2019 este anul provocărilor

Date:

Forumul Economic Mondial de la Davos a adus și anul acesta în atenția publicului principalele preocupări și provocări pe care le are economia globală. Cele mai mari îngrijorări sunt generate de recrudescența politicilor naționaliste, populiste și protecționiste, de migrația forței de muncă, de impactul posibil al Brexitului și al războiului comercial asupra piețelor europene și internaționale și de modul în care omenirea va reuși să administreze inteligența artificială astfel încât șocurile pe anumite sectoare să fie cât mai mici.

Totodată, experții în piețe financiare au identificat șapte factori majori de risc pentru economia mondială în acest an, care ar putea conduce la dezastre economice cu ecouri semnificative și în țara noastră. Potrivit unui studiu realizat de XTB, una dintre cele mai mari companii de brokeraj din Europa, iată care ar fi cele șapte amenințări la adresa economiei globale: declinul comerțului în Regatul Unit, generat de un eventual hard Brexit, ar afecta puternic Norvegia, Polonia, Germania, Franța, Olanda și Irlanda. Chiar dacă Uniunea Europeană a anunțat că Marea Britanie ar putea avea un nou acord Brexit, după ce Parlamentul britanic l-a respins pe cel negociat de Theresa May, lucrurile ar putea fi pe cale să se înrăutățească. Lipsa unui astfel de acord ar provoca un Brexit dezordonat, o revenire la controalele vamale, iar Marea Britanie ar rămâne fără acorduri comerciale cu țările din afara Uniunii. Deși scenariul este negativ pentru mediul de business, estimările Băncii Centrale a Angliei sunt și mai alarmante: PIB se va reduce cu 8%, rata șomajului se va dubla și va ajunge la peste 7%, iar inflația ar galopa, ceea ce ar determina Fed să majoreze de două ori rata de referință, ca în 2015. Situația ar fi șocantă pentru piețele financiare. Analiștii au în vedere și riscul unui Italexit, din moment ce doar 44% din populația cu drept de vot ar alege să rămână în Uniunea Europeană; procentul ar reprezenta cele mai puține voturi pozitive înregistrate într-un stat comunitar, sub cele numărate chiar și în Marea Britanie în același context. În plus, Italia e catalogată drept o sursă de risc pentru continent și economia mondială, din moment ce ocupă al doilea loc în Europa din punctul de vedere al ponderii datoriei publice în PIB, care se ridică la 2263 miliarde de euro. În termeni nominali, este cea mai îndatorată țară, iar majorarea salariului minim și reducerea vârstei de pensionare ar putea alimenta această datorie. Prin urmare, Italia ar putea fi forțată să părăsească spațiul comunitar.


Apoi, tensiunile comerciale la nivel global au fost puternic intensificate de Statele Unite, odată cu introducerea taxelor vamale pentru oțel și aluminiu, ceea ce conturează încă un risc semnificativ pentru economia mondială. America, care importă de cinci ori mai multe bunuri din China decât viceversa, a intrat într-un război tarifar cu acest partener comercial, iar impactul s-a resimțit imediat în Asia, unde indicele chinez a pierdut peste 20% și a intrat într-o perioadă dificilă. Taxele noi vor majora costurile materiilor prime și vor scădea cererea, situație ce ar putea cauza creșterea inflației, încetinirea economiei și, în consecință, majorarea rapidă a dobânzilor, scenariu pesimist pentru piața de capital.

În ce privește piața petrolieră, Iranul e jucător-cheie. Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează 18,5 milioane de barili de petrol pe zi, în jur de 20% din oferta globală totală. Prețurile petroliere, care influențează semnificativ economia mondială și piețele financiare, au scăzut în a doua jumătate a anului 2018, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu. America a decis să iasă din acordul nuclear și să impună din nou sancțiuni Iranului, ceea ce ar determina scăderea producției și noi sancțiuni economice pentru Iran, situație similară cu cea din 2011-2015. Dacă SUA vor reduce veniturile Iranului din exporturi spre zero, acesta ar putea reactiva programul nuclear, iar conflictul internațional ar crește prețurile până la nivelul de 100 de dolari, fapt ce ar avea consecințe catastrofale asupra economiei globale.

Scenarii cu efecte economice dezastruoase ar putea fi influențate și de tensiunile politice din Turcia, Ucraina, Argentina, Africa de Sud și Polonia. Riscurile politice sunt relevante pentru piețele emergente, iar 2018 este un exemplu reprezentativ. Anul acesta, șase din șapte monede ale țărilor emergente vor fi expuse riscurilor implicate de alegeri. Rusia pare a fi în vârful listei. Dacă va interveni în alegerile din Ucraina, determinând un conflict militar, ar urma noi sancțiuni din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Și Africa de Sud reprezintă un risc – o victorie pentru ANC, în contextul planului privind reforma agrară, ar putea afecta puternic moneda locală și sistemul bancar. În Argentina, pierderea alegerilor de către Macri în fața partidelor socialiste ar putea duce țara într-o nouă criză, care ar afecta și Brazilia și Chile. Și politica monetară restrictivă ar putea determina dezastre economice globale. Criza financiară din 2008 a impus o intervenție radicală din partea băncilor centrale.

La 10 ani de la criză, există încă bănci care aplică programe de relaxare monetară, dar și mulți critici la adresa acestor măsuri neconvenționale de politică monetară, întrucât există riscul de formare a unor baloane speculative. 2019 pare că va fi primul an în care cele trei bănci majore vor reduce valorile activelor. Investitorii se pot teme de scăderea lichidității, fapt ce ar putea genera un episod de panică pentru indicii majori, cum ar fi DE30, US500 și JAP225. China are peste 50 de milioane de apartamente nelocuite, adică o rată de neocupare de 22%, dublă față de Statele Unite ale Americii. Acest indicator pune China pe harta riscurilor majore și pentru piața imobliară, nu doar în ce privește relațiile comerciale. Sectorul imobiliar a fost o țintă populară pentru investitorii care au alimentat o explozie a creditării, prețuri nesustenabile și au ajutat la creșterea economică. Calculele XTB arată că fără investițiile imobiliare și de infrastructură, creșterea nominală nu ar fi nici la jumătate din avansul actual înregistrat. Autoritățile nu au soluții, prin urmare proprietarii chinezi și-ar putea vinde imobilele, fapt ce ar determina scăderea masivă a prețurilor. Avansul în sectorul imobiliar este, așadar, un alt factor major de risc.

Impactul asupra economiei autohtone

În România, efectul unui hard Brexit sau Italexit s-ar resimți în scăderea atractivității și accesibilității pieței internaționale de muncă, ceea ce ar însemna reducerea semnificativă a intrărilor de valută în țară; prin urmare, s-ar limita și resursele disponibile pentru consum și investiții private interne. Un efect indirect ar putea fi vizibil, în anumite perioade, chiar și în privința cursului de schimb. Tensiunile comerciale în creștere ar afecta România în special prin canale comerciale, din moment ce economia Germaniei are expunere semnificativă față de China, iar România are în Germania primul partener în comerțul intraeuropean. O majorare a stresului politic în state emergente ar face mai puțin atractiv scenariul plasamentelor nerezidenților în proiecte în economia locală, reală sau pe bursă. Pe de altă parte, creșterea prețului petrolului în ipoteza unor tensiuni în Orientul Mijlociu sau a sancțiunilor americane implementate mai sever ar induce un val de presiuni inflaționiste. Astfel, s-ar induce riscuri de majorare a dobânzii și la nivel local. Efectul de frânare a avansului economiei României ar fi amplificat dacă Fed și BCE ar impune politici monetare restrictive, deși indiciile recente arată o intrare într-o perioadă de observare, în urma înrăutățirii unora dintre variabilele observate la nivel macro. În fine, în condițiile în care ajustarea prețurilor imobiliare din China ar lua amploare, revărsarea slăbiciunii dinspre sector spre economie în ansamblul său s-ar putea răsfrânge ulterior la nivel european, ceea ce ar afecta și nivelul de creștere a Produsului Intern Brut al țării noastre.

Ce spun oamenii de afaceri

Accentuarea blocajului financiar, creșterea fiscalității și evoluția negativă a cursului de schimb reprezintă principalele temeri ale investitorilor la început de an. Potrivit unui barometru realizat de compania de consultanță Frames, 2019 se anunță a fi anul provocărilor, evoluția pozitivă a economiei fiind pusă sub semnul întrebării, printre altele, de modificările fiscale, de preconizata scumpire și restrângere a finanțării bancare și de scăderea semnificativă a apetitului pentru investiții. Economia românească va continua să crească în 2019, însă ritmul va fi unul mai redus față de 2018, estimează reprezentanții mediului de business. 64% dintre cei chestionați de compania de consultanță Frames în cadrul ,,Barometrului privind starea economiei” au indicat un avans al PIB-ului între 3 și 3,5%, în timp cel 23% au estimat o creștere economică sub nivelul de 3%. Numai 13% dintre respondenți au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 3,5%. Potrivit rezultatelor barometrului, principalele provocări pentru mediul de afaceri ar urma să fie legate de posibila extindere a blocajului financiar, indicat de 71% dintre respondenți, de o creștere a fiscalității (57%) și de o potențială evoluție negativă a cursului de schimb (52%). ,,Dinamica plăților în economie reprezintă, pentru investitori, cea mai presantă problemă. Distanța de la emiterea unei facturi până la plata acesteia a crescut semnificativ în 2018, iar în 2019, pe fondul potențialei reduceri a finanțării, această problemă s-ar putea accentua. Creditul furnizor s-a extins foarte mult, iar perioada medie de plată a ajuns, în unele sectoare, la 6-9 luni. În condițiile în care 90% din economie este formată din microîntreprinderi și companii mici, slab capitalizate, accentuarea blocajului financiar ar putea genera insolvențe și falimente în lanț”, estimează analiștii de la Frames. Măsurile recente în domeniul fiscal anunțate în decembrie de guvernul Dăncilă reprezintă o altă provocare majoră pentru investitori. ,,Scumpirea și restrângerea finanțării bancare se află în prim-plan. Investitorii se tem că băncile vor strânge și mai mult robinetul creditelor, iar condițiile de finanțare vor deveni și mai drastice. Suprataxarea sistemului financiar va afecta și leasingul, costurile acestuia urmând să crească, în ton cu evoluția cursului valutar”, au mai declarat experții.

Evoluția cursului euro reprezintă, pentru investitori, un indicator semnificativ al stării economiei. Întrebați cum văd evoluția monedei europene în raport cu leul în 2019, peste 54% dintre investitori au indicat cursul în jurul nivelului de 4,7 lei/euro. 32% se așteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,7-4,75 lei, în timp ce 14% estimează că moneda europeană va fi cotată, în acest an, sub nivelul de 4,7 lei. Potrivit ,,Barometrului privind starea economiei”, printre celelalte temeri indicate de investitori se află accentuarea inflației, fenomen strâns legat de creșterea prețurilor la utilități (carburanți, energie, gaze etc.), scăderea comenzilor, reducerea investițiilor, incertitudinea privind cadrul fiscal și adâncirea crizei de pe piața muncii. ,,Apetitul pentru investiții se anunță a fi mult mai temperat în 2019. În condițiile unui cadru fiscal impredictibil, pe fondul scumpirii utilităților și al posibilei deprecieri a leului, oamenii de afaceri se tem că planurile de business ar putea fi date peste cap. Politica pașilor mărunți va fi adoptată de tot mai mulți investitori, mai ales că 2019 va fi un an plin de provocări și în mediul politic, cu consecințe pe măsură”, afirmă analiștii.

Domeniile cu potențial

Dincolo de temerile privind cadrul macroeconomic, barometrul Frames indică și domeniile cu potențial investițional din 2019, așa cum reies din estimările oamenilor de afaceri. Întrebați care sunt sectoarele care vor aduce profit în acest an, cei mai mulți manageri au indicat agricultura (43%), comerțul (41%), sectorul IT (37%) și transporturile (29%). ,,Imobiliarele, altădată în topul investițiilor, se anunță a fi un domeniu plin de provocări în 2019, pe fondul preconizatei stopări a programului Prima Casă și al restrângerii accesului la credite. După un an 2018 excelent, agricultura se anunță a fi, și în acest an, cel mai promițător sector al economiei, alături de comerț. IT-ul, de la producția de software la serviciile de suport, continuă să se afle printre domeniile cu cea mai mare rată de profitabilitate, în timp ce transporturile vor continua să beneficieze de o cerere în creștere, pe fondul continuării politicilor de stimulare a consumului. În topul domeniilor de interes pentru investitori se mai află serviciile de depozitare, curieratul, industria mobilei și serviciile de suport pentru populație”, afirmă experții de la Frames. Întrebați care ar fi măsurile pe care autoritățile ar trebui să le ia în 2019 pentru a asigura economiei un climat investițional favorabil, peste 80% dintre investitori au indicat înghețarea cadrului fiscal. ,,Un cod fiscal bătut în cuie, fără măsuri luate de pe o zi pe alta, care să ofere predictibilitate – aceasta se anunță a fi, și în 2019, principala solicitare a mediului de afaceri în relația cu autoritățile. Temerile investitorilor sunt că deciziile fiscale majore anunțate în decembrie 2018 ar putea fi urmate, mai ales în primele două luni din 2019, de alte măsuri menite să taxeze și mai mult mediul de afaceri, în contextul provocărilor bugetare”, arată barometrul Frames. Printre celelalte doleanțe ale investitorilor în relația cu autoritățile se mai află extinderea infrastructurii de transport, reducerea birocrației administrative, simplificarea metodologiei de acces la fondurile europene și dezvoltarea serviciilor de suport informatizate. ,,Simplificarea relației dintre companii și administrație se află în prim-planul solicitărilor mediului de afaceri. Mai puține proceduri, acte, facilitarea serviciilor de asistență online, inclusiv de plată, și reducerea birocrației din sectorul fondurilor UE, acolo unde accesul la finanțare rămâne în continuare extrem de dificil. Dezvoltarea infrastructurii rămâne, bineînțeles, principala cerință a mediului de afaceri, indiferent că vorbim de autostrăzi, cale ferată, transport aerian și naval. Atragerea investițiilor străine în sectorul greenfield va depinde în mare măsură de modul în care autoritățile vor trata acest aspect”, au mai spus analiștii de la Frames.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Restart Energy a finalizat un proiect fotovoltaic pentru compania Dip&Gip, în valoare totală de peste 200.000 de euro

Restart Energy a finalizat construcția și instalarea unui...

ANALIZĂ XTB Radu Puiu: Coolcationing, noua tendință în turism pe fondul încălzirii globale

În lumina actualei crize climatice, oamenii își reorientează destinațiile...

ASE 4.0 – INVESTIȚII PENTRU DIGITALIZAREA UNIVERSITĂȚII 

Academia de Studii Economice din București – liderul învățământului...