Henkel Romania și voluntarii săi construiesc pentru generațiile viitoare 

Economistul
-
0
Henkel Romania și voluntarii săi construiesc pentru generațiile viitoare 

Pentru compania Henkel, sustenabilitatea a reprezentat și va continua să reprezinte parte integrantă din ADN-ul companiei (detalii în Raportul de Sustenabilitate 2024 & „Sustainability at heart”). Multe dintre proiectele Henkel din zona sustenabilitate/ dezvoltare durabilă* au fost, sunt și vor fi și în continuare desfășurate prin implicarea activă și entuziasmul angajaților companiei. 

Un exemplu recent, din zona proiecte comunitare și sociale îl reprezintă evenimentul „Hope Build” (“Construim pentru generații viitoare”) organizat și în acest an de ONG-ul partener Habitat for Humanity Romania, pe data de 19 iunie, la care Henkel a contribuit financiar , prin donații de produse/ materiale de construcții din portofoliul diviziei Adezivi și prin implicarea  echipei sale de voluntari, toate acestea pentru ca patru familii defavorizate din jud. Prahova să se bucure în această toamnă de propriile locuințe. 

* derulate sub umbrela Consiliului de Sustenabilitate al companiei Henkel Romania. 

Cei 36 de angajați – voluntari Henkel (din toate diviziile/ funcțiunile companiei) s-au bucurat de experiența unică a muncii pe șantier, au învățat noțiuni practice despre construirea unei case, în cadrul diverselor ateliere:  Construcție și ignifugare ferme acoperiș, Tencuit soclu fundație duplexuri, Zugrăvit băi, Finalizat glafuri exterioare,  Montare parchet/plintă – și s-au bucurat alături de viitorii locatari de visul unei noi case care prindea contur. Toate aceste acțiuni / ateliere practice s-au derulat în condiții de caniculă (300 C), într-un echipament specific muncii pe șantier. 

„A fost provocator să petrecem o zi activă și toridă în bocanci, pe șantier, dar gândul că totul este pentru o cauză nobilă ne-a motivat să continuăm A meritat efortul”, declară unul dintre voluntarii Henkel prezenți pe șantier.

Henkel  a început proiectul „Hope Build”, în toamna anului 2024, împreună cu Habitat for Humanity Romania, ca proiect  accelerat de construcție case în doar 7 zile, împreună cu alte companii. Recentul eveniment din 19 iunie a fost unul dedicat echipei Henkel și a marcat încheierea și finalizarea proiectului.

Henkel a sprijinit constant, financiar și prin angajații-voluntari, eforturile sociale și comunitare ale ONG-ului partener Habitat for Humanity, , pentru aceeași cauză – construcția de case pentru familiile defavorizate și prin participarea, în primăvara acestui an, pentru al treilea an consecutiv, la Maratonul din primăvară, „cursa pentru umanitate“. 

Astfel, în luna aprilie (27 Aprilie), voluntarii Henkel au susținut și au participat la semi-maratonul București Constantina Diță, parte din proiectul social „Runners for Humanity”, dezvoltat de ONG „Habitat for Humanity Romania”. Vremea mai puțin prietenoasă nu i-a împiedicat pe voluntarii Henkel să alerge 3.5K, 10K sau 21K împreună cu membrii familiilor lor „KM de bine”. 

Acțiunile din zona mediu/dezvoltare sustenabilă derulate de către Consiliului de Sustenabilitate al companiei Henkel Romania vor continua în toamna acestui an cu activități de plantare, derulate împreună cu un alt ONG partener,  Let’s Do It Romania.

Peste 19 milioane de puieți forestieri, plantați de Romsilva în campania de împăduriri de primăvară

Florin Antonescu
-
0
Peste 19 milioane de puieți forestieri, plantați de Romsilva în campania de împăduriri de primăvară

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că „a plantat peste 19 milioane de puieți forestieri și a regenerat 8.589 de hectare fond forestier proprietatea publică a statului, în campania de împăduriri de primăvară.

Dintre acestea, 3.109 hectare au fost regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri, cu 504 hectare peste ținta stabilită inițial. Alte 5.480 de hectare au fost regenerate natural, cu 145 de hectare în plus.

Cele mai întinse suprafețe regenerate artificial au fost la Direcția Silvică Suceava, unde au fost împădurite integral 813 hectare, 231 de hectare la Direcția Silvică Neamț și 215 hectare la Direcția Silvică Bihor.

În ceea ce privește regenerările naturale, cea mai întinsă suprafață, respectiv de 725 de hectare, a fost la Direcția Silvică Suceava, aceasta fiind urmată de Direcția Silvică Caraș – Severin, cu 701 hectare și Direcția Silvică Neamț, cu 443 de hectare.

De asemenea, în campania de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 1.840 de hectare și de refacere a plantațiilor calamitate pe o suprafață cumulată de 471 de hectare.

Pentru realizarea tuturor lucrărilor de împăduriri, completări și refaceri, au fost utilizați, în total, aproximativ 19,1 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Marius-Dan Sîiulescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva: „Am încheiat cu succes campania de împăduriri de primăvară, regenerând în plus 650 de hectare față de programul inițial. Regenerarea pădurilor este prioritară pentru Romsilva, asigurând întinerirea treptată a pădurilor administrate. Este investiția noastră cea mai importantă, într-un viitor verde pentru generațiile viitoare.”

Romsilva reamintește că „programul anual de regenerare a pădurilor de stat, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 10.100 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 6.515 hectare prin regenerări naturale și 3.585 de hectare prin lucrări de împăduriri, precum și lucrări de completări pe 2.340 de hectare și de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 1.011 hectare.

Pentru toate lucrările efectuate, împăduriri, refaceri, completări, de pregătire a terenului și a solului, lucrările de întreținere a plantațiilor și de ajutorare a regenerărilor naturale, Romsilva a alocat, în acest an, un buget de 316,5 milioane de lei.

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 71.539 de hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri”. 

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează circa 4,2 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului sau aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale. 

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”. 

Foto: Romsilva 

Trendyol atinge pragul de 1.000 de comercianți români, la doar 6 luni după lansarea procesului de înrolare locală

Economistul
-
0
Trendyol atinge pragul de 1.000 de comercianți români, la doar 6 luni după lansarea procesului de înrolare locală

În contextul Zilei Mondiale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM-uri), Trendyol anunță că a atins pragul de 1.000 de comercianți parteneri români activi pe platformă, majoritatea fiind IMM-uri, la doar șase luni de la lansarea procesului de înrolare locală. 

„Suntem extrem de încântați că am integrat 1.000 de comercianți și branduri românești în doar șase luni. Acest prag ilustrează faptul că platforma noastră oferă o oportunitate reală pentru afacerile locale, indiferent de dimensiune, de a-și dezvolta activitatea atât în România, cât și pe piețe externe. Pe măsură ce acești comercianți își încep parcursul alături de noi, ne angajăm să le oferim sprijin constant, instrumentele necesare și investiții continue în infrastructură și marketing aici, în România, pentru a-i ajuta să aibă succes și, în cele din urmă, să contribuie la o ofertă locală solidă și foarte relevantă pentru clienții români,” a declarat Irem Yılandil, Head of International Expansion, Trendyol Group.

88% dintre comercianții locali de pe Trendyol sunt întreprinderi mici și mijlocii, dar pe platformă sunt prezenți și retaileri și mărci românești renumite, precum evomag și Gerovital, printre altele. Cele mai populare categorii de produse în care sunt activi comercianții locali includ Fashion (41%), Home (25%), FMCG (14%), Cosmetice (11%) și Electrocasnice (5%). Deși segmentul de fashion rămâne în topul preferințelor consumatorilor români, categoriile cu cea mai rapidă creștere pe Trendyol în ultimele luni sunt FMCG, cosmetice și produse pentru casă.

Trendyol le oferă comercianților locali acces la o bază de clienți în continuă creștere în regiune, de peste 2,3 milioane de utilizatori în prezent, precum și sprijin complet care include oportunități de marketing și promovare, instrumente de analiză și soluții logistice eficiente, inclusiv un depozit local – toate concepute pentru a susține o creștere sustenabilă. Prin intermediul platformei Seller Center, comercianții români pot gestiona stocurile și prețurile, interacționa cu clienții și accesa instrumente pentru promovare.

Peste 72% dintre comercianții locali activi pe platformă au folosit deja aceste instrumente puse la dispoziție de Trendyol, pentru a-și crește vizibilitatea și vânzările. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi participarea în campaniile organizate de platformă, crearea de reduceri proprii și oferirea de cupoane pentru clienți.

Procesul de înrolare a comercianților români a fost lansat în decembrie 2024, ca urmare a reacției pozitive la prima campanie de Black Friday a Trendyol în România, din noiembrie anul trecut. Pe fondul interesului crescut și al numărului tot mai mare de cereri de înscriere, ritmul de listare pe platformă s-a accelerat semnificativ în ultimele două luni – doar în luna mai, peste 500 de comercianți parteneri locali au fost integrați. În prezent, un comerciant poate deveni activ pe platformă, în medie, în mai puțin de o săptămână.

În acest moment, comercianții români reprezintă aproximativ 15% din volumul total al business-ului Trendyol în România, iar până la finalul anului, compania își propune să ajungă la 5.000 de comercianți și branduri locale.

Frână bruscă pe cheltuielile publice – cu ce condiții vine „păsuirea” de la Comisia Europeană?

Economistul
-
0
Frână bruscă pe cheltuielile publice – cu ce condiții vine „păsuirea” de la Comisia Europeană?

de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt „deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și, deși în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie, Comisia Europeană propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice. 

Concret, comisia recomandă Consiliului UE să stabilească un nou termen (15 octombrie 2025) până la care autoritățile din România să implementeze măsuri concrete pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv (până în anul 2030), dar înăsprește limitele maxime privind creșterea cheltuielilor publice. Dacă la începutul anului instituțiile europene considerau că România își permite să majoreze cheltuielile publice cu 5,1% în 2025 (față de 2024) și cu 4,9% în 2026, acum susțin că acestea trebuie temperate la cel mult 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Următoarea reuniune a Consiliului ECOFIN este programată pe data de 8 iulie și rămâne de văzut dacă propunerea Comisiei Europene va fi aprobată și ce recomandări vor mai fi emise. Însă, indiferent de decizia Consiliului măsurile de corecție trebuie implementate cât mai rapid pentru a menține cheltuielile în limita menționată de CE, dat fiind că, în primele patru luni din acest an, avem deja o creștere de 6,6% față de perioada similară din 2024.

Pe de altă parte, măsurile de reducere a deficitului sunt necesare și în perspectiva evaluărilor așteptate din partea agențiilor de rating, în lunile care urmează. În prezent, România este plasată de către cele trei mari agenții de evaluare financiară pe ultima treaptă recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă. În cazul înrăutățirii calificativului, țara noastră intră în categoria statelor nerecomandate pentru investiții, cu impact incomensurabil asupra costurilor și disponibilității împrumuturilor. 

Lipsă totală de reacție de la începutul acestui an

Țara noastră se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019 (când a înregistrat un dezechilibru bugetar de 4,6% din PIB), a fost scutită de măsuri de corecție pe perioada pandemiei, când regulile fiscale au fost suspendate în UE pentru a permite statelor membre să își sprijine economiile afectate de criza sanitară, dar ulterior a reintrat în vizorul autorităților europene și a fost supusă presiunilor pentru a își consolida poziția fiscal-bugetară. Însă, pentru că, de data aceasta, România nu mai era singura țară aflată în procedură de deficit excesiv, CE a relaxat procedurile și a acordat statelor respective posibilitatea de a-și ajusta deficitul bugetar pe o perioadă de patru până la șapte ani, cu condiția să realizeze reformele structurale și investițiile necesare pentru creșterea competitivității economiilor naționale. România, aflată deja pe un trend accelerat de creștere a deficitului, a transmis CE, în octombrie 2024, un plan fiscal-structural pe șapte ani (termenul maxim admis) prin care s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 7,9% din PIB în 2024, la 7% din PIB în 2025 și la 2,5% din PIB în 2031. 

Consiliul UE a aprobat planul României în luna ianuarie 2025 și a emis un set de recomandări pentru țara noastră care, practic, reprezentau direcțiile de urmat pentru redresarea finanțelor publice – limitele în care ar fi trebuit să se încadreze cheltuielile publice și reformele necesare pentru stabilizarea economiei și creșterea veniturilor la bugetul de stat (inclusiv reforma fiscală, cu accent pe modernizarea administrației fiscale și, implicit, pe eficientizarea colectării taxelor și impozitelor).

Măsurile de corecție ar fi trebuit adoptate de România până la data de 30 aprilie 2025 și prezentate Comisiei Europene în raportul anual privind progresele înregistrate în prima parte a anului, dar acest raport nu a fost nici până acum transmis instituțiilor europene. 

Astfel, la începutul lunii iunie 2025, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului bugetar și a înaintat Consiliului ECOFIN o informare în acest sens. În documentul transmis consiliului, CE a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă țara noastră, respectiv dezechilibrele macroeconomice excesive, și a transmis, din nou, setul de recomandări pentru remedierea situației. A urmat, în 20 iunie, informarea Consiliului ECOFIN cu privire la faptul că România nu numai că nu a luat măsurile recomandate la începutul acestui an (21 ianuarie 2025) ci, din contră, „cheltuielile bugetare au crescut mult mai rapid decât era recomandat, ceea ce a condus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea în timp util a deficitului excesiv al României, până în 2030”.

Recomandările instituțiilor europene, calea de urmat pentru redresarea bugetară

În această situație ne aflăm acum și este foarte important ca, odată încheiat calendarul electoral din ultimul an, reprezentanții autorităților să urmeze recomandările instituțiilor europene, care, în esență, vizează stabilizarea finanțelor publice și maximizarea potențialului de dezvoltare a economiei românești. Concret, este vorba de menținerea cheltuielilor publice pe traiectoria de corecție și punerea în aplicare a reformelor și programelor de investiții asumate prin planul fiscal structural pe termen mediu. Totodată, CE recomandă României să urgenteze punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență (PNRR), inclusiv a capitolului REPowerEU, să accelereze implementarea programelor aferente politicii de coeziune și să utilizeze la nivel optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de platforma InvestEU și de Platforma de Tehnologii Strategice pentru Europa, pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei românești. În acest sens, autoritățile din România sunt încurajate să pregătească și să planifice mai bine proiectele mari de infrastructură și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele mature de investiții publice sunt realizate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.

Și, nu în ultimul rând, instituțiile europene spun că România ar trebui să îmbunătățească eficiența administrației publice și previzibilitatea procesului decizional, asigurându-se că inițiativele legislative au la bază studii de impact relevante și sunt supuse unor consultări adecvate cu părțile interesate.

În concluzie, documentele instituțiilor europene oferă o imagine clară a stadiului în care se află economia României și a zonelor în care este necesară o intervenție promptă pentru corecții. Este nevoie doar ca autoritățile române să dea dovadă de voința necesară în acest sens, pentru a evita, pe de o parte, reducerea ratingului de țară și, pe de altă parte, dezangajarea fondurilor europene și, implicit, blocarea a numeroase proiecte esențiale pentru dezvoltarea de ansamblu a societății românești. Noul guvern de la București a anunțat, prin programul de guvernare, că tratează cu prioritate aspectele legate de reducerea deficitului bugetar, iar nu doar Comisia Europeană, ci și întreaga societate așteaptă rezultate concrete în acest sens, cât mai repede. 

Sondaj Cargus: 63% dintre români aleg magazine online locale, indiferent de generație, pentru livrarea mai rapidă și returul mai facil

Economistul
-
0
Sondaj Cargus: 63% dintre români aleg magazine online locale, indiferent de generație, pentru livrarea mai rapidă și returul mai facil

Deși platformele internaționale chinezești low-cost devin tot mai populare în rândul tinerilor și al generației Boomers atente la preț, cei mai mulți români preferă în continuare magazinele online locale. Aproape 7 din 10 tineri din generațiile Z și Millennials aleg să comande de la comercianți prezenți în România, precum eMAG sau Fashion Days, arată un sondaj național realizat de Cargus, una dintre cele mai mari companii de curierat din România, pe un eșantion de peste 1.000 de persoane din mediul urban. Peste 60% dintre cumpărătorii din generația X și mai mult de jumătate dintre Boomers fac aceeași alegere. În total, 63% dintre români spun că aleg cu prioritate magazine din România, o opțiune susținută de încrederea mai mare în livrare și retur, de o comunicare mai clară, dar și de dorința de a sprijini economia locală.

Siguranța și controlul sunt tot mai importante pentru românii care cumpără online. 6 din 10 aleg curierul în funcție de cât de repede ajunge coletul. Flexibilitatea contează și ea – peste o treime vor să poată schimba adresa de livrare. Tocmai de aceea, peste 66% spun că preferă magazinele online locale pentru livrarea mai rapidă, iar 59,7% apreciază retururile mai simple. De asemenea, comunicarea clară cu vânzătorul și curierul (57,6%) și încrederea în calitatea serviciului (55,2%) sunt alte motive frecvente pentru care preferă comercianții locali. Doar 4% spun că nu contează cine livrează coletul, ceea ce arată că experiența de livrare a devenit un factor cheie în decizia de cumpărare și în fidelizarea clienților.

În ceea ce privește preferințele de cumpărare online, ele variază semnificativ în funcție de vârstă. Tinerii din generațiile Z și Millennials comandă mai des și sunt atrași în special de haine (67,6%), gadgeturi (48,7%) și produse de îngrijire personală (45,6%). La polul opus, generațiile mai mature – Gen X și Boomers – se orientează spre produse practice, precum electrocasnice (40%), articole pentru casă și grădină (39%) sau suplimente alimentare (34,8%). 

„Este o diferență de mentalitate, dar și de stil de viață. Tinerii caută frecvent produse de lifestyle, sunt conectați la trenduri și folosesc des aplicațiile mobile. Boomers, în schimb, sunt pragmatici, cumpără rar, dar cu scop precis și aleg produse care le îmbunătățesc confortul sau sănătatea. Vedem și o diferență clară în frecvența achizițiilor: aproape 40% dintre tinerii din Gen Z și Millennials cumpără online de câteva ori pe lună, iar 18% comandă cel puțin o dată pe săptămână. La polul opus, aproape 40% dintre Boomeri fac cumpărături online doar de câteva ori pe an, iar 13% preferă exclusiv magazinele fizice. Comportamentele de consum digital diferă clar între generații și e important ca retailerii să le înțeleagă pentru a-și adapta oferta și serviciile”, explică Belgin Bactali, CEO Cargus.

Un alt motiv important pentru care românii aleg cumpărăturile online este confortul. Peste 77% dintre respondenți spun că preferă această opțiune pentru a evita drumul până la magazin. Pe locul al doilea se află livrarea direct la ușă, menționată de 61,4% dintre respondenți, urmată de prețurile mai avantajoase decât în magazinele fizice (48,4%). Pentru tineri, contează și diversitatea produselor, dar și accesul rapid la reduceri și oferte exclusive. În schimb, cei din generațiile mai mature pun accent pe simplitatea procesului de comandă și pe comoditatea de a face totul din confortul propriei locuințe. Indiferent de vârstă, cumpărăturile online sunt văzute tot mai mult ca o soluție practică, eficientă și adaptată stilului de viață actual.

Sondajul Cargus a fost realizat în luna aprilie 2025, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 1.038 de respondenți, și oferă o perspectivă relevantă asupra comportamentelor de consum și a așteptărilor legate de livrările online în România. Aproximativ 45,3% dintre respondenți sunt bărbați, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, iar 38,7% au venituri lunare sub 5.000 de lei. Respondenții provin din toate generațiile – de la Gen Z până la Baby Boomers.

S-a încheiat a patra ediție Our journey starts with a step for sustainability, program al Junior Achievement realizat cu sprijinul AstraZeneca – un pas pentru stil de viață sănătos și sustenabilitate

Economistul
-
0
S-a încheiat a patra ediție Our journey starts with a step for sustainability, program al Junior Achievement realizat cu sprijinul AstraZeneca – un pas pentru stil de viață sănătos și sustenabilitate

În săptămânile 05-09 mai și 12-16 mai, aproape 70 profesori din 36 de localități din țară, au răspuns pozitiv inițiativei Our journey starts with a step for sustainability, prin care aproximativ 3000 elevi de liceu au îmbinat activitatea fizică cu responsabilitatea pentru mediu și deprinderea de obiceiuri sustenabile. 

Principalul obiectiv al activității l-a reprezentat încurajarea elevilor spre a adopta obișnuințe simple (renunțarea la mijloace de transport în favoarea mersului pe jos sau renunțarea la utilizarea liftului în favoarea utilizării treptelor) cu impact major asupra stilului de viață sănătos și a stării de bine. În cadrul inițiativei, fiecare clasă participantă a avut o zi dedicată în care elevii au monitorizat numărul de pași realizați în drum spre școală, în drumeții, în timpul plimbărilor în parc sau pe terenul de sport.

Complementar pașilor parcurși, pentru a contribui la deprinderea de obiceiuri sustenabile, de protejare a naturii și a mediului înconjurător, clasele participante au avut de ales între acțiuni de ecologizare a unei zone din comunitate (colectarea și depozitarea deșeurilor în spații special amenajate sau pentru reciclat) sau acțiuni de plantare prin care elevii înțeleg cum pot contribui la protejarea mediului și conștientizează beneficiile plantelor pentru protejarea naturii. Pentru derularea acestor componente, profesorii au distribuit către elevi resursele primite drept kit-uri de materiale consumabile necesare unor acțiuni de ecologizare sau de plantare.

„Activitatea a urmărit conștientizarea importanței mișcării pentru menținerea sănătății fizice și educarea elevilor în spiritul sustenabilității și protejării mediului înconjurător. Cu entuziasm, elevii au ales să îmbine utilul cu plăcutul, implicându-se activ într-o acțiune de ecologizare a Râului Dâmbovița, pe traseul de la școală până în Delta Văcărești. Pe parcursul zilei, elevii au contorizat pașii parcurși, iar activitatea s-a dovedit a fi nu doar un prilej de a petrece timp în aer liber și de a adopta obiceiuri sănătoase, ci și o lecție valoroasă de responsabilitate civică.” – Profesor la COLEGIUL TEHNIC COSTIN D. NENITESCU, București

„Our journey starts with a step for sustainability” este parte a programului de educație pentru un stil de viață sănătos, aflat la cea de-a XIII-a ediție, derulat de JA România cu sprijinul AstraZeneca. Programul oferă liceelor resurse de tip applied learning, menite să sprijine formarea unor comportamente cu rol preventiv în rândul tinerilor. Acesta face parte din programul global Young Health Programme, desfășurat în peste 30 de țări, care are ca obiectiv informarea și educarea adolescenților pentru adoptarea unui stil de viață sănătos. 

eJobs: Peste 130.000 de joburi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului

Economistul
-
0
eJobs: Peste 130.000 de joburi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului

Prima jumătate a anului a adus 130.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, număr care, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, marchează o scădere de 10%.

„Vorbim despre o primă jumătate de an care a venit cu multe incertitudini, contexte atipice, dar și măsuri, precum Ordonanța Trenuleț, care i-au determinat pe angajatori să pună pe pauză o parte dintre planurile de recrutare. Toate acestea au avut un ecou imediat pe piața muncii, iar candidații au avut la dispoziție un număr mai mic de joburi decât anul trecut. Cea de-a doua jumătate de an începe cu premise mai bune, ceea ce poate duce la rezultate anuale comparabile cu cele din 2024”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile care au păstrat un ritm alert de angajări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, iar ultimele două luni au ridicat în clasament sectoare precum industria alimentară, turism și transport – logistică. IT-ul și construcțiile se află pe locurile al nouălea și al zecelea în topul celor mai activi angajatori, unul dintre motivele pentru care au limitat planurile de recrutare fiind eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din aceste domenii. 

Candidații entry-level, respectiv cei care au maximum doi ani de experiență au fost cei mai căutați, mai mult de jumătate dintre joburile postate în această perioadă fiind adresate lor.

„Chiar și candidații fără experiență au avut la dispoziție mai multe opțiuni decât seniorii cu vechime mai mare de 5 ani sau decât managerii, iar asta se întâmplă și pentru că, pentru aceștia din urmă, vedem o rată de fluctuație semnificativ mai mică decât anul trecut. De altfel, este un lucru bine-cunoscut în piață: atunci când există perioade mai tulburi din punct de vedere economic, cei mai stabili rămân specialiștii și managerii. Ei fac mult mai greu schimbări de carieră, prin urmare, rata de fluctuație este mică, iar nevoia de înlocuire scade sau devine aproape inexistentă, în unele cazuri”, adaugă Bogdan Badea.

Cele mai multe oferte de locuri de muncă au venit din partea angajatorilor din București, urmați de cei din Cluj-Napoca, Iași, Ilfov, Timișoara, Brașov și Craiova. Arad, Slobozia, Târgu Mureș, Pitești și Piatra Neamț au fost, pe de altă parte, orașele cu cele mai puține poziții noi. Asta înseamnă între 8.500 și 10.000 de joburi noi pentru fiecare dintre acestea.

„O altă tendință pe care o observăm este legată de numărul de joburi remote, care continuă să rămână la un nivel scăzut. Astfel, în primul semestru al anului, doar 4,2% din numărul total de joburi noi au fost remote. 6,2% au fost pentru străinătate, iar restul de 89,5% pentru România, cu prezența la birou sau în regim hibrid”, completează Bogdan Badea.

În zona aplicărilor, situația rămâne la același nivel al anului trecut, în condițiile în care, din ianuarie și până acum, au fost înregistrate 5,1 milioane de aplicări. Similară pentru cele două intervale (S1 2025 vs S1 2024) este și apetitul în continuare crescut pentru joburile remote. 14,1% dintre aplicări merg în această direcție, în timp ce joburile din afara țării trec timid de pragul de 1%. 84,8% dintre aplicări au fost făcute pentru joburile din România care cer prezență la birou. Interesul candidaților a continuat să se îndrepte către joburile din retail, servicii, call-center / BPO, financiar – bancar, IT / telecom și turism.

Aproape 2 milioane de aplicări au venit de la candidații care au între 25 și 35 de ani, in timp ce 1,4 milioane de aplicări au fost ale candidaților cu vârsta între 18 și 24 de ani. Puțin peste 1 milion de aplicări sunt din segmentul 36-45 de ani, în timp ce candidații care au peste 45 de ani și cei sub 18 ani au aplicat cel mai puțin.

Profilul aplicanților este similar cu cel al joburilor postate, din punctul de vedere al nivelului de carieră. Cu alte cuvinte, cel mai mult aplică segmentul entry-level, urmat de mid – level (2 – 5 ani de experiență) și cei fără experiență, în timp ce specialiștii cu senioritate și managerii au cele mai mici volume de aplicări.

Cele mai căutate sunt joburile full time, care generează 90% din aplicări. Joburile part time, cele sezoniere și internship-urile se află la distanță considerabilă, cu procente marginale comparativ cu cele full time.

Adrem atrage 18 milioane de euro de la ING și BRD pentru dezvoltare și refinanțarea anticipată a obligațiunilor CVI

Economistul
-
0
Adrem atrage 18 milioane de euro de la ING și BRD pentru dezvoltare și refinanțarea anticipată a obligațiunilor CVI

Grupul Adrem atrage finanțări de 18 milioane de euro de la ING Bank și BRD Groupe Société Générale pentru a susține extinderea operațiunilor și derularea proiectelor strategice în curs, precum și dezvoltarea în continuare a activităților de EPC contracting. Astfel, compania a majorat plafonul  de garanții de la ING Bank de la 25,5 la 76,5 milioane de lei, iar de la BRD a contractat un credit de 7,55 milioane de euro, destinat refinanțării anticipate a obligațiunilor emise către Fondul CVI în februarie 2022. Finanțările nou atrase consolidează poziția financiară a grupului și reflectă soliditatea modelului de business, precum și perspectivele sale de creștere pe termen mediu și lung.

„Noile facilități bancare și refinanțarea anticipată a obligațiunilor vin într-un moment-cheie în evoluția grupului Adrem. Acestea completează strategia noastră financiară și ne asigură resursele necesare pentru planurile de dezvoltare strategică. Este o dovadă clară a încrederii partenerilor financiari în direcția noastră și în capacitatea de execuție”, a declarat Corneliu Bodea, CEO Adrem și Președinte al Centrului Român al Energiei.

Parteneriatul extins cu ING Bank, prin creșterea liniei de garanții la 76,5 milioane de lei, oferă companiei o capacitate financiară sporită pentru a accesa proiecte tot mai complexe, inclusiv contracte majore de tip EPC, care contribuie la modernizarea infrastructurii energetice din România. 

„Această finanțare reflectă încrederea noastră în capacitatea Adrem de a livra proiecte strategice, cu impact în industria de energie. ING susține companiile care contribuie activ la tranziția către o economie sustenabilă și la construirea unei infrastructuri pregătite pentru viitor”, a declarat Claudiu Sabău, Director de Vânzări, divizia Business Banking, ING Bank România.

Prin colaborarea cu BRD Groupe Société Générale, Adrem a contractat un credit pe termen lung, în valoare de 7,55 milioane de euro, cu o maturitate de 5 ani, destinat refinanțării anticipate a obligațiunilor emise de către Adrem în urmă cu trei ani către Fondul CVI. Prin această operațiune, grupul își îmbunătățește lichiditatea, reduce costurile de finanțare și își consolidează baza pentru viitoare investiții strategice.

„Suntem alături de companiile românești ambițioase care investesc responsabil în modernizare și sustenabilitate. Adrem este un exemplu de leadership în industria de energie, iar parteneriatul nostru reflectă acest angajament comun pentru viitor. Energia este un domeniu strategic, iar noi, la BRD, ne dorim să sprijinim companiile care pot contribui la dezvoltarea sustenabilă, pe termen lung, a economiei românești”, a declarat Felix Daniliuc, Directorul Executiv al Departamentului IMM, BRD Groupe Société Générale.

Grupul Adrem a încheiat anul 2024 cu rezultate financiare solide: venituri totale de 70 milioane de euro și un profit net de 6 milioane de euro. Grupul de companii începe anul 2025 cu venituri consolidate de 21 milioane de euro pe T1, în creștere cu peste 25% față de aceeași perioadă a anului anterior. Pentru acest an, compania vizează extinderea operațională și continuarea investițiilor în proiecte strategice care susțin modernizarea sistemului energetic, digitalizarea infrastructurii și dezvoltarea de soluții integrate și sustenabile.

BEFIT – Un nou cadru fiscal comun pentru companiile mari din UE – avantaje versus dezavantaje

Economistul
-
0
BEFIT – Un nou cadru fiscal comun pentru companiile mari din UE – avantaje versus dezavantaje

de Răzvan Ungureanu, Director Impozite Directe, EY România
Teona Braia, Manager, Departamentul Impozite Directe, EY România

Inițiativa Uniunii Europene „Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului” (Business in Europe: Framework for Income Taxation – BEFIT) este o propunere legislativă prin care Comisia Europeană urmărește introducerea unui set unic de reguli pentru determinarea bazei de impozitare a grupurilor de companii. Scopul este de a crea un cadru comun pentru impozitarea veniturilor corporative în Uniunea Europeană, prin care companiile care au activități și filiale în mai multe țări să beneficieze de o „viață fiscală” mai clară, mai previzibilă și mai puțin birocratică.

Pe de altă parte, BEFIT poate contribui la lupta împotriva evaziunii fiscale și a transferului artificial de profituri, printr-un sistem mai transparent, mai echitabil și mai unitar într-o piață fiscală europeană cu reguli simplificate.

Obiectivul principal: simplificarea conformării fiscale

La baza acestei inițiative stă ideea că firmele vor putea determina și declara impozitele într-un mod mult mai simplu, fără a fi nevoite să se conformeze unor reguli fiscale diferite în fiecare stat membru. Astfel, determinarea corectă a impozitelor de către autoritățile naționale și reducerea sarcinilor administrative devin mai ușor de realizat.

Noua abordare se bazează, printre altele, pe acordul internațional privind impozitarea minimă globală, negociat în cadrul OCDE/G20 și pe transpunerea acestuia în legislația europeană prin Directiva UE privind Pilonul II.

Modul de alocare a bazei impozabile și aplicarea impozitului în BEFIT

Alocarea bazei impozabile consolidate între statele membre este unul dintre cele mai importante elemente ale propunerii legislative BEFIT. Aceasta se face în două etape:

1. Etapa tranzitorie (inițială, 2028–2035)
În perioada de început, profitul total al grupului se va distribui între entitățile sale din Uniunea Europeană proporțional cu media rezultatelor fiscale obținute de fiecare entitate în ultimii trei ani fiscali. Această metodă are scopul de a permite o tranziție lină și previzibilă, fără perturbări semnificative în structurile fiscale existente.

2. Etapa ulterioară (posibilă după 2035)
După perioada de tranziție, Comisia Europeană ar putea propune o formulă permanentă de alocare care să reflecte activitatea economică reală din fiecare stat membru. Această formulă ar putea include factori precum: volumul vânzărilor realizate în fiecare țară, forța de muncă (costuri salariale și/sau număr de angajați), valoarea activelor tangibile utilizate în activitate.

Aplicarea cotelor de impozitare naționale

BEFIT propune o bază comună de calcul, dar nu armonizează cotele de impozitare. Fiecare stat membru aplică propria cotă de impozit pe profit asupra părții din baza impozabilă atribuite entităților din jurisdicția sa. Ca exemplu, mergând pe premisa că baza de impozitare totală este de 200 milioane €, împărțită între juridicții în funcție de cheia de alocare aplicabilă:

România (cotă: 16%) → 16% × 50 milioane € = 8 milioane €
Germania (cotă: 30%) → 30% × 90 milioane € = 27 milioane €
Franța (cotă: 28%) → 28% × 60 milioane € = 16,8 milioane €

Total impozit plătit în UE: aproximativ 51,8 milioane €

Calculul se face pe baza unei singure reguli comune – cu toate că jurisdicțiile au posibilitatea să mai prevadă anumite ajustări locale – dar impozitarea efectivă se aplică local, în funcție de cota fiecărui stat membru, evitând astfel dublarea taxării sau mutarea artificială a profiturilor între filiale.

Avantaje potențiale pentru companii

Printre beneficiile propuse ale BEFIT se numără:
– Simplificarea conformării fiscale – mai puține reguli divergente între state
– Reducerea costurilor administrative – mai puține declarații și controale
– Transparență crescută – profitul este repartizat automat, reducând optimizarea fiscală agresivă
– Mai multă predictibilitate – un cadru fiscal comun permite planificare pe termen lung.

Provocări potențiale

Pe de altă parte, pot exista și unele riscuri sau implicații pentru companii:
– Posibila pierdere a unor avantaje fiscale locale, în special în țări cu regimuri favorabile
– Costuri de tranziție ridicate – adaptarea sistemelor ERP, revizuirea modelelor de afaceri, recalculări interne
– Repartizarea profiturilor poate duce la creșteri de impozit în state cu cote mai mari (ex: Germania) și reducerea profiturilor în cele cu cote mici (ex: România)
– Lipsa armonizării cotelor – baza este comună, dar ratele de impozitare diferă semnificativ între țări (ex: 9% în Ungaria vs. 30% în Franța).

Ce ar trebui să facă firmele?

Pentru a se pregăti eficient pentru BEFIT, companiile ar trebui:
– Să analizeze expunerea actuală la regimurile fiscale naționale;
– Să simuleze aplicarea formulei de alocare (bazată pe rezultatele fiscale din ultimii 3 ani);
– Să colaboreze cu echipele juridice, fiscale și IT pentru adaptarea sistemelor interne;
– Să pregătească personalul pentru noile cerințe de raportare și conformare;
– Să își reevalueze politicile fiscale și contractele intergrup în lumina noilor reguli.

Concluzie

Potrivit OCDE, grupurile mari, cu o cifră de afaceri consolidată de cel puțin 750 de milioane euro plătesc aproximativ 132 de miliarde euro (circa 1% din PIB) sub formă de taxe. Noile reguli mai simple ale BEFIT ar putea reduce costurile actuale de conformare fiscală cu până la 65%.

Dacă va fi adoptată, inițiativa ar putea transforma radical modul în care companiile sunt impozitate în Uniunea Europeană, înlocuind propuneri mai vechi, precum Common Consolidated Corporate Tax Base (CCCTB). Termenul estimat pentru implementare completă este anul 2030, dar succesul său va depinde de consensul politic la nivelul Parlamentului European și al Consiliului.

România fiscală: între urgență și improvizație

Laurențiu Stan
-
0
România fiscală: între urgență și improvizație

de Laurențiu Stan, consultant financiar, Kapital Minds

La o lună de la alegerile prezidențiale, după îndelungi negocieri politice, adică pentru funcții și portofolii ministeriale, avem și guvern și program de guvernare. Un plan care arată serios și drastic pe hârtie, chiar dacă părți bune din conținut par a fi preluate direct de pe un grup de mesagerie folosit de cei din „noua” coaliție de guvernare pentru negocierea măsurilor. În realitate, ne aflăm în fața unei ajustări de urgență, menită să calmeze presiunile Comisiei Europene, mai mult decât să reformeze în profunzime sistemul fiscal. Deficitul este un obiectiv important. Dar dacă măsurile nu sunt dublate de un cadru legislativ coerent, în consultare cu mediul de afaceri și implementat predictibil, riscăm să pierdem încrederea exact acolo unde este cel mai greu de reconstruit: în parteneriatul stat-sector privat.

Prima pagină a documentului mi-a trezit un sentiment de deja vu prin obiectivele îndrăznețe și inovative de genul „reforme structurale fundamentale”, „bună guvernare” (vrea cineva o altfel de guvernare?), „respectul pentru cetățeni” sau „asigurarea unui climat predictibil pentru mediu(l) de afaceri”. Plus „menținerea coeziunii și solidarității sociale”, de parcă am fi avut așa ceva în ultimii ani pentru a avea ce să menținem. Invocarea coeziunii sociale într-un moment de polarizare accentuată riscă să pară mai degrabă o formulă retorică decât un angajament operațional.

Analizând mai în detaliu programul de guvernare, chiar conține măsuri îndrăznețe, care chiar ar putea înfăptui o reformă a statului român, dacă ar fi implementate. La nivel de discurs, m-am bucurat să văd că noul guvern și-a asumat reducerea deficitului bugetar prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice, fără cosmetizare și onest, că se dorește scoaterea unor instituții ca ANAF, Antifraudă sau Vama din orice algoritm politic și reorganizate și digitalizate complet și că va deveni o prioritate combaterea evaziunii fiscale.

Pe de altă parte, a fost și este evident pentru toți că măsurile de reducere a cheltuielilor nu se pot implementa în doar câteva luni, iar urgența de a convinge autoritățile europene că suntem în stare să ne redresăm economia impune măsuri care să aducă rapid bani la buget – creșteri de taxe. Este la fel de evident că soluția creșterii taxelor poate fi benefică doar pentru reducerea relativ rapidă a deficitului bugetar, dar va avea efecte adverse imediate pentru populație și mediul de afaceri, dar și pentru economie, pe termen mediu și lung.

Veniturile populației și ale firmelor vor fi afectate direct de măsurile de consolidare fiscală propuse, dacă și când vor fi implementate. 

Creșterea cotei de TVA de la 9% la 19% pentru serviciile de alimentație publică se va transpune într-o presiune suplimentară pe costurile restaurantelor, precum și într-o creștere imediată de prețuri pentru consumatorii finali. 

O cotă de TVA mărită de la 5% la 9% pentru energia electrică și termică și pentru lemnele de foc va afecta atât buzunarele consumatorilor casnici, cât și bugetele celor industriali.

Piața imobiliară și sectorul construcțiilor vor fi influențate de eliminarea cotei reduse de TVA. Locuințele vor fi mai puțin accesibile pentru cumpărători odată cu eliminarea facilităților de TVA, ceea ce poate conduce la o încetinire a pieței imobiliare și la o reducere a numărului de construcții noi. De asemenea, alinierea valorilor impozabile la cele de piață va duce la o creștere a taxelor pe proprietate începând din 2026, ceea ce va însemna o nouă povară pentru proprietarii de imobile și o grijă suplimentară pentru cei care vor să devină proprietari.

Creșterea TVA va pune presiune și pe agricultură, prin creșterea prețurilor la îngrășăminte și pesticide, care se va transpune cel mai probabil într-o creștere a prețurilor alimentelor și o scădere a profitabilității companiilor din domeniul agricol. 

Intenția de a taxa suplimentar câștigurile din criptomonede și din investiții la bursă va influența negativ atât investitorii, cât și atractivitatea și lichiditatea piețelor financiare. Piața de capital din România nu și-a atins încă potențialul, iar descurajarea investitorilor prin taxe majorate nu îi priește deloc. Poate că o reglementare mai clară a investițiilor în criptomonede și a altor active financiare ar fi mai utilă înainte de a impune taxe mai mari. 

Cei care obțin venituri din închirierea de imobile în regim hotelier sunt vizați pentru a fi taxați suplimentar, ceea ce va însemna o creștere a prețurilor la cazarea în unități turistice de mici dimensiuni sau eliminarea de pe piață a unora dintre acestea.

Pentru antreprenori pare că nu se mai termină veștile rele. Impozitul pe profit ar putea crește de la 16% la 19%, deci vor rămâne cu mai puțini bani pentru noi investiții și dividende. De asemenea, propunerea de creștere a impozitului pe dividende de la 10% la 16% dă peste cap bugetele firmelor, cele mai afectate fiind firmele de mici dimensiuni împreună cu proprietarii acestora, pentru care dividendele rămase după plata tuturor costurilor și a taxelor reprezintă singura sursă de venituri. Această creștere a taxării dividendelor va afecta și veniturile nete ale investitorilor în acțiunile listate la bursă, ceea ce va reduce și mai mult atractivitatea pieței de capital.

Și băncile au intrat în vizorul Guvernului, care vrea să taxeze suplimentar, pe o perioadă limitată, „profitul excesiv” al acestora. Nu se cunoaște încă definiția profitului excesiv sau cota de impozitare a acestuia, însă este foarte posibil ca o taxare suplimentară a profiturilor băncilor, peste cei 2% din cifra de afaceri și 16% din profit, poate restrânge apetitul acestora pentru creditarea sectorului privat, cu efecte negative asupra investițiilor firmelor și consumului populației, două motoare esențiale ale creșterii economiei.

Este, într-adevăr, cel mai ambițios plan de guvernare pe care l-am văzut în ultimii ani. Sunt prevăzute multe creșteri de taxe, unele care pot găsi o justificare în uniformizare și echitate, altele care pun presiune suplimentară pe anumite categorii sociale care oricum sunt „agresate” fiscal în mod repetat. Sper să vedem implementarea cu prioritate a măsurilor de reducere a cheltuielilor disproporționate ale statului și apoi măriri de taxe. În contextul în care taxele se majorează în numele „solidarității”, ne-am dori să vedem și din partea autorităților române mai multă considerație față de contribuabili – așa cum, de altfel, se promite – dar și o coerență reală în modul în care sunt cheltuiți banii publici. Ar fi de dorit ca această creștere fiscală să fie limitată în timp, până la redresarea economiei și reducerea deficitului bugetar – un punct de echilibru de la care să nu mai fie tolerate excesele bugetare din ultimii ani. Pentru ca acest program să-și atingă obiectivele, este esențială nu doar voința politică, ci și un calendar coerent, predictibil, construit împreună cu mediul economic și social.

1...678...1.957Pagina 7 din 1.957