Când se mișcă trupele, se cutremură finanțele

Date:

Pe la începutul
anului, cotidianul economic „Wall Street Journal” (WSJ) consemna ideea că, deși
globalizarea trebuia să prevină războiul, Rusia ar putea să vină acum să
demonstreze tocmai contrariul. Potrivit autorilor WSJ, liderul rus Vladimir
Putin ar fi pariat pe faptul că aliații occidentali nu ar fi dispuși să
plătească prețul economic pentru a preveni o mișcare a Rusiei asupra Ucrainei
într-o lume din ce în ce mai interconectată. Unul dintre stâlpii de construcție
ai globalizării economice este principiul potrivit căruia legăturile economice
ar contribui la asigurarea păcii. Interdependența economică de pe tot globul ne
face pe toți să fim mai legați din punct de vedere economic ca niciodată, toată
lumea ar suferi de un conflict extins la scară largă, de aceea globalizarea
trebuia să facă războaiele mai greu de pornit.

O analiză a CNN
arată că, dacă judecăm măcar și simplist impactul unui conflict fierbinte
asupra aprovizionării cu alimente, invazia rusă duce la o întrerupere a
producției agricole a Ucrainei, iar acest fapt are un impact global, țara fiind
unul dintre cei patru mari exportatori de cereale din lume, în timp ce Rusia
este cel mai mare producător de grâu din lume. Producția mare de orz, porumb,
floarea-soarelui și rapiță ar putea fi, de asemenea, afectată. Prețurile de pe
piețele internaționale la cereale și la alte produse alimentare sunt, la rândul
lor, aruncate în aer odată cu exploziile de pe frontul ucrainean.

Dar discuția mai
complexă, mai întortocheată și mai plină de conotații și interese
geo-strategice este legată de impactul potențial mai consistent asupra
aprovizionării cu energie a Europei și de consecințele sancțiunilor dure ce
sunt impuse de Occident asupra Rusiei, după invazia în Ucraina. Rusia
furnizează aproximativ 30% din petrolul Europei și 35% din gazele sale
naturale, livrările rusești jucând un rol vital în piața de energie și în
încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Închiderea robinetului rus
de gaze naturale ca răspuns la sancțiunile ce penalizează la rândul lor invazia
în Ucraina conduce la o puternică subaprovizionare cu energie a Europei, exacerbând
problemele furnizării globale și ale prețurilor deja mari din piața energiei.

Sancțiunile
impuse de occidentali vor avea impact indirect și asupra celor ce le impun.
Știm deja că, la ora scrierii acestui text, Occidentul a impus un pachet larg
de sancțiuni care afectează marile bănci și companii rusești, sectorul
țițeiului și gazelor și importurile de tehnologie. Efectele asupra Europei și a
restului lumii sunt resimțite, de asemenea, iar analiștii avertizează că „sunt
subestimate” riscurile de război și chiar costurile unei „păci neplăcute”.
Criza economică produsă de pandemia de COVID-19 și de persistența acesteia a
împins deja în sus prețurile petrolului și gazelor, precum și prețurile
principalelor metale folosite în producția a orice, de la fabricarea de mașini
și electronice până la ustensile de bucătărie și construcții. Potrivit unor
date citate de ABC, cota Rusiei din exporturile globale de nichel era estimată
la aproximativ 49%, paladiu 42%, aluminiu 26%, platină 13%, oțel 7% și cuprul
4%. De asemenea, lanțurile de aprovizionare a producției industriale nu sunt și
nu vor fi deloc imune la conflictul armat și la sancțiunile aplicate Rusiei.

Războiul
fierbinte Rusia-Ucraina declanșează o nouă creștere masivă a prețurilor
petrolului și gazelor, în special în Europa dar și cu impact global, iar
impactul inflaționist va fi chiar și mai sever dacă toate țările ar opri
achizițiile de energie rusească, ca sancțiune de evitare a conflictului. Dar,
așa cum consemna un reportaj ABC, este puțin probabil ca toate țările să se
conformeze: China e mai probabil să susțină Rusia prin achiziții mari și chiar
și UE este puțin probabil să renunțe chiar în totalitate la energia rusă. Dar
dacă o face, acest lucru ar putea însemna prețuri și mai mari în țările care
aplică sancțiunile și prețuri ceva mai mici pentru cei încă dispuși sau forțați
să cumpere petrol și gaze rusești.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Articolul precedent
Articolul următor
Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate