Bosch continuă să dețină poziția de lider în aplicarea și dezvoltarea inteligenței artificiale (IA): până la finalul anului 2027, compania de tehnologie va investi peste 2,5 miliarde de euro în acest domeniu. IA constituie un impuls pentru inovație și un motor de creștere pentru produsele și serviciile Bosch. Aceasta face conducerea automatizată mai sigură, verifică în mod fiabil calitatea în producție și facilitează viața de zi cu zi a consumatorilor la locul de muncă, în timpul liber și acasă. „Descoperirile din domeniul IA permit accesarea unor capitole complet noi în tehnologie, accelerarea dezvoltării inovațiilor și transpunerea acestora în afaceri”, a declarat Stefan Hartung, președintele consiliului de administrație Bosch. Bosch a fost printre primii utilizatori ai IA, combinând-o cu cunoștințe aprofundate din domeniul industriei și obținând astfel un avantaj competitiv clar. În plus, în ultimii cinci ani, compania a depus peste 1.500 de cereri de brevete pentru invenții în domeniul inteligenței artificiale, fiind astfel unul dintre principalii solicitanți din Europa.
Bosch intenționează să utilizeze avantajele inteligenței artificiale în domeniul conducerii asistate și automatizate. Chiar dacă dinamica acestui domeniu nu a atins încă apogeul, Bosch nu are nicio îndoială cu privire la succesul pe piață pe termen lung al conducerii automatizate. Compania oferă soluțiile adecvate pentru acest lucru și este încrezătoare: Bosch preconizează că vânzările sale în materie de software, tehnologie cu privire la senzori, computere de înaltă performanță și componente de rețea se vor dubla până la mijlocul anilor 2030, ajungând la peste 10 miliarde de euro. Bosch utilizează IA pentru conducerea automatizată, de exemplu pentru vizualizarea mediului din jurul autovehiculului și pentru planificarea traseului. Datorită IA, vehiculul gândește în perspectivă, anticipează comportamentul celorlalți participanți la trafic și calculează pașii următori pentru a ajunge la destinație în siguranță. Pe lângă faptul că oferă mai multă siguranță la bordul vehiculelor, IA ajută și la scurtarea semnificativă a timpilor de dezvoltare pentru produsele noi. De exemplu, Bosch dispune de o bază de date unică asigurată de senzorii care echipează vehiculele pentru a alimenta o soluție de IA generativă și astfel poate antrena sistemele mult mai rapid și mai eficient. Acest lucru are potențialul de a deschide calea pentru asistenți la conducere și funcții de conducere automatizată și mai fiabile în viitor.
Atunci când inteligența artificială dialoghează cu inteligența artificială
În domeniul producției, Bosch se concentrează deja pe următorul nivel al inteligenței artificiale: agentic AI, care este capabilă să ia propriile decizii și să efectueze propriile acțiuni. „Agentic AI poate oferi IA un impuls similar cu cel pe care smartphone-ul l-a dat internetului”, a declarat Tanja Rueckert, membră a consiliului de administrație Bosch. Tehnologia revoluționară permite rularea în paralel a diverselor procese. Mai mulți agenți IA pot forma o echipă, un sistem multi-agent supravegheat de oameni sau de un agent coordonator. Bosch utilizează deja intern această posibilitate: sistemele multi-agent monitorizează dispozitivele din producție, prevăd cerințele de întreținere și optimizează programarea personalului. „Am atins deja nivelul următor. Ca urmare, au fost reduși timpii de nefuncționare neplanificați și a crescut productivitatea în ansamblu”, spune Rueckert.
Pe lângă propriile fabrici Bosch, vor beneficia și alte companii de expertiza Bosch în domeniul agentic AI: Bosch dezvoltă o platformă care va fi pusă la dispoziția altor companii începând cu toamna anului 2025, permițându-le să își creeze propriile sisteme multi-agent cu puține sau chiar fără cunoștințe de programare. Obiectivul este de a asigura o producție mai eficientă, de a reduce costurile și de a putea reacționa mai flexibil la cerințele pieței. În acest fel, utilizarea cuprinzătoare și orchestrată poate asigura economisirea câtorva milioane de euro.
Bosch folosește inteligența artificială pentru a asigura „Tehnică pentru o viață”
IA constituie un impuls pentru inovație în cadrul Bosch nu doar în domeniile producției industriale și mobilității automatizate, ci și la nivelul întregii companii. De exemplu, pătuțul inteligent Bosch Revol poate fi utilizat pentru a monitoriza semnele vitale ale unui copil, cum ar fi ritmul cardiac și respirator. Pentru bicicletele electrice, IA ajută la eliminarea anxietății legate de autonomia de funcționare cu ajutorul funcției Range Control, iar în bucătărie preia rolul de bucătar șef: cuptorul Bosch Seria 8 poate recunoaște aproximativ 80 de preparate și poate seta automat metoda și temperatura optime de gătire. IA ajută și în cazul proiectelor de bricolaj: un scaner de perete poate privi în interiorul pereților și poate detecta cabluri electrice, grinzi metalice și spații goale.
Academia proprie pregătește forța de muncă Bosch pentru domeniul inteligenței artificiale
Bosch își atrage deja angajații: compania promovează intern dezvoltarea competențelor în materie de IA prin intermediul Academiei sale de IA, care a instruit peste 65.000 de angajați începând din 2019. Aproape 5.000 de specialiști în domeniul IA lucrează la soluții inteligente privind inteligența artificială. Competențele în materie de IA sunt esențiale pentru viitorul universului muncii și în afara Bosch. „Un lucru devine din ce în ce mai clar: o societate fără capacități în domeniul IA va rămâne în urmă în competiția globală”, a declarat Hartung. Majoritatea oamenilor recunosc deja, în mod evident, implicațiile IA: conform Bosch Tech Compass, patru din cinci respondenți la nivel mondial intenționează să urmeze un curs de instruire în domeniul IA, iar aproximativ două treimi sunt în favoarea IA ca materie școlară. În Germania, 72 de procente consideră că IA va fi tehnologia dominantă a următorului deceniu în țara lor. Compania Bosch este deja bine echipată pentru era incipientă a IA.
*Agentic AI se referă la sisteme de IA capabile să funcționeze autonom, să ia decizii și să acționeze fără intervenție umană directă.
Lidl anunță continuarea investițiilor pe plan local prin deschiderea, la 26 iunie 2025, a unui magazin în orașul Mizil, județul Prahova, pe Strada Mihai Bravu, nr. 187. Noul magazin înlocuiește magazinul situat pe strada Strada Mihai Bravu, nr. 100, care va fi închis, „deoarece nu mai corespunde standardelor companiei în ceea ce privește sustenabilitatea și experiența pentru clienți. Lidl optimizează constant formatul magazinelor, astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, dar și să ofere o experiență de cumpărături cât mai bună”.
Lidl precizează că noul magazin are o suprafață de vânzare de peste 1.400 m², dispune de 110 locuri de parcare și are orarul de funcționare de luni până sâmbătă între orele 07:00 și 22:00, iar duminică, între 08:00 și 20:00.
Lidl accentuează că „noua inaugurare face parte din strategia de expansiune a retailerului, prin care acesta urmărește să fie mai aproape de clienți, punând accent pe proximitate și accesibilitate. Aceasta este cea de-a 17-a unitate deschisă de companie în acest an.
Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noul magazin Lidl din Mizil dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență și sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare.
Deschiderea magazinului din Mizil face parte din strategia de expansiune accelerată la nivel național a retailerului. Lidl mizează pe o flexibilizare a strategiei de expansiune și construcții, pe intrarea în suburbiile dezvoltate în apropierea marilor orașe, precum și în orașele mici. Fiecare nou magazin deschis de Lidl România susține dezvoltarea economiei locale, atât prin crearea de noi locuri de muncă, cât și prin extinderea oportunităților pentru producătorii locali. Odată cu creșterea rețelei de magazine, produsele acestora ajung pe rafturile unui număr tot mai mare de unități din întreaga țară. Astfel, expansiunea contribuie la optimizarea lanțului de aprovizionare și la consolidarea relației dintre retail și producția locală”.
În urma acțiunilor de voluntariat desfășurate de 120 de angajați Edenred România (lider piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi) și de colegi de la UTA Edenred și Edenred Digital Center, cu ocazia Ideal Day, ziua internațională a voluntariatului în cadrul Grupului Edenred, peste 200 de copii din București vor avea un spațiu nou pentru învățare, dezvoltare și joacă.
După cum subliniază inițiatorii acțiunii, „ca de fiecare dată, și inițiativele din acest an sunt în linie cu strategia globală de responsabilitate socială Edenred și reflectă angajamentul companiei de a contribui la combaterea risipei alimentare, educația nutrițională și sprijinul comunităților vulnerabile – elemente care susțin obiectivul: Enrich connections. For good”.
București – Ajutăm la construirea unui centru educațional pentru 170 de copii
Edenred precizează că, la SOS Satele Copiilor, echipele sale „au lucrat împreună cu Habitat for Humanity România pentru a construi un centru educațional dedicat copiilor aflați în situații vulnerabile, în incinta SOS Satele Copiilor București noul spațiu va deveni un loc sigur pentru învățare, dezvoltare și joacă, cu un impact direct asupra vieții a peste 170 de copii”.
Gorkem Oran, director general, Edenred România: „Anul acesta, de Ideal Day, ne-am întors acolo unde credem că este mai mare nevoie de sprijin – lângă copii, viitorul nostru comun. Pe lângă proiectele dedicate pe care le desfășurăm de-a lungul anului, cu această ocazie am ales să punem umărul – la propriu – pentru crearea unui spațiu în care peste 200 de copii vor putea învăța, explora și crește armonios. A fost o zi despre muncă în echipă, o reconectare autentică la valorile noastre și o nouă aplicare a obiectivului companiei: Enrich connections. For good. Susținem că accesul la educație și alimentație sănătoasă nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un drept. Astfel, suntem recunoscători că, alături de partenerii noștri, putem transforma ideile în soluții concrete, cu impact real în comunitate, atât în România, cât și în toate cele 45 de țări în care Edenred este prezent.”
Roberto Pătrășcoiu, CEO Habitat for Humanity România: „Faptul că voluntarii Edenred au ales să construiască, alături de noi, un spațiu dedicat educației, înseamnă mai mult decât o mână de ajutor. Înseamnă speranță, implicare și solidaritate. Mulțumim Edenred pentru parteneriatul valoros!”
Sfântu Gheorghe – Educație nutrițională și creativitate pentru copiii de la Kastel
Edenred ne informează, de asemenea, că „la Asociația Kastel Youth Hub, o organizație dedicată sprijinirii copiilor din medii vulnerabile și combaterii analfabetismului funcțional, voluntarii Edenred au desfășurat activități educative și creative alături de 30 de copii.
Acțiunea s-a desfășurat împreună cu Banca pentru Alimente Brașov, partener strategic în lupta împotriva risipei alimentare, alături de care compania derulează constant proiecte de voluntariat în linie cu strategia de CSR a Edenred. Copiii au participat la sesiuni de lectură din colecția NutriCOOLtura, la ateliere de creație și la discuții interactive despre alimentație sănătoasă.
Edenred – Angajament pe termen lung pentru o alimentație sustenabilă
Fie că este vorba despre educație nutrițională sau de combaterea risipei alimentare prin parteneriate strategice, Edenred contribuie activ la construirea unui ecosistem în care obiceiurile alimentare sănătoase devin accesibile tuturor”.
Ideal Day – solidaritate globală, acțiune locală
Ideal Day este caracterizată ca „o inițiativă globală Edenred, desfășurată anual în luna iunie, care reunește angajații Edenred din întreaga lume în acțiuni de voluntariat cu impact local.
În România, ediția din 2025 a fost marcată de solidaritate, colaborare și implicare – valori esențiale pentru Edenred și pentru misiunea sa de a conecta oamenii și comunitățile în mod responsabil și sustenabil”.
Centrul de Formare APSAP: Peste 94% dintre angajații de la stat spun că nu se tem sau că se tem într-o oarecare măsură că își pot pierde locul de muncă
Angajații de la stat nu se tem că ar putea să își piardă locul de muncă, deși cel puțin în ultima jumătate de an, în contextul alegerilor, s-a discutat constant în spațiul public despre restructurări în administrația publică. Concret, conform unui amplu studiu realizat de Centrul de Formare APSAP la care au răspuns aproape 5.000 de angajați la stat, doar 3,2% dintre ei spun că au temeri în „mare măsură”, iar 2,5% – în „foarte mare măsură”. În schimb, 28% nu au absolut nicio grijă, 30% declară că se tem doar „în mică măsură” și aproape 37% că se tem „într-o oarecare măsură”.
Centrul de Formare APSAP a realizat cel mai amplu studiu național din ultimii ani dedicat sectorului public, desfășurat în perioada martie – iunie 2025, 4.743 de angajați din administrația publică au răspuns la întrebări esențiale despre cum lucrează, ce îi încurcă, ce îi motivează și, poate cel mai important, ce așteptări (mai) au de la sistemul în care activează. Toți participanții fac parte din programele de formare profesională gratuite organizate de APSAP, deci nu vorbim despre opinii din tribune, ci din teren.
„Într-o Românie în care toată lumea «știe» ce e în neregulă cu administrația publică, dar nimeni nu întreabă angajații din sistem ce trăiesc zi de zi, Centrul de Formare APSAP a făcut exact asta: i-a întrebat. Această inițiativă a fost mai mult decât o bifă birocratică: a fost un demers curajos de a asculta vocile celor care țin în spate instituțiile României, zi de zi, între două «reorganizări’ și trei valuri de demisii», explică Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.
Restructurare? Sună a teorie. În practică, nimeni nu-și face griji.
Întrebați dacă au temeri privind o posibilă restructurare care să le afecteze postul și să rămână fără locul de muncă, 94,3% nu se tem sau se tem cel mult „într-o oarecare măsură” de acest scenariu.
„În contextul post-alegeri, un mesaj s-a repetat pe toate canalele politice: Sistemul public trebuie reformat, eficientizat și curățat de balast’. Prea mulți angajați, prea puțină eficiență, prea multe salarii pentru prea puține rezultate. Teoretic, o veste care ar fi trebuit să bage măcar un fior în rândul celor din sistem, dar nu, în realitate, funcționarii publici NU se tem că își vor pierde locul de muncă.
Cei mai mulți (36,7%) o tratează cu o vagă îngrijorare, de formă, ‘într-o oarecare măsură’. Asta înseamnă că aproape 95% dintre angajații din sectorul public nu cred că eficientizarea anunțată de politicieni îi va atinge în vreun fel, și, sincer, dacă ne uităm la istoricul promisiunilor ratate de „reformă a statului”, probabil că au dreptate. Dar tocmai aici stă problema. Nu poți vorbi despre eficiență și responsabilitate publică într-un sistem în care se știe, și se simte, că nimeni nu pleacă, indiferent cât (sau cât de prost) muncește. Adevărul e că România nu va reuși nicio reformă reală până când sistemul de evaluare al performanțelor individuale bazat pe indicatori de rezultat nu va pătrunde și în instituțiile statului”, punctează Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.
Ineficiență? Da, dar să nu dăm afară pe nimeni
Întrebați dacă consideră că în instituția din care fac parte există persoane care nu își îndeplinesc responsabilitățile și ar trebui concediate, cei mai mulți angajați (aproape 40%) spun că există persoane care ar trebui mai bine evaluate și motivate.
Într-un final, am întrebat direct: există în instituția în care lucrați persoane care nu își îndeplinesc responsabilitățile și care ar trebui concediate? O întrebare grea, dar esențială, mai ales în contextul în care reforma statului ar trebui să plece de la responsabilitate individuală.
Răspunsurile arată o auto-imunizare colectivă față de realitate:
Doar 10,1% au avut curajul (sau onestitatea) să spună că există mai multe persoane care ar trebui să plece.
Alți 22,3% admit că sunt câteva cazuri izolate.
Dar 38,1% au preferat o variantă „soft”: există probleme, dar persoanele în cauză ar trebui „mai bine evaluate și motivate”.
Și, incredibil sau nu, 29,5% consideră că absolut toți angajații din instituția lor își fac treaba corespunzător.
Un vis administrativ, dacă n-ar fi un coșmar bugetar
De fapt, acest răspuns dezvăluie una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sistemului public din România: incapacitatea de a recunoaște și sancționa sub-performanța. Cultura instituțională nu tolerează adevărul incomod și funcționează într-o logică de protecție reciprocă. Toți sunt buni, toți sunt „în regulă”, toți merită păstrați – chiar și atunci când realitatea strigă contrariul. Iar când eșecul nu are niciodată vinovați, nici reforma nu mai are cu cine să înceapă.
Performanță? Sigur că da, în autoevaluări
Unul dintre cele mai tulburătoare contraste scoase la iveală de acest studiu este diferența între percepția internă și realitatea externă.
Pe scurt: funcționarii publici se evaluează ca fiind foarte buni la ce fac, ba chiar excepționali. 43,4% spun că rezultatele muncii lor sunt „foarte bune”, iar alți 49,1% le consideră „bune”. Doar un mic procent de 7% au curajul să spună că nu sunt pe deplin mulțumiți de rezultatele muncii lor.
Mai mult, în peste 90% din cazuri, respondenții spun că instituția le validează munca. 36,6% afirmă că rezultatele lor sunt „mult apreciate”, iar 40,4% le consideră „moderat apreciate”. Însă, în contextul întrebării și al răspunsurilor, devine evident că evaluarea făcută de superiori nu reflectă nivelul de efort și de rezultate pe care angajații cred că îl oferă. Cu alte cuvinte, munca e bună — dar nu suficient de lăudată.
Și totuși, în ciuda acestei avalanșe de autoaprecieri, România continuă să se claseze la coada Uniunii Europene când vine vorba de digitalizare, încredere în administrație sau eficiența serviciilor publice. Unde se rupe filmul? Probabil exact acolo unde mediocritatea este ridicată la rang de performanță, iar rezultatele slabe sunt răsplătite cu premii de loialitate și scutiri de responsabilitate. Trăim într-un sistem în care aplauzele colegilor și evaluările pozitive interne țin loc de reformă, în timp ce societatea reală rămâne captivă între cozi, dosare și corecții financiare. Trăim într-o țară în care cheltuielile pentru formarea profesională a angajaților au fost interzise succesiv în 2023 și 2024, iar cel mai probabil, aceeași măsură va fi luată și în acest an. Din păcate, educația nu pare să fie o prioritate reală pentru principalii decidenți politici, iar rezultatele lipsei de formare/educație continuă se văd nu doar în plan național dar și la nivel european.
Interes scăzut în mediul rural pentru formare continuă. Aproape 85% dintre cursanții înscriși la programele online gratuite provin, în continuare, din mediul urban!
Aproximativ 3.000 de viceprimari și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale din mediul rural au fost informați oficial, dar și informal, despre cursurile gratuite pentru angajații lor susținute integral de Fundația Centrul de Formare APSAP. Cu toate acestea, din cei aproximativ 5.000 de cursanți, aproape 85% dintre cursanții provin, în continuare, din mediul urban.
Deși cursurile pot fi urmate de la distanță, online, acest lucru nu pare să fi generat un interes real în rândul instituțiilor publice din mediul rural. Dacă administrațiile locale din orașe sunt mai receptive la oportunitățile de dezvoltare profesională, multe dintre primăriile de comună par să rămână captive unui deficit educațional cronic, care persistă de peste 30 de ani.
Unul dintre motivele pentru interes scăzut este faptul că dispozitivele electronice din instituțiile publice nu dispun de dotările minime necesare pentru o comunicare eficientă, cum ar fi cameră web și microfon, conform datelor preliminare ale unui studiu la care au răspuns aproape 1.000 de angajați de la stat înscriși la cursurile gratuite. Astfel, 46% dintre calculatoarele utilizate de angajații din administrația publică nu sunt echipate nici cu cameră, nici cu microfon, iar 13% dispun de doar unul dintre cele două.
Tocmai în comunitățile mici, acolo unde resursele sunt limitate, unde un singur funcționar gestionează mai multe responsabilități, formarea profesională nu ar trebui să fie un beneficiu opțional, ci un instrument esențial de consolidare administrativă. Faptul că informația nu ajunge în mod echitabil în teritoriu ar trebui să genereze un semnal de alarmă în rândul factorilor de decizie, mai ales pentru primarii nou aleși în funcție.
Când vine vorba de venituri, peste 60% dintre angajații din administrația publică câștigă între 3.001 și 7.000 de lei net. Nu vorbim despre „bugetarii de lux” cu vacanțe exotice și salarii obscene – ci de oameni care, cel mai adesea, muncesc cu salarii comparabile cu cele din mediul privat, dar care poartă pe umeri tone de hârtii și responsabilități.
În față e vopsit gardul, înăuntru-i leopardul
Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP nu lasă loc de interpretări naive: funcționarii publici din România se consideră competenți, apreciați și ușor nedreptățiți salarial. Sistemul îi validează, colegii îi aplaudă, iar statistica îi confirmă.
Și cu toate astea, administrația e percepută ca ineficientă, costisitoare și ruptă de nevoile reale ale cetățeanului. Cum e posibil ca un corp profesional atât de performant să producă rezultate atât de mediocre?
Răspunsul e simplu și dureros: trăim într-o bulă de autosuficiență, în care oamenii nu sunt evaluați pe ceea ce rezolvă pentru societate (contribuabili), ci pe cât de bine completează un tabel sau respectă un flux birocratic; în care „munca bine făcută” este echivalentă cu „munca făcută în termen”.
Iar până când nu vom rupe această logică, în care performanța se judecă intern, dar efectele se văd extern, România va rămâne țara unde nimeni nu greșește, dar nimic nu merge. Un caz concret este PNRR, unde Comisia Europeană tocmai a transmis un semnal clar: reformele „bifate” de România nu se regăsesc în practică. Altfel spus, minciuna administrativă internă nu mai convinge nici măcar pe hârtie.
Soluții sau vinovați?
Această ruptură nu ar trebui pusă exclusiv pe umerii celor din linia întâi, responsabilitatea pentru un sistem care încă funcționează cu ștampile, dosare și formulare în patru exemplare aparține în primul rând celor care stabilesc direcția instituțională – nu celor care o execută.
Într-o administrație modernă, astfel de obiective nu ar trebui văzute ca ambiții idealiste sau „mofturi” birocratice, ci ca standard minim de funcționare într-o societate digitalizată. Într-o lume în care cetățeanul își poate comanda o mașină, un credit și un zbor internațional de pe telefon, nu este exagerat să ceară același nivel de simplitate și eficiență de la instituțiile publice.
Vinovații nu sunt funcționarii care urmează proceduri, ci cei care nu le schimbă. Conducerea instituțiilor ar trebui să seteze obiective clare, măsurabile, orientate către cetățean și eficiență reală. De exemplu, obiective concrete pe care conducerea instituțiilor publice le-ar putea (și ar trebui să le) asume ar fi:
eliminarea completă a hârtiei în relația cu publicul,
digitalizarea integrală a serviciilor de urbanism, taxe și autorizații,
introducerea sistemelor online de plată, programare și urmărire a cererilor,
conectarea bazelor de date între instituții pentru eliminarea solicitării de adeverințe și documente redundante,
posibilitatea de a rezolva absolut orice solicitare prin mijloace electronice – de la depunerea dosarului de pensionare la obținerea certificatului de naștere.
Prea puține instituții și-au asumat cu adevărat astfel de ținte, iar în lipsa lor, evaluăm activitatea după cât de repede se mișcă dosarul, nu după cât de repede ajunge cetățeanul la rezultat.
Nu putem taxa suplimentar, moral sau financiar, mediul privat care ține în spate acest sistem, atâta timp cât investițiile în digitalizare nu sunt însoțite de leadership, curaj și schimbare reală de mentalitate.
Cine plătește pentru această iluzie?
Sistemul public românesc pare, din interior, o poveste liniștitoare: performanță? Bifat. Apreciere? Deja instalată. Siguranță? Absolută. Responsabilitate? Uneori opțională. Dar nota de plată pentru această stabilitate cu iz de autosuficiență nu este achitată de stat – ci de mediul privat.
Companiile private susțin lunar sistemul public prin contribuții consistente: 19% din fiecare leu în TVA, 16% impozit pe profit, 8% pe dividende, plus taxele sociale aferente fiecărui salariu. Antreprenorii români plătesc două salarii: unul angajatului, unul statului. Iar angajații din mediul privat trag 10-12 ore pe zi, în weekend, fără vouchere de vacanță sau libere suplimentare, nu pentru că sunt lacomi, ci pentru că e singura variantă de a avea o viață decentă.
Și tot ei, cei care încearcă să supraviețuiască muncind mai mult, ajung să fie etichetați drept „prea bine plătiți” și vizați de noi impozite. Un venit de 12.000 de lei din două sau trei contracte nu este o poveste de opulență, ci una de efort, adaptabilitate și supraviețuire fiscală. Însă, în ochii unei clase politice care confundă responsabilitatea cu redistribuirea, aceste sume devin un pretext pentru sancționare, nu pentru recunoaștere.
Iar în tot acest timp, mediul public rămâne, în mare parte, ferit de logica pieței. Aici, nu se face loc inovației prin eliberarea resurselor, ci prin păstrarea necondiționată a structurii, nimeni nu pleacă, nimeni nu greșește, dar paradoxal, totul ar trebui să meargă.
Lucrurile arată altfel în companiile mari ale lumii, giganți tehnologici, bănci globale, retaileri sau furnizori industriali disponibilizează zeci de mii de angajați nu din lipsă de resurse financiare, ci din eficiență. Aceștia, au introdus sisteme ERP, AI generativă, RPA (robotic process automation), automatizări inteligente. Rezultatul? Munca repetitivă e preluată de sisteme care o fac mai repede, mai corect și fără întreruperi, iar oamenii nu sunt abandonați, ci redirecționați spre roluri strategice, creative, utile, acolo unde valoarea adăugată nu poate fi simulată.
Asta înseamnă reformă: nu concedieri haotice, ci o reconversie lucidă, bazată pe date, nevoi și obiective. În mediul privat, adaptarea e obligatorie, în sectorul public, e de multe ori evitată cu grație.
Aceasta este fractura reală: Între o Românie productivă, cea care concurează, inovează, se adaptează, plătește și întreține și o Românie bugetară, care funcționează într-o bulă protejată de autoevaluări pozitive și reforme amânate.
Întrebarea nu mai este „ce trebuie să schimbăm în sistemul public?”, ci „cât ne mai permitem să nu schimbăm?”, pentru că, în ritmul actual, nu doar mediul privat este epuizat, ci și încrederea că această poveste mai poate fi susținută fără o reinventare profundă a statului.
Conform unui comunicat al Cinstitului Național de Statistică, în luna aprilie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut, faţă de luna martie 2025, atât ca serie brută cu 5,7%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%. Faţă de luna aprilie 2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut, în luna aprilie 2025, atât ca serie brută cu 6,5%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%. În perioada 1.I-30.IV.2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut faţă de perioada 1.I-30.IV.2024, atât ca serie brută cu 1,4%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,2%.
Aprilie 2025 comparativ cu martie 2025 Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 5,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-6,4%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-6,2%) și la comerţul cu autovehicule (-5,9%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 20,6%. Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 2,3%.
Aprilie 2025 comparativ cu aprilie 2024 Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna aprilie 2024, a înregistrat o scădere cu 6,5%, ca urmare a scăderii înregistrate la comerţul cu autovehicule (-9,0%) și la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-7,3%). Creșteri au înregistrat: comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+29,1%) și activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+8,2%). Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2025, a înregistrat o scădere cu 4,7% faţă de luna aprilie 2024.
Perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024
În perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 1,4%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activitățile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,6%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+12,6%) și comerţul cu autovehicule (+0,1%). Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule a scăzut cu 1,4%.
În perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 0,2%.
Meta Estate Trust (simbol bursier MET), companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar și acționează ca un portal între piața imobiliară și piața de capital, anunță o nouă investiție în industria ospitalității. Compania investește1,52 milioane de euro într-un portofoliu de 4 vile din cadrul Radisson Blu Grand Mountain Resort Brașov – primul resort montan de vile de 5 stele din România. Resortul premium se află în faza de dezvoltare, iar cele patru vile care reprezintă investiția Meta Estate Trust vor fi complet finalizate la începutul anului 2027 urmând să fie operate sub brandul Radisson Blu. Investiția marchează o consolidare importantă a poziției companiei în segmentul hotelier premium din stațiunile montane, în linie cu direcția sa de dezvoltare pe segmentul de venituri recurente.
„Radisson Blu Grand Mountain Resort Brașov este o investiție care reflectă direcția noastră clară de a construi un portofoliu de active operaționale premium, cu potențial de valorizare și randamente recurente. Am selectat acest proiect pentru că răspunde unor criterii riguroase de investiție — locație, brand, eficiență operațională — dar și pentru că anticipează un trend clar de creștere în ospitalitatea montană. Credem că acest segment va deveni un pilon esențial al pieței hoteliere din România, iar Meta este poziționată să beneficieze direct de această dinamică.”, spune Alexandru Bonea, CEO Meta Estate Trust.
Dezvoltat în proximitatea Brașovului, în localitatea Cristian, Radisson Blu Grand Mountain Resort cuprinde 46 de vile în stil scandinav și 20 de camere de hotel, completate de facilități premium: spa, piscine interioare și exterioare, saune, sală de conferințe, restaurant panoramic, centru de fitness și activități outdoor pe tot parcursul anului.
Odată ce proiectul va fi finalizat, Meta Estate Trust va deveni co-proprietar al activelor ce vor fi operate sub brandul internațional Radisson Blu și va beneficia pe durata operării de venituri recurente din închirierea celor 4 vile. Proprietățile achiziționate de Meta Estate Trust, 2 case cu 2 dormitoare și 2 case de tip duplex, presupun o funcționare duală – vară și iarnă, unde gradul de ocupare mediu este estimat la peste 60% pe tot parcursul anului, un avantaj competitiv față de litoralul românesc, oferind astfel premise solide pentru obținerea unor randamente recurente și stabile.
Investiția Meta Estate Trust în proiectul Radisson Blu Grand Mountain Resort este finanțată din surse proprii și printr-un credit bancar. Prima tranșă a investiției, de 40%, a fost achitată deja, iar cea de-a doua parte urmează să fie achitată în ianuarie 2027. Investitia într-unul dintre hotelurile parte a lanțului Radisson Hotel Group este a doua de acest tip în domeniul hotelier a Meta, după Swissôtel din Poiana Brașov din 2023, care a reprezentat debutul companiei în piața hotelieră. În prezent, Meta Estate Trust deține, în cadrul Swissôtel din Poiana Brașov, 4 apartamente și 5 locuri de parcare.
Noua direcție strategică a Meta Estate Trust pentru dezvoltarea portofoliului de active generatoare de venituri recurente presupune minimizarea riscurilor și a costurilor de operare, oferind totodată predictibilitate și stabilitate pe termen lung. Punctual, în cazul acestei noi tranzacții în domeniul hotelier, echipa de management a Meta Estate a mizat pe dezvoltarea sectorului hotelier premium de la nivel național, precum și pe parteneriatul cu operatori din industria ospitalității recunoscuți la nivel global.
Conf. Dr. Bogdan Pană: În Constanța, morbiditatea migrantă a scăzut cu aproape 50% în decurs de 5 ani, pe segmentul internări oncologie
Investițiile în sistemele locale de sănătate scad presiunea pe spitalele din București, arată o analiză prezentată de Conf. Dr. Bogdan Pană în cadrul Conferinței Regionale PALMED, care a avut loc în data de 12 iunie la Ovidius Clinical Hospital din Ovidiu, jud. Constanța.
În decurs de doar cinci ani (2019-2024), morbiditatea migrantă a pacienților oncologici din Sud-Estul României care folosesc servicii medicale din București a scăzut cu aproape 50%.
Ce este morbiditatea migrantă?
Morbiditatea migrantă desemnează situația în care pacienții sunt nevoiți să se deplaseze dintr-un județ în altul pentru a beneficia de servicii medicale adecvate, în special spitalizare continuă sau de zi. Acest tip de migrație generează disconfort pentru pacienți, costuri suplimentare și suprasolicitarea unităților medicale din alte județe. Astfel, morbiditatea migrantă reprezintă un indicator important pentru capacitatea locală a sistemului medical de a răspunde nevoilor populației.
„Există o zicală vestită care spune că cel mai bun doctor este trenul spre București. Iată că investițiile în infrastructura locală de sănătate produc rapid efecte pozitive și modifică acest comportament, analiza noastră evidențiind o creștere a capacității sistemului de sănătate din Constanța de a adresa nevoile pacienților din regiune. Acest lucru asigură acces rapid și local la îngrijiri medicale complexe, reducerea costurilor logistice și psihologice asociate deplasării, precum și degrevarea sistemului de sănătate din Capitală,” afirmă Conf. Dr. Bogdan Pană.
Crește adresabilitatea pacienților oncologici către sistemul privat de sănătate
Totodată, din ce în ce mai mulți pacienți oncologici din județele de Sud-Est ale României aleg servicii de spitalizare de zi în sistemul privat de sănătate. Dacă în 2019, ponderea între public și privat era de 76%-24%, în 2024 aceasta a ajuns la 44%-54%.
„Datele confirmă un adevăr pe care l-am susținut constant: atunci când sistemul medical local este puternic, pacienții nu mai sunt nevoiți să migreze pentru îngrijiri medicale de calitate. Investițiile în infrastructură, tehnologie și resursa umană sunt esențiale pentru a consolida autonomia medicală a fiecărei regiuni”, a declarat Cristian Hotoboc, președintele PALMED.
Ovidius Clinical Hospital din Ovidiu, jud. Constanța, cel mai mare spital privat din Sud-Estul țării, a inaugurat, în 2023, cel de-al doilea corp de clădire, în urma unei investiții de 28 mil. de euro, finalizată în doar 15 luni.
„În 2024, la nivelul întregii regiuni de Sud-Est, numărul de internări în cazul pacienților oncologici a crescut de două ori peste nivelul din 2019, acest lucru însemnând că, datorită dezvoltării infrastructurii de sănătate din apropierea domiciliului, pacienții nu mai sunt nevoiți să se urce în trenul de București. Aproximativ 85% dintre aceste internări se petrec în Constanța. Din ce în ce mai mulți pacienți din Tulcea, Buzău, Vrancea, Brăila și Galați aleg serviciile noastre de sănătate, transformând județul Constanța într-un pol regional de excelență în sănătate. Această realitate este în linie și cu obiectivele trasate de noul Președinte al României, domnul Nicușor Dan, care a declarat în repetate rânduri că soluția administrativă pentru România o reprezintă dezvoltarea unor poli regionali care să producă plus valoare pentru comunitățile din jur. Or, accesul la servicii medicale de calitate reprezintă o condiție cheie pentru ca această strategie să prindă contur”, adaugă Conf. Dr. Bogdan Pană.
Conferința Regională PALMED, dedicată profesioniștilor în sănătate din Sud-Estul României, a avut loc în data de 12 iunie la Ovidius Clinical Hospital din Ovidiu, jud. Constanța. Evenimentul a reunit lideri din sănătatea privată, reprezentanți ai autorităților locale și specialiști din domeniu, impulsionând un dialog aplicat privind accesul la servicii medicale, surse de finanțare și dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Începând cu 24 august, timp de 29 de zile, România devine cea mai mare scenă a muzicii universale. Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu deschide porțile unei călătorii sonore excepționale, cu tema „Aniversări / Celebrations” – un omagiu adus marilor muzicieni și momentelor de referință din istoria unor ansambluri de prestigiu.
Această ediție marchează 70 de ani de la moartea lui George Enescu și evocă memoria altor creatori emblematici ai secolului XX: 150 de ani de la nașterea lui Maurice Ravel, 100 de ani de la cea a lui Pierre Boulez sau 50 de ani de la moartea lui Dmitri Șostakovici.
În același spirit aniversar, Festivalul Enescu celebrează și istoria unor ansambluri de renume: un secol de la înființarea Orchestrei Simfonice Naționale a Danemarcei, 80 de ani de activitate ai Philharmonia Orchestra din Londra, 70 de ani de existență ai Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, 45 de ani ai Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, și 75 de ani de la fondarea Corului Filarmonicii „George Enescu”.
Ediția din acest an devine astfel o veritabilă celebrare a muzicii, trecutului și viitorului ei, aducând împreună artiști, orchestre și ansambluri care au modelat istoria sonoră a lumii.
Se anunță o ediție monumentală, care reunește la București peste 4000 de artiști din 28 de țări, în peste 95 de concerte găzduite de Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Auditorium a MNAR, Sala Radio, Teatrul Odeon, MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, precum și de Opera Națională București și Teatrul Național „I.L. Caragiale”.
Invitația mestrului Cristian Măcelaru, directorul artistic al festivalului:
Deschiderea va avea loc duminică, 24 august 2025, cu un concert susținut de Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, director artistic al festivalului. Programul serii include o lucrare românească în primă audiție absolută – Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, urmată de Concertul pentru vioară în re minor, capodopera compozitorului georgian Aram Haciaturian – solist Nemanja Radulović – și emoționanta Poema Română de George Enescu. Concertul va integra proiecții multimedia în regia Nonei Ciobanu și a lui Peter Košir.
Pe parcursul celor patru săptămâni, Bucureștiul va deveni gazda unor artiști de prim rang ai scenei internaționale: Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Rudolf Buchbinder, Alexandre Kantorow, Bruce Liu, Isabelle Faust, Gautier Capuçon, Asmik Grigorian, Jennifer Holloway, Kristine Opolais, Kian Soltani, Alexandra Dariescu, Andrei Ioniță, Valentin Răduțiu, Leif Ove Andsnes, Jan Lisiecki, Jean-Yves Thibaudet, Valentin Șerban și mulți alții.
Vor concerta orchestre de top, printre care: Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra, Tonhalle-Orchester Zürich, Frankfurt Radio Symphony, Czech Philharmonic, Orchestre National de France, Chamber Orchestra of Europe, Academy of St Martin in the Fields, Budapest Festival Orchestra, Gustav Mahler Jugendorchester, Scottish Chamber Orchestra, WDR Symphony Orchestra Cologne, Les Siècles, Il Giardino Armonico, Accademia Bizantina, Mahler Chamber Orchestra, Sinfonia Varsovia, Orchestra of the Age of Enlightenment, Orchestra Națională Radio sau Filarmonica „George Enescu”.
Lucrări semnate de George Enescu vor fi prezentate în 45 de interpretări în cadrul Festivalului. Printre acestea se numără poemele simfonice Isis și Vox Maris,Pastorala-Fantezie, Rapsodiile Române, dar șiSimfoniile sau Suita Sătească, o serie de bijuterii camerale și lucrări vocal-simfonice de referință. Momentul culminant va fi reprezentația monumentală a Oedip, montată la Opera Națională București, în viziunea regizorală a lui Stefano Poda, cu o distribuție de elită din care fac parte Ionuț Pascu, Ruxandra Donose, Ramona Zaharia și Vazgen Gazaryan.
În 2025, opera și baletul revin in forță în programul Festivalului Enescu. Pe lângă Oedip, publicul va putea urmări și L’Heure espagnole de Maurice Ravel, în regia lui Tompa Gábor, spectacolul de dans Les Saisons al companiei Malandain Ballet Biarritz (Sala Mare a TNB) și creația coregrafică semnată de Gigi Căciuleanu, DinDor’NdoR, prezentată la Sala Studio a TNB de către Teatrul de Balet Sibiu. De asemenea, vor fi interpretate alte șapte opere în concert, printre care Lady Macbeth din Mțensk de Șostakovici.
trailer Les Saisons:
O componentă inovatoare a ediției 2025 este seria ENESCU – JTI IMMERSIVE EXPERIENCE, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Aceasta propune concerte imersive care combină muzica clasică, dansul contemporan, inteligența artificială, animația și artele vizuale. Publicul este invitat în fiecare joi și vineri, la spectacole interdisciplinare precum Onirius de Gigi Căciuleanu, Ultima piesă – un concert cu interacțiune EEG în timp real, Bach in the Jungle (muzică de Bach și Piazzolla), dar și Klimt meets Bösendorfer – Ver Sacrum, cu pianista Alexandra Silocea, mezzosoprana Patricia Nolz și actrița Laëtitia Eïdo, interpretat pe un pian unicat Bösendorfer-Klimt.
Totodată, festivalul sprijină și promovează activ tinerii muzicieni laureați ai Concursului Internațional George Enescu, care vor urca pe scenă alături de orchestre importante ale lumii, printre care Orchestra WDR (la Cluj Napoca), Rotterdam Philharmonic, Orchestra de Cameră Radio, Orchestre de Chambre de Lausanne și Orchestra de Tineret Gustav Mahler sub conducerea muzicală a renumiților Cristian Măcelaru, Lahav Shani, Renaud Capucon, David Grimal sau Manfred Honeck.
În plus, continuă inițiativa lansată cu mare succes în 2023 – seria dedicată familiilor și copiilor – prin concerte speciale organizate la Teatrul Odeon, într-un format prietenos și interactiv.
Ca de fiecare dată, nu vor lipsi nici Concertele de la Miezul Nopții de la Ateneul Român, recunoscute pentru atmosfera lor aparte, recitalurile camerale de la Sala Auditorium a MNAR sau concertele extraordinare de la Sala Radio.
Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume.
Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât și în format fizic, din rețeaua de hypermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.
Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro/, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.
Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, ce vor aduce în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.
de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România, și Cosmin Dincă, Manager, Global Trade, EY România
Importul de bunuri implică o serie de proceduri vamale complexe, iar pentru importatori, încadrarea tarifară corectă, determinarea originii și stabilirea valorii în vamă sunt esențiale pentru conformitate, optimizarea costurilor și evitarea riscurilor fiscale și juridice. Aceste trei elemente ar putea fi apreciate ca fiind piloni determinanți în procesul de vămuire.
1. Încadrarea tarifară – temelia clasificării fiscale și vamale
Încadrarea tarifară înseamnă atribuirea unui cod corespunzător produsului în Nomenclatura Combinată (NC). Este importantă pentru că determină, de fapt, nivelul taxelor vamale, TVA-ul la import, accizele, restricțiile sau interdicțiile aplicabile sau alte măsuri comerciale, precum taxele antidumping. De asemenea, o clasificare eronată poate duce la amenzi, plăți suplimentare sau chiar la confiscarea mărfurilor.
Corectitudinea clasificării tarifare este un aspect aflat permanent în atenția autorităților vamale. Având în vedere mărirea tarifelor, autoritățile vamale intensifică controalele pentru a preveni pierderea din venituri neplătite. De menționat faptul că o clasificare incorectă poate conduce la plăți în exces ale tarifelor (de ex., pe coduri NC cu taxe mai mari) sau la ratarea oportunităților de economisire.
2. Originea mărfurilor – accesul la preferințe tarifare – importanța calculului de origine
Originea poate fi preferențială (acces la tarife vamale reduse sau zero în baza unor acorduri comerciale) sau nepreferențială (în scopuri statistice sau restrictive). Importanța derivă din faptul că determină aplicarea tratamentului tarifar preferențial sau nepreferențial și are un impact direct asupra costurilor finale ale mărfurilor.
Originea mărfurilor este esențială și poate influența semnificativ admisibilitatea, aplicarea sau nu a tarifelor preferențiale, accesarea contingențelor tarifare sau a altor programe de suspendare a noilor tarife. Recomandăm atenție la declararea corectă a tipului de origine – preferențială vs. nepreferențială, pentru că pot exista diferențe în ceea ce privește regulile de determinare și implicații ulterioare cu privire la tarifele aplicate/ de aplicat. În cazul tarifelor de tipul măsurilor de salvgardare sau a taxelor antidumping, la nivelul UE, țara de origine se calculează după regulile aplicabile în Codul Vamal Unional privind originea nepreferențială a mărfurilor.
3. Valoarea în vamă – baza de calcul pentru taxe. Importanța valorii în vamă
Valoarea în vamă este, de regulă, prețul de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru marfa importată plus alte elemente care se adaugă, ca de exemplu: costurile de transport și asigurare până la frontiera UE, redevențe, comisioane, bunuri și servicii furnizate gratuit de cumpărător (ex: matrițe, proiectare).
De ce este importantă determinarea corectă a valorii în vamă? Stabilirea corectă a prețului plătit sau de plătit pentru mărfuri e baza pentru calcularea tarifelor vamale (taxe vamale, TVA la import, accize sau alte măsuri comerciale de tipul taxelor antidumping sau măsuri de salvgardare). Dacă bunurile sunt subevaluate, importatorul plătește taxe mai mici inițial, dar în urma unui control ulterior, autoritatea vamală poate stabili diferențe semnificative, inclusiv dobânzi și penalități de întârziere (de ex., importuri de produse din zona Asiei). Anumite elemente de adăugat la valoarea în vamă – de ex., redevențe și drepturi de licență – de cele mai multe ori nu sunt adăugate la cost din cauza comunicarii ineficiente între departamentul vamal / logistic și cel financiar. Și asta duce la costuri în plus cu datoria vamală.
Patru recomandări pentru importatori:
Solicitați informații tarifare obligatorii (ITO) pentru produsele principale importate – oferă securitate juridică.
Verificați regulile de origine pentru fiecare partener comercial.
Calculați corect valoarea în vamă, incluzând toate elementele obligatorii.
Apelați la consultanți vamali sau brokeri acreditați pentru tranzacții complexe.
În concluzie, pentru un importator, înțelegerea corectă a încadrării tarifare, a originii și a valorii în vamă ține nu doar de conformitate, ci și de o corectă strategie economică. Optimizarea acestor componente poate însemna economii substanțiale, reducerea riscurilor fiscale și fluidizarea operațiunilor comerciale.
Aproximativ 40% dintre chiriașii clădirilor de birouri solicită angajaților să lucreze de la birou două sau trei zile pe săptămână, în aceste condiții unul din opt chiriași planifică extinderea spațiului ocupat, arată rezultatele raportului “What Occupiers Want 2025” realizat pe baza unui sondaj efectuat la nivel mondial de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.
Autorii studiului notează că după o perioadă de doi ani marcată de reducerea semnificativă a suprafețelor ocupate, era contracției portofoliilor de birouri începe să se tempereze. Aproximativ două treimi dintre chiriași și-au redus spațiul de birouri ocupat în această perioadă, însă doar 32% intenționează să continue cu ajustări suplimentare.
Mai mult decât atât, după restrângerea post-pandemică, dimensiunea medie a contractelor de închiriere pentru birouri a crescut cu 13% în ultimii doi ani, semnalând o revenire treptată a cererii.
Astfel, nivelurile de ocupare ale birourilor au început să se stabilizeze, ajungând la o rată medie de de 51–60%, ceea ce sugerează un nou punct de echilibru pentru multe companii. Deși aceste cifre rămân sub nivelurile pre-pandemice, de 65–75%, utilizarea spațiilor este în creștere constantă.
La nivel global, tot mai multe companii își ajustează politicile pentru a încuraja prezența fizică la birou. Cu toate acestea, diferențele regionale persistă. Acest lucru înseamnă că doar 20% dintre companiile din America raportează o utilizare de peste 50% a spațiilor de birouri, comparativ cu peste 40% dintre companiile cu sediul în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și în Asia Pacific.
Raportul analizează și modul în care criteriile de selecție pentru spațiile de birouri s-au schimbat de-a lungul timpului, precum și diferențele regionale în ceea ce privește prioritățile ocupanților.
Rezultatele arată că, în 2025, costul rămâne principalul motor al deciziilor în ceea ce privește spațiul de lucru, iar presiunea de a reduce și controla cheltuielile este mai puternică decât niciodată.
Responsabilii de componenta imobiliară din toate industriile identifică costul drept principala provocare de business și factorul determinant în strategia imobiliară. Astfel, indicatorii financiari devin pilonul central al deciziilor, iar strategiile imobiliare sunt tot mai mult calibrate în jurul performanței financiare.
Însă provocarea nu este doar legată de costuri, ci și de starea de incertitudine. Instabilitatea politică și economică, comportamentele de lucru în schimbare care pun sub semnul întrebării rolul biroului, precum și dificultățile în estimarea rentabilității investiției afectează încrederea în deciziile strategice.
Pe de altă parte, deși componenta de ESG a pierdut teren la nivel global față de 2023 – coborând de pe locul 5 pe locul 8 în clasamentul priorităților strategice – în Europa, Orientul Mijlociu și Africa precum și în Asia Pacific, aceasta rămâne o prioritate majoră. Ocupanții europeni o plasează de cele mai multe ori pe pe locul 1 sau 2 în topul criteriilor.
În România, contextul local adaugă o dimensiune interesantă: stocul comercial relativ tânăr oferă un avantaj competitiv investitorilor interesați de active sustenabile, întrucât costurile de modernizare sunt mai reduse. În plus, obligațiile de raportare non-financiară și cerințele chiriașilor determină proprietarii să adapteze clădirile la standarde ESG, chiar dacă presiunea costurilor rămâne ridicată
O altă concluzie a studiului este faptul că ocupanții clădirilor de birouri își doresc mai mult de la aceste spații, și sunt și dispuși să plătească pentru asta.
Ocupanții nu mai caută doar spații de birouri de calitate, ci se așteaptă ca proprietarii să ofere facilități, servicii și evenimente cu impact comunitar, atât în interiorul, cât și în afara spațiului de lucru. Această tendință este clară: 85% dintre chiriași caută un suport extins din partea proprietarilor, iar aproape jumătate (46%) sunt dispuși să plătească un preț premium pentru facilități și servicii mai bune, se arată în raport.
Rolul principal al biroului rămâne acela de a susține colaborarea, relațiile și cultura organizațională. Cu toate acestea, doar aproximativ 60% dintre angajați consideră că biroul actual răspunde acestor nevoi.
Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Presiunea pe costuri vine din competiția tot mai mare pentru spații de birouri de calitate, dar și ușor accesibile. Locația rămâne esențială: chiriașii caută clădiri aflate lângă un nod important de transport și care oferă un număr generos de locuri de parcare. Contează tot mai mult și ce se află în apropiere. Serviciile din zonă trebuie să fie bine grupate, integrate într-un concept comercial clar, care să aducă valoare atât angajaților, cât și vizitatorilor. În acest context, strategiile imobiliare nu mai sunt doar despre metrii pătrați, ci despre cum răspundi nevoilor reale ale oamenilor. În România, revenirea cererii este susținută de un stoc modern de clădiri, atractiv pentru investiții sustenabile. Iar într-un climat economic incert, companiile se orientează spre soluții care optimizează costurile, dar oferă în același timp o experiență mai bună la birou.”
Sondajul, realizat în colaborare cu CoreNet Global, a fost realizat prin intervievare a responsabililor de componenta de real estate din 235 de companiile la nivel mondial cu 8,1 milioane de angajați și care ocupă aproape 32 milioane de metri pătrați de birouri.
