere în momentul scăderii, în convingerea că Fed va trebui cu siguranță să reducă ratele dobânzilor la următoarea reuniune de la sfârșitul acestei luni.
Cronos $CRO a avut una din cele mai mari creșteri din spațiul cripto în ultima săptămână, cu 70%, după anunțul că Trump Media va introduce un sistem de recompense pe platformele Truth Social și Truth+, care vor utiliza $CRO ca token utilitar.
În plus, a fost anunțată o nouă inițiativă numită Trump Media Group CRO Strategy, care va funcționa ca o companie de trezorerie, concepută pentru a acumula tokenuri CRO folosind suportul său financiar, estimat la 6,4 miliarde de dolari.
In addition, a new venture called Trump Media Group CRO Strategy was announced, which will act as a treasury-style company, designed to accumulate CRO tokens using its estimated $6.4 billion backing.
Banca Comercială Română (BCR) devine prima bancă din România care pune la dispoziția clienților funcționalitatea de solicitare bani prin numărul de telefon, prin intermediul serviciului RoPay Alias, integrat în aplicația George.
Această nouă opțiune este disponibilă odată cu intrarea în vigoare, la 1 septembrie a.c., a RoPay 2.0, noua schemă de plăți instant dezvoltată TRANSFOND și autorizată de Banca Națională a României.
„Prin lansarea funcționalității de solicitare bani prin RoPay Alias, BCR deschide drumul către o nouă etapă a interoperabilității între bănci. Este o soluție care simplifică semnificativ viața clienților, pentru că le permite să trimită sau să solicite bani instant, doar pe baza numărului de telefon, indiferent de banca în care are cont prietenul sau partenerul lor, cu condiția ca instituția să fie înrolată în schemă. Este încă un pas prin care întregul sistem bancar românesc devine mai conectat, mai rapid și mai accesibil, pentru care le mulțumim partenerilor noștri de la TRANSFOND” a declarat Petruț Lixandru, Director Adjunct Distribuție Retail, BCR.
Funcționalitatea „Solicită bani” le permite clienților să trimită o cerere de plată introducând doar numărul de telefon al persoanei de la care solicită. Aceasta primește o notificare instant și poate confirma tranzacția imediat, fără a fi necesar IBAN-ul sau alte date suplimentare.
Noua opțiune completează serviciile RoPay deja disponibile în George, care includ plățile și încasările instant prin cod QR. Toate aceste soluții fac parte din obiectivul BCR de a stimula incluziunea financiară și digitalizarea ecosistemului de plăți din România.
Funcționalitățile disponibile în George pentru plăți Person2Person includ:
Plată prin RoPay – scanare cod QR: scanezi codul QR, verifici și confirmi;
Încasare prin RoPay – generare cod QR: generezi codul QR cu suma dorită și îl arăți plătitorului;
Solicitare bani prin Alias (număr de telefon): introduci suma și numărul de telefon al persoanei, care primește o notificare push și poate confirma plata instant;
Plata pe baza numărului de telefon – completezi suma și numărul de telefon al beneficiarului plății, iar acesta primește banii instant în contul său.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a avut, în data de 2 septembrie a.c., o întâlnire de lucru cu E.S. dna Gloria del Carmen Olivares Portocarrero de Garro, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Peru în România, în vederea consolidării relațiilor economice bilaterale și pregătirii unei misiuni economice românești în Peru.
„Datele statistice actuale nu prezintă o perspectivă clară privind prezența produselor românești pe piața peruană. Există bunuri cu valoare adăugată mare importate în Peru și care conțin componente produse în țara noastră, însă acestea sunt înglobate sub braduri străine. În perioada februarie-martie 2026, avem în vedere organizarea unei misiuni economice în Republica Peru la care vor participa companii reprezentative românești care activează în industria petrolieră și upstream management, construcții civile și industriale, infrastructură și transport feroviar de marfă, management portuar și transporturi navale, servicii medicale și turism. De asemenea, în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie a.c., la Centrul Expozițional Romexpo se va desfășura Indagra, cel mai mare târg agricol din Sud-Estul Europei, la care îmi exprim speranța că vor participa și companii peruane alături de oficiali ai ambasadei acestui stat”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
„Principalul obiectiv al ambasadei Republicii Peru în România este impulsionarea comerțului bilateral direct, generând astfel o creștere semnificativă în volumul schimburilor bilaterale și promovând oportunități de cooperare economică între reprezentanții mediilor de afaceri din cele două state. În acest moment, există reale oportunități de investiții în Republica Peru, în domeniul infrastructurii feroviare, agriculturii și industriei agro-alimentare care au potențialul de a atrage un număr semnificativ de firme românești care activează în aceste sectoare economice și care împreună cu partenerii peruani pot dezvolta proiecte economice comune de succes”, a declarat E.S. dna Gloria del Carmen Olivares Portocarrero de Garro, ambasador al Republicii Peru în România.
Libra Internet Bank, una dintre cele mai active bănci în finanțarea proiectelor imobiliare din România, susține cu 35,5 milioane de euro construcția fazei a 6-a a ansamblului Exigent Plaza Residence. Proiectul dezvoltat de Exigent Park SRL este compus din cinci imobile și are, în total, 738 de locuințe.
Exigent Plaza Residence este localizat pe Bulevardul Timișoara, într-o zonă cu acces facil la centre comerciale, unități de învățământ și zone de relaxare. Oferta rezidențială din faza a 6-a cuprinde garsoniere și apartamente cu 2, 3 și 4 camere, alături de locuri de parcare subterane și supraterane. Locatarii vor avea la dispoziție, în interiorul complexului, un spațiu comercial, o grădiniță și un loc de joacă, alături de spații verzi generoase.
„Finanțarea acordată de Libra Internet Bank pentru extinderea Exigent Plaza Residence evidențiază obiectivul nostru de a susține domeniul Real Estate, prin parteneriate cu dezvoltatorii imobiliari care livrează proiecte rezidențiale solide și care aduc un plus de valoare comunității. Prin urmare, suntem bucuroși că putem contribui la punerea în practică a viziunii Exigent Development, una dintre cele mai ambițioase companii imobiliare din Capitală”, a declarat Cristina Mahika-Voiconi, Director General Libra Internet Bank.
Libra Internet Bank susține dezvoltatorii imobiliari prin soluții de finanțare specializate și o abordare integrată, ce combină expertiza tehnică cu cea financiară. Partenerii băncii au acces la finanțări calibrate pe etapele proiectului și la instrumente care accelerează procesul de vânzare, inclusiv produse de creditare flexibile pentru clienții finali și opțiuni de achiziție cu plată directă la dezvoltator.
„Mulțumim echipei Libra Internet Bank pentru încrederea acordată proiectului nostru, Exigent Plaza Residence. Implicarea financiară pentru faza a șasea nu doar susține dezvoltarea acestui ansamblu, ci reflectă un angajament comun de a livra proiecte durabile, relevante pentru comunitate și aliniate celor mai înalte standarde de calitate și transparență”, declară Mihai Măcelaru, CEO ALFA GROUP.
Companiile membre ale Vienna Insurance Group (VIG) în România, OMNIASIG, Asirom, BCR Asigurări de Viață și Carpathia Pensii, au concretizat o inițiativă comună de responsabilitate socială, cu scopul de a oferi un sprijin sistemului educațional din România: „Alături de Asociația PlaYouth, companiile implicate au renovat complet Școala Gimnazială Nr. 1 din comuna Grădinari, județul Giurgiu, un proiect amplu de voluntariat dedicat copiilor care învață în condiții dificile, dar care merită un viitor mai bun.”
Un proiect cu impact real pentru educație și comunitate
Inițiatorii subliniază că „proiectul și-a propus să transforme școala într-un spațiu mai sigur, mai îngrijit și mai primitor, care să ofere elevilor șansa de a învăța într-un mediu care le respectă potențialul. Prin acest demers, companiile implicate au urmărit:
Să asigure un cadru educațional demn pentru elevi;
Să încurajeze implicarea comunității în jurul valorilor educației;
Să mobilizeze angajații ca voluntari activi, cu un impact direct și pozitiv în societate.
Aproximativ 250 de voluntari din cadrul celor patru companii au participat la acțiunea de renovare, contribuind la:
Reabilitarea a 5 săli de clasă, 2 laboratoare, o sală de recreere, cancelaria, secretariatul și biroul directorului;
Renovarea băilor exterioare și a spațiilor comune;
Amenajarea curții școlii și a spațiilor de joacă”
Mihai Tecău, președintele Directoratului OMNIASIG: „Această inițiativă este despre solidaritate, responsabilitate și speranță. Ne bucurăm că am putut contribui, prin implicarea directă a colegilor noștri, la crearea unui spațiu mai bun pentru învățare. Credem cu tărie că educația are nevoie de susținere constantă. Voluntariatul nu este doar un gest altruist, ci parte integrată din cultura noastră organizațională și din modul în care înțelegem să ne dezvoltăm sustenabil. Ne bucurăm că această acțiune ne-a oferit ocazia să contribuim direct la susținerea educației prin implicarea concretă a colegilor noștri în comunitate. Prin astfel de inițiative, ne reconfirmăm angajamentul de a construi alături de oamenii noștri, o societate mai echitabilă și mai solidară.”
Participanții precizează că „proiectul a fost organizat cu sprijinul Asociației PlaYouth, ONG cu experiență în derularea de activități educaționale și inițiative de voluntariat, în parteneriat cu autoritățile locale și conducerea școlii. Acțiunea face parte din angajamentul comun al companiilor OMNIASIG, Asirom, BCR Asigurări de Viață și Carpathia Pensii de a susține dezvoltarea durabilă a comunităților în care activează, cu un accent special pe educație, voluntariat și echitate socială”.
Din cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European reiese că cetățenii au așteptări ridicate privind UE și bugetul său post-2027.
În contextul incertitudinii geopolitice, 68% dintre europeni sunt de părere că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor săi în fața crizelor globale și a riscurilor de securitate. Nouă din zece cetățeni europeni (90%) doresc ca statele membre să fie mai unite, iar peste trei sferturi (77%) cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor globale actuale.
Dintre respondenții români, 43% consideră că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor în fața crizelor. 73% dintre români afirmă că statele membre ar trebui să fie mai unite, iar 71% cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor actuale globale.
Prioritățile cetățenilor reflectă preocupările legate de situația politică și economică actuală
În opinia respondenților europeni, UE trebuie să se concentreze pe apărare și securitate (37%) și pe competitivitate, economie și industrie (32%), pentru a-și consolida poziția în lume și a face față contextului politic și economic actual. Pentru cetățenii din România participanți la sondaj, prioritățile UE pentru a-și asigura poziția în lume ar trebui să fie securitatea alimentară și agricultura (34%) și apărarea și securitatea (30%).
Cetățenii europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să acorde prioritate următoarelor aspecte: inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (41%), apărarea și securitatea (34%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%). Ținerea sub control a inflației și a costului vieții a fost considerată o problemă esențială și în contextul alegerilor europene, așa cum reiese din sondajul Eurobarometru realizat după alegerile europene, iar situația economică este, în continuare, o preocupare majoră pentru mulți europeni.
Cetățenii români participanți la sondaj consideră că prioritățile Parlamentul European ar trebui să fie: inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura și securitatea alimentară (29%), urmată de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%) și mai mult sprijin pentru sănătatea publică (28%).
Finanțare comună pentru proiecte comune
Pentru a investi mai eficient în ceea ce contează, aproape opt din zece europeni sunt de părere că mai multe proiecte ar trebui să fie finanțate de UE, și nu de statele membre în mod individual (78%). 60% dintre respondenții din România consideră că mai multeproiecte ar trebui finanțate de UE mai degrabă decât de statele membre individual.
Transparența este esențială
91% dintre cetățeni europeni (68% dintre cetățenii români) afirmă că Parlamentul European trebuie să dispună de toate informațiile și mijloacele necesare pentru a controla în mod corespunzător cheltuielile UE. În plus, 85% dintre europeni, respectiv majoritatea respondenților din toate statele membre (61% dintre români), sunt de acord că alocarea de fonduri statelor membre ar trebui să fie condiționată de respectarea de către acestea a statului de drept și a principiilor democratice.
Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a declarat: „Cetățenii UE doresc ca Europa să se concentreze pe securitate și economie. Ei privesc către UE pentru stabilitate și se așteaptă la o voce europeană puternică și unită în lumea incertă de astăzi. Prin urmare, prioritățile noastre și următorul buget pe termen lung al UE trebuie să permită Uniunii să facă față noilor realități geopolitice. Parlamentul a ascultat, iar acum trebuie să ne respectăm promisiunile, să investim în ceea ce contează și să livrăm rezultate pentru cetățenii noștri.”
Apartenența la UE are un impact în viața cetățenilor europeni
Aproape trei din patru respondenți din întreaga UE (72%) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 31% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” și 18% că impactul este „negativ”.
Acțiunile UE au un impact asupra vieții de zi cu zi pentru 60% dintre cetățenii români. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 34% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” și 16% că impactul este „negativ”.
UE este văzută ca un loc al stabilității, iar 73% dintre europeni afirmă că țara lor a avut de câștigat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Principalele motive invocate de respondenți pentru a-și justifica răspunsul sunt contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (37%), cooperarea mai bună între statele membre (36%) și contribuția la creșterea economică (29%).
Un procent de 67% dintre români consideră că țara noastră a beneficiat din postura de membru al UE, principalele motive fiind că UE oferă românilor noi oportunități de muncă (39%), UE îmbunătățește nivelul de trai al românilor (26%) și UE contribuie la creșterea economică din țara noastră (24%).
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2025 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 5-29 mai 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele state membre (Danemarca, Malta, Țările de Jos, Finlanda și Suedia) au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). În total, au fost realizate 26 410 interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
NAI Romania (Appraisal & Valuation), jucător de top pe piața evaluărilor și consultanței, anunță un parteneriat strategic cu I Success Brand Accelerator, program internațional care duce companiile locale direct în lumina reflectoarelor la evenimente de elită din Cannes, Monaco, Veneția, Dubai, Abu Dhabi sau Riyadh.
În contextul parteneriatului inițiat la începutul lui 2025 între NAI Romania și I Success, colaborare ce a pus bazele unui proces unic de evaluare și internaționalizare a brandurilor românești, noua etapă marchează continuarea evenimentelor dedicate promovării globale. Lansarea oficială a inițiativei Brand Accelerator by I Success a avut loc la București, la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), în prezența actorului american Eric Roberts.
Programul Brand Accelerator este dedicat companiilor românești care aspiră să pătrundă pe piețele internaționale și să devină vizibile în cadrul unor evenimente de top mondial, iar rolul NAI Romania este de a evalua și certifica valoarea brandurilor românești, oferindu-le credibilitate și un avantaj competitiv în procesul de internaționalizare.
Mai mult, evaluarea realizată de NAI Romania va permite măsurarea evoluției brandurilor înainte și după participarea în accelerator, oferind astfel un instrument concret de monitorizare a progresului și de validare a rezultatelor.
Un moment deosebit al ediției de la București a fost acela în care actorul nominalizat la Oscar și la Globurile de Aur, Eric Roberts, a primit Pălinca Zetea – un simbol autentic al tradiției românești, apreciat ca ambasador cultural și de identitate națională.
„Rolul nostru, ca evaluatori, este să oferim brandurilor românești instrumentele prin care să își dovedească valoarea și să își câștige locul pe scena globală. Credem cu tărie că România are povești autentice și branduri puternice, care, odată validate și promovate corect, pot deveni repere internaționale”, a declarat Andrei Botiș, CEO NAI Romania (Appraisal & Valuation).
„Așa cum am făcut eu în carieră, ca producător român de entertainment, am propus ca, împreună cu Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, să valorificăm branduri și artiști pentru expunere internațională. Prezența lui Eric Roberts la București arată că brandurile românești pot atrage atenția mass-media și pot câștiga vizibilitate globală”, a spus Eduard Irimia, fondator I Success.
„Valoarea unui brand nu se măsoară doar prin succesul de acasă, ci și prin capacitatea lui de a traversa granițe, de a inspira și de a construi punți între culturi și economii. România are antreprenori vizionari și branduri cu potențial excepțional, care merită să fie cunoscute pe scena globală”, a adăugat Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industria a Municipiului București (CCIB).
Prin această colaborare, brandurile românești pot fi incluse în I Success Top 100 Brands – un accelerator prestigios pentru comerț internațional, care oferă branding și vizibilitate globală, beneficiind de expunere în cadrul I Success Global Tour 2025.
Un exemplu de succes este Oliveris, brand de salată deținut de compania Agriro, primul brand românesc care, în perioada 2024-2025, a devenit internațional prin participarea la accelerator. După consacrarea sa la Cannes 2025, Oliveris sprijină activ promovarea altor branduri românești, contribuind la extinderea prezenței acestora pe piețele globale și demonstrând puterea solidarității în antreprenoriatul românesc.
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul „Regiunea Centru” 2021-2027, împreună cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), anunță semnarea Acordului de finanțare în vederea implementării unui instrument financiar în valoare de peste 29 milioane euro, de tip garanție plafonată combinată cu grant, finanțat din Programul Regiunea Centru 2021 – 2027, pentru susținerea investițiilor IMM-urilor din Regiunea Centru.
Conform acordului de finanțare, instrumentul financiar va contribui la îndeplinirea Obiectivului de politică 1 „O Europă mai competitivă și mai inteligentă prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale”, se subscrie Obiectivului Specific 1.3. „Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive” și vizează susținerea Priorității 1 a PR Centru:„O regiune competitivă prin inovare și întreprinderi dinamice pentru o economie inteligentă”.
Contribuția Programului Regiunea Centru 2021-2027 la Fondul Specific GARANȚII IMM CENTRU pe care îl va derula FNGCIMM, prin instrumentul financiar de tip garanție de portofoliu plafonată combinat cu grant într-o operațiune unică, este în valoare de29,411 milioane euro, constituită din fondul alocatpentru GARANȚII de minim 25.000.000 euro și fondul alocat pentru GRANTURI a cărui valoare poate fi de maxim 4.411.765 euro.
Avantaje pentru mediul de afaceri
Instrumentul financiar propus va acoperi și va reduce substanțial costurile de finanțare pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii, după caz. Prin combinarea garanțiilor ce vor acoperi până la 80% din fiecare tranzacție, cu granturi (subvenție de dobândă și subvenție de capital), IMM-urile vor putea accesa credite în condiții mai favorabile, ceea ce va sprijini modernizarea, investițiile în tehnologie și dezvoltarea durabilă a afacerilor.
„Prin acest instrument financiar, IMM-urile vor beneficia de sprijin pentru inovare, diversificarea produselor și serviciilor, adoptarea de tehnologii moderne și creșterea competitivității, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem regional dinamic și adaptat cerințelor pieței locale și internaționale. Ne dorim să asigurăm IMM-urilor din Regiunea Centru acces real la finanțare, reducând barierele actuale și încurajând mai cu seamă investițiile. Instrumentele financiare propuse, cu efect de multiplicare ridicat, reprezintă un sprijin concret pentru dezvoltarea mediului de afaceri regional”, a declarat domnul Cătălin Leonte, directorul general al FNGCIMM.
Principalele obiective asumate de cele două entități în cadrul acestui parteneriat de dezvoltare, vizează:
Facilitarea accesului la finanțare al IMM-urilor din Regiunea Centru, viabile din punct de vedere economic, prin furnizarea sprijinului necesar pentru acoperirea garanțiilor insuficiente, ce va avea ca efect accesul la credite, cu costuri de finanțare mai scăzute;
Susținerea tranziției de la un regim preponderent de autofinanțare sau finanțare bazată pe granturi europene disponibile în sume insuficiente și pe termen limitat, spre utilizarea instrumentelor financiare;
Contribuție la îmbunătățirea capacității Intermediarilor Financiari de a utiliza un instrument financiar de tip garanție combinat cu grant și la creșterea apetitului lor de mobilizare a resurselor proprii pentru finanțarea investițiilor în proiecte de dezvoltare inteligentă;
Asigurarea accesului IMM-urilor la finanțare cu preponderență pentru investiții cum ar fi: achiziție de echipamente/mașini/utilaje/ alte mijloace fixe inclusiv TVA, cu exceptia celor care utilizează arderea combustibililor fosili, achiziție de active necorporale aferente investiției: software/licențe pentru programe/brevete, inclusiv TVA; achiziție de spații de producție/servicii/comerț sau tere-nuri pentru construcție spatiu de lucru inclusiv TVA; construcție de spații de producție/servicii /spații comerciale; cheltuieli de reparații capitale, modernizări spații de lucru/sedii/puncte de lucru; alte cheltuieli aferente planului de investiție inclusiv TVA; cheltuielile cu închirierea bunurilor imobile sau a activelor corporale sau necorporale necesare desfasurarii activitatii finanțate.
Stimularea beneficiarilor finali pentru atingerea indicatorilor în baza cărora obțin facilități, respectiv subvenția de capital.
Impactul estimat prevede susținerea a cel puțin 70 de IMM-uri până la finalul anului 2029, acordându-se prioritate solicitărilor de sprijinire a activităților inovatoare și a investițiilor în domeniul tehnologiei.
Beneficiarii eligibili sunt IMM-uri cu sediul/ punct de lucru în Regiunea Centru, cu o vechime minimă de 1 an, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate aprobate de AM PR Centru și care contractează un împrumut pentru investiți sau pentru capital de lucru de la unul dintre intermediarii financiari participanți. Instrumentul financiar este conceput în conformitate cu regulamentele europene privind ajutoarele de minimis și este complementar altor programe naționale de sprijin, precum PoCIDIF și PNRR.
„Mediul de afaceri din Regiunea Centru este foarte flexibil și așteaptă această oportunitate de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor. Din perspectiva granturilor acordate dezvoltării companiilor din Regiunea noastră, prin Programul „Regiunea Centru», a fost un grad foarte mare de interes. Astfel, avem depuse peste 1200 de cereri de finanțare, în valoare totală de peste 900 milioane euro, în condițiile în care alocarea financiară disponibilă este de aproape 200 milioane euro din Fondul European de Dezvoltare Regională. Din aceste proiecte depuse pentru solicitarea de granturi, am contractat sau sunt în proces de contractare aproape o treime, a căror valoare totală cumulată este de peste 280 milioane euro. Pentru acest instrument financiar, primul pe care îl lansăm la nivelul Regiunii de dezvoltare Centru, este de așteptat, datorită efectului de levier generat de garanții, ca sprijinul să fie extins la mai mult de 200 de întreprinderi. Conform Acordului de finanțare semnat acum, FNGCIMM urmează să selecteze Intermediarii financiari interesați, în mod transparent, pe baza unui set de criterii comunicat într-o Cerere de exprimare a interesului și va semna acorduri operaționale cu fiecare dintre cei calificați”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.
Instrumentul financiar combinat cu grant într-o operațiune unică, care urmează să fie acoperit din alocarea PR Centru 2021-2027, este disponibil beneficiarilor finali de la momentul operaționalizării sale până la data de 31.12.2029. Subvenția de capital, care este legată de suma plătită până la data limită, poate fi acordată și ulterior acestei date.
Conform analizei realizate de platforma de analiză financiară RisCo.ro, Capitala continuă să ocupe prima poziție în ceea ce privește insolvențele.
După ce în luna iulie a anului 2025 Capitala a înregistrat 217 deschideri ale dosarelor de insolvență, luna august 2025 anunță menținerea poziției fruntașe. Astfel, în luna august 2025, în județul București au fost deschise 211 dosare de insolvență. Deși numărul indică o oarecare scădere, specialiștii spun că lunile următoare sunt decisive pentru multe dintre firmele și afacerile românești.
Mai mult decât atât, comportamentul utilizatorilor platformei RisCo.ro confirmă sentimentul de incertitudine, reflectat printr-un număr mare de interogări și verificări în rândul firmelor din România. Doar în luna august 2025, pe platforma de analiză financiară RisCo.ro s-au efectuat 119.200 de verificări ale firmelor.
„Instabilitatea economică obligă antreprenorii să fie prudenți atunci când își aleg partenerii de afaceri, atenți la semnarea oricărui contract și chibzuiți în ceea ce privește cheltuielile firmei. Ținând cont de cele peste 119.000 de verificări de firme în august 2025, am putut observa în comportamentul utilizatorilor platformei RisCo.ro preocuparea pentru stabilitatea financiară și riscurile asociate partenerilor de afaceri. De la interogări privind starea firmelor și istoricul financiar, pană la generarea rapoartelor de risc: acționariat, incidente la plată, procese în instanță și rating financiar, utilizatorii arată interes crescut pentru evaluarea solvabilității și a potențialelor dificultăți ale firmelor cu care intenționează să colaboreze”, afirmă Daniela Colnicianu, Director Vânzări București în cadrul RisCo.
Având în vedere transformările semnificative din ultima perioadă, se recomandă utilizarea instrumentelor de analiză financiară care sprijină mediul de afaceri românesc în luarea deciziilor fundamentate. Specialiștii RisCo.ro îndeamnă antreprenorii să fie prudenți, susținând faptul că analiza financiară trebuie să fie o prioritate, mai ales acum, în contextul unei economii volatile.
Clasament distribuția județelor pe țară – dosare insolvență deschise în August 2025 vs. August 2024
La nivel național, în luna august 2025 au fost deschise 907 dosare de insolvență, ceea ce indică o ușoară scădere de 6% comparativ cu luna anterioară. București, Cluj, Bihor, Timiș și Ilfov sunt județele care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvență în luna august 2025.
În București, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând în august 2025 la 211 de dosare de insolvență, față de 183 în aceeași lună a anului precedent. Numărul dosarelor de insolvență din luna august a acestui an indică o creștere de 15%.
Clujul rămâne un județ de referință pentru economia românească, iar creșterea de 121% a numărului de insolvențe, de la 33 dosare în august 2024 la 73 dosare în august 2025, evidențiază o dinamică importantă în mediul economic local.
În Bihor, creșterea îngrijorătoare de 356% a dosarelor de insolvență, de la 16 în august 2024 la 73 în august 2025, indică o presiune tot mai accentuată asupra mediului economic local, probabil influențată nu doar de factorii economici naționali, ci și de particularitățile specifice regiunii.
Următoarele poziții în clasamentul județelor cu cele mai multe insolvențe sunt ocupate de Timiș și Ilfov. Județul Timiș ocupă cea de-a patra poziție a clasamentului județelor cu cele mai multe dosare de insolvență. Comparativ cu august 2024, când au fost înregistrate semnificativ mai puține cazuri, în august 2025 s-au înregistrat 50 de dosare de insolvență, ceea ce reprezintă o creștere de 79%.
Conform datelor oficiale RisCo.ro, județul Ilfov ocupă locul cinci în clasament. În august 2025 numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 41. Poziționat strategic lângă București, județul ar putea deveni un pol de atracție pentru investitori. Cu toate acestea, creșterea de 58% a dosarelor de insolvență sugerează dificultăți în capitalizarea acestui potențial.
Top domenii activitate după numărul de creștere al dosarelor de insolvență
Comparând luna august 2024 cu cea a acestui an, putem observa creșteri semnificative ale numărului dosarelor de insolvență în domenii precum construcții, cel al restaurantelor, transporturi, comerț, dar și în rândul barurilor și a altor activități de servire a băuturilor.
În domeniul construcțiilor observăm o creștere de aproximativ 63% în august 2025, ceea ce indică o deteriorare semnificativă a situației financiare în acest sector, reflectând probabil dificultăți legate de costurile materialelor, forța de muncă sau proiectele întârziate.
Creșterea de 245% în domeniul restaurantelor reflectă impactul majorării TVA-ului și al costurilor ridicate cu taxele, care au pus o presiune financiară considerabilă asupra afacerilor din acest sector.
Și în sectorul transporturilor se remarcă o creștere semnificativă de 164% a dosarelor de insolvență. Comparativ cu august 2024, în luna august 2025 identificăm o accentuare a instabilității domeniului și o presiune tot mai mare asupra companiilor active în acest sector.
Contextul economic actual obligă la luarea măsurilor de prevenție a riscurilor în afaceri. Colaborările cu firmele instabile financiar pot produce efecte negative în lanț, ceea ce poate destabiliza o întreagă industrie.
Toate aceste schimbări survenite asupra mediului de afaceri reflectă temerile companiilor și lipsa încrederii în predictibilitatea pieței și a perspectivelor economice pe termen lung. Recomandăm verificarea tuturor informațiilor, analizarea indicatorilor financiari și realizarea prognozelor pentru următorii ani pentru a diminua riscurile și pierderile.
Otilia Manta, vicepreședinte al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES)
Într-o lume marcată de transformări profunde – digitalizare accelerată, crize economice recurente, presiuni legate de schimbările climatice și tranziția către o economie sustenabilă – economiile naționale trebuie să își regândească strategiile de finanțare. În acest nou context, instrumentele financiare inovative devin din ce în ce mai importante, oferind soluții flexibile, rapide și adaptabile la nevoile unei piețe dinamice și globalizate.
Finanțarea economiei naționale reprezintă procesul prin care resursele financiare necesare pentru dezvoltarea și funcționarea sectoarelor economice sunt mobilizate și distribuite. Aceasta include atât finanțarea publică (prin bugetul de stat și alte mecanisme guvernamentale), cât și finanțarea privată (prin investiții, credite bancare, piețe de capital etc.). Mai mult, apreciem că este necesar să fie cunoscute principalele aspecte ale finanțării economiei naționale, și anume sursele de finanțare care includ pe de o parte finanțarea internă, respectiv fondurile provenite din economisirea națională, impozite, împrumuturi guvernamentale și contribuții ale sectorului privat, precum și finanțarea externă, reprezentată de împrumuturi de la instituții financiare internaționale (Banca Mondială, FMI), investiții străine directe și granturi. Un alt aspect al finanțării naționale este dat de distribuția fondurilor și anume cum trebuie să fie direcționată eficient finanțarea către sectoare cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate etc.) pentru a stimula creșterea economică sustenabilă și dezvoltarea socială. Rolul instituțiilor financiare reprezintă un alt aspect esențial al finanțării, și anume faptul că băncile, fondurile de investiții, piețele de capital și alte entități joacă un rol esențial în canalizarea fondurilor către sectoarele economice care au nevoie de finanțare. Nu în ultimul rând impactul economic, și anume dacă finanțarea este adecvată și eficientă la nivelul economiei naționale și are ca rezultat creșterea PIB-ului, crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei și îmbunătățirea standardelor de viață.
România, ca parte a Uniunii Europene, are oportunitatea de a valorifica aceste instrumente pentru a accelera dezvoltarea economică, a crește incluziunea financiară și a susține proiecte de infrastructură verde, digitală sau socială.
Ce înseamnă instrumente financiare inovative? Instrumentele financiare inovative se referă la acele metode de finanțare care depășesc canalele clasice (credit bancar, finanțare bugetară sau emisiuni de obligațiuni suverane). Acestea includ: criptoactivele și monedele digitale (CBDC); platformele de crowdfunding și peer-to-peer lending; obligațiuni verzi, sociale și sustenabile; contractele derivate bazate pe ESG sau impact social și nu în ultimul rând tokenizarea activelor și blockchainul financiar, precum și tokenizarea activelor IMM-urilor.
Aceste instrumente au în comun utilizarea tehnologiei, orientarea către sustenabilitate și deschiderea către o participare largă, incluzivă, din partea investitorilor sau a cetățenilor.
Rolul digitalizării în modernizarea sistemului financiar
Digitalizarea este motorul principal al transformării financiare. Tehnologiile emergente precum blockchain, inteligența artificială, machine learning, automatizarea proceselor (RPA) și open banking permit:
– reducerea costurilor de tranzacționare; – transparență sporită; – acces mai ușor la servicii financiare în zone defavorizate; – luarea deciziilor bazate pe date în timp real.
În România, soluții fintech precum Revolut, Salt Bank, Pago sau platforme de investiții online au câștigat rapid teren. Acestea demonstrează cum inovația poate schimba fundamental raportul dintre cetățean și sistemul financiar.
Criptoactivele și monedele digitale: o oportunitate sau o provocare?
Criptoactivele, deși volatile, au demonstrat o capacitate extraordinară de atragere a capitalului. Ele pot deveni instrumente utile în proiecte de finanțare participativă sau ca active digitale pentru tranzacționare internațională. Totodată, monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC), cum ar fi viitorul euro digital, oferă stabilitate și control reglementat, păstrând beneficiile digitalizării.
Tabel 1. Prezentare exemple Cripto-active și monede digitale
Tip de Cripto-activ/Monedă Digitală
Descriere
Exemple
Sursă
Criptomonede
Monede digitale folosite pentru tranzacții financiare.
Pentru România, utilizarea acestor forme de active ar putea susține digitalizarea plăților publice, reducerea economiei subterane și includerea persoanelor nebanked în sistemul financiar.
Obligațiunile verzi și sociale – finanțarea sustenabilă a viitorului
Instrumentele de datorie cu scop specific – cum sunt obligațiunile verzi, sociale și sustenabile (ESG bonds) – capătă o importanță tot mai mare în finanțarea proiectelor de infrastructură ecologică, eficiență energetică, educație sau sănătate.
La nivel european, cererea pentru aceste produse a crescut exponențial. În România, Ministerul Finanțelor a lansat în 2023 prima emisiune de obligațiuni verzi, iar interesul investitorilor a fost semnificativ. Prin diversificarea acestor instrumente și implicarea autorităților locale, putem atrage finanțare externă fără a depinde exclusiv de bugetul de stat sau de fondurile europene.
Tabel 2. Principalele planuri de proiecte verzi ale autorităților, 2021-2030
Proiect
Necesar investiții (mld euro)
Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030
15,80
Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (conform Scenariului 2)
13,78
Plan investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020 2030
28,4
Planul național de gestionare a deșeurilor (2017)
1,15
Total
59,13
Sursa: Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, Analiza Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi.
Potrivit raportului CNSM, volumul finanțării având ca scop diminuarea efectelor schimbărilor climatice este estimat de către ONU a fi de 830 miliarde dolari anual, până în anul 2050, numai în domeniul energiei, cu o distribuție relativ echilibrată între statele dezvoltate și cele emergente.
Finanțarea participativă: crowdfunding și peer-to-peer lending
Pentru IMM-uri și start-up-uri, accesul la capital este adesea limitat de cerințele stricte ale sistemului bancar. Platformele de crowdfunding și împrumuturi directe între persoane (P2P lending) oferă o alternativă viabilă, în care investitorii pot susține direct proiectele în care cred.
Tabel 3. Piața de finanțare participativă în Europa (2023)
România a reglementat în 2022 domeniul crowdfundingului, în linie cu legislația europeană. Astfel, s-a creat cadrul legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment, esențial pentru sprijinirea ecosistemului antreprenorial.
Provocări și riscuri în adoptarea instrumentelor inovative
Deși promițătoare, aceste instrumente aduc și provocări:
– reglementarea insuficientă sau fragmentată;
– riscuri de securitate cibernetică;
– volatilitate mare (în cazul criptoactivelor);
– lipsa culturii financiare și a încrederii în noile tehnologii.
Este esențial ca instituțiile de reglementare să colaboreze strâns cu mediul privat pentru a crea un cadru sigur, transparent și flexibil, în care inovația să fie încurajată, fără a compromite stabilitatea sistemului financiar.
Recomandări pentru România
Pentru ca România să valorifice pe deplin potențialul acestor instrumente, este nevoie de: dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare financiară; atragerea investițiilor în infrastructură tehnologică și educație digitală; încurajarea parteneriatelor public-private pentru finanțarea proiectelor strategice; susținerea pieței de capital prin măsuri fiscale și legislative; promovarea culturii financiare în rândul populației.
Concluzii și recomandări personale
Accesibilitate crescută la finanțare: instrumentele inovative, cum ar fi platformele de crowdfunding și împrumuturile peer-to-peer, democratizează accesul la capital pentru IMM-uri și start-up-uri. Acestea reprezintă o alternativă importantă la finanțările tradiționale, permițând afacerilor mici să se dezvolte chiar și în lipsa resurselor semnificative sau a accesului la instituțiile bancare mari. Spre exemplu, platforme precum Kickstarter și Seedrs au demonstrat capacitatea de a atrage finanțări considerabile pentru start-up-uri, aducând capital din partea unui public divers.
Stimularea inovării și a competitivității: instrumentele financiare inovative sprijină implementarea și adoptarea de tehnologii emergente, cum ar fi fintech, blockchain și inteligența artificială, accelerând modernizarea și eficientizarea proceselor economice. Aceste soluții contribuie la creșterea competitivității întreprinderilor și la stimularea ecosistemului antreprenorial. Exemplu: Revolut și Klarna au redefinit experiența utilizatorilor în ceea ce privește plățile și managementul financiar personal.
Promovarea sustenabilității:instrumentele financiare inovative, cum ar fi obligațiunile verzi și fondurile ESG (de mediu, sociale și guvernanță), joacă un rol esențial în sprijinirea tranziției către o economie mai verde. Acestea permit investitorilor să direcționeze capitalul către proiecte care contribuie la protecția mediului și dezvoltarea sustenabilă. Spre exemplu, mai multe guverne europene, inclusiv cel al Olandei, au emis obligațiuni verzi pentru a finanța proiecte ecologice, cum ar fi infrastructura verde.
Provocările integrării sustenabilității: integrarea criteriilor de sustenabilitate în sistemul financiar este complexă, din cauza lipsei de standardizare și infrastructură adecvată. Exemplu: lipsa unor standarde uniforme de raportare ESG creează dificultăți în monitorizarea și evaluarea performanței de mediu și sociale a companiilor.
Recomandări detaliate pentru implementarea instrumentelor financiare inovative:
Dezvoltarea unui cadru de reglementare favorabil.Este esențială crearea unui cadru specific de reglementare, un mediu controlat în care fintech-urile și start-up-urile financiare să poată testa noi soluții fără a fi constrânse de reglementările stricte inițiale. Acest mediu va permite evaluarea impactului acestor soluții și adaptarea reglementărilor înainte de adoptarea pe scară largă. De asemenea, este necesară uniformizarea standardelor ESG pentru a facilita evaluarea comparativă a companiilor și pentru a crește transparența și încrederea investitorilor în instrumentele financiare sustenabile.
Investiția în infrastructură și educație.Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii digitale, inclusiv accesul extins la internet de mare viteză și implementarea unor soluții de plată moderne, este crucială pentru adoptarea pe scară largă a acestor instrumente financiare. Educația și formarea profesională sunt esențiale pentru pregătirea resurselor umane în utilizarea tehnologiilor financiare moderne. Colaborarea cu instituțiile de învățământ pentru dezvoltarea programelor educaționale în domeniul fintech și ESG va spori competențele angajaților și ale antreprenorilor.
Promovarea colaborării public-private.Parteneriatele între autoritățile de reglementare și sectorul privat sunt esențiale pentru dezvoltarea soluțiilor financiare inovative. Acestea facilitează schimbul de cunoștințe și resurse, accelerând procesul de implementare și reducând riscurile asociate. Crearea de incubatoare și acceleratoare pentru fintech-uri va sprijini start-up-urile, oferindu-le acces la mentorat, resurse și capital pentru dezvoltarea rapidă.
Abordarea riscurilor de securitate. Măsurile de securitate cibernetică trebuie să fie o prioritate, având în vedere creșterea atacurilor cibernetice și a riscurilor digitale. Dezvoltarea unui cadru reglementar strict care să prevină frauda și să protejeze integritatea sistemului financiar digital este esențială pentru a păstra încrederea publicului. Reglementările de securitate trebuie revizuite și actualizate periodic, pentru a reflecta evoluțiile tehnologice și noile amenințări cibernetice.
Integrarea sustenabilității în politicile financiare.Promovarea investițiilor sustenabile prin stimulente fiscale, emisiuni de obligațiuni verzi și alte politici favorabile este o strategie esențială pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură verde și ecologice. Implementarea de fonduri de investiții dedicate proiectelor sustenabile va atrage mai multe resurse către inițiativele care respectă criteriile ESG, contribuind la dezvoltarea unei economii verzi.
Implementarea instrumentelor financiare inovative poate transforma economia României, aducând creșteri semnificative în eficiență, competitivitate și sustenabilitate. Cu toate acestea, succesul acestor instrumente depinde de un cadru reglementar clar, de investițiile în infrastructura digitală și de măsurile de securitate robuste. Adaptarea rapidă la noile tehnologii, cum ar fi blockchain, monedele digitale emise de băncile centrale (CBDC) și inteligența artificială, va permite României să își maximizeze potențialul în economia globală digitală. Prin măsuri strategice bine gândite, România poate deveni un actor important la nivel european, în adoptarea și implementarea finanțării inovative, sprijinind atât dezvoltarea economică durabilă, cât și tranziția către o economie mai verde și mai incluzivă.
Instrumentele financiare inovative nu sunt doar un trend temporar, ci o componentă esențială a viitorului economic. Într-un context în care resursele tradiționale devin tot mai greu accesibile, iar presiunile pentru digitalizare și sustenabilitate cresc, aceste instrumente pot deveni un pilon central al dezvoltării României.
Prin politici coerente, reglementări inteligente și deschidere către inovație, România are șansa de a-și construi un sistem financiar modern, incluziv și sustenabil – capabil să susțină economia reală și bunăstarea cetățenilor săi.
Selecție referințe bibliografice:
Arner, D. W., Barberis, J. N., & Buckley, R. P. (2016). The Evolution of Fintech: A New Post-Crisis Paradigm? Georgetown Journal of International Law, 47(4), 1271-1319.
Buchak, G., Matvos, G., Piskorski, T., & Seru, A. (2018). Fintech, regulatory arbitrage, and the rise of shadow banks. Journal of Financial Economics, 130(3), 453-483.
European Investment Bank (2021).Digital Finance and Sustainable Development: Opportunities and Challenges.
Erdélyi, P., & Varga, G. (2020). Digital financial inclusion in the post-COVID-19 era: Opportunities and challenges for economic recovery. Journal of Digital Banking, 5(3), 195-203.
Fleischer, V., & Smith, L. (2019).Fintech and the Future of Finance: Digital Transformation and Financial Inclusion. Oxford University Press.
International Monetary Fund (IMF) (2019).The Rise of Digital Money: A Public Policy Perspective.
Mandel, A. & Veetil, V. (2021). Digital currencies and sustainable finance. Journal of Sustainable Finance & Investment, 11(3), 245-261.
Manta, O. (2024), Financial Technology and Innovation for Sustainable Development. FinTech 3, 424-426. https://doi.org/10.3390/fintech3030023
Manta, O., Palazzo, M. (2024), Transforming Financial Systems: The Role of Time Banking in Promoting Community Collaboration and Equitable Wealth Distribution. FinTech 3, 407-423. https://doi.org/10.3390/fintech3030022
Sachs, J. D., Woo, W. T., Yoshino, N., & Taghizadeh-Hesary, F. (Eds.). (2019).Handbook of Green Finance: Energy Security and Sustainable Development. Springer.
Schmidt-Traub, G., & Sachs, J. D. (2015). Financing sustainable development: Implementing the SDGs through effective investment strategies and partnerships. Sustainable Development Solutions Network.
World Economic Forum (2020).Innovative Financing for Development: Scalable Business Models that Produce Economic, Social, and Environmental Outcomes.
Zhang, D., & Zhang, C. (2021). Digital Finance: Transformation and Disruption in Financial Services. Palgrave Macmillan.
Otilia Manta este prof. dr. habil., vicepreședinte și membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia Română, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” și Centrul de Economie Montană (CE-MONT) Universitatea Româno-Americană.
