Când se mișcă trupele, se cutremură finanțele

Date:

Pe la începutul anului, cotidianul economic „Wall Street Journal” (WSJ) consemna ideea că, deși globalizarea trebuia să prevină războiul, Rusia ar putea să vină acum să demonstreze tocmai contrariul. Potrivit autorilor WSJ, liderul rus Vladimir Putin ar fi pariat pe faptul că aliații occidentali nu ar fi dispuși să plătească prețul economic pentru a preveni o mișcare a Rusiei asupra Ucrainei într-o lume din ce în ce mai interconectată. Unul dintre stâlpii de construcție ai globalizării economice este principiul potrivit căruia legăturile economice ar contribui la asigurarea păcii. Interdependența economică de pe tot globul ne face pe toți să fim mai legați din punct de vedere economic ca niciodată, toată lumea ar suferi de un conflict extins la scară largă, de aceea globalizarea trebuia să facă războaiele mai greu de pornit.

O analiză a CNN arată că, dacă judecăm măcar și simplist impactul unui conflict fierbinte asupra aprovizionării cu alimente, invazia rusă duce la o întrerupere a producției agricole a Ucrainei, iar acest fapt are un impact global, țara fiind unul dintre cei patru mari exportatori de cereale din lume, în timp ce Rusia este cel mai mare producător de grâu din lume. Producția mare de orz, porumb, floarea-soarelui și rapiță ar putea fi, de asemenea, afectată. Prețurile de pe piețele internaționale la cereale și la alte produse alimentare sunt, la rândul lor, aruncate în aer odată cu exploziile de pe frontul ucrainean.

Dar discuția mai complexă, mai întortocheată și mai plină de conotații și interese geo-strategice este legată de impactul potențial mai consistent asupra aprovizionării cu energie a Europei și de consecințele sancțiunilor dure ce sunt impuse de Occident asupra Rusiei, după invazia în Ucraina. Rusia furnizează aproximativ 30% din petrolul Europei și 35% din gazele sale naturale, livrările rusești jucând un rol vital în piața de energie și în încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Închiderea robinetului rus de gaze naturale ca răspuns la sancțiunile ce penalizează la rândul lor invazia în Ucraina conduce la o puternică subaprovizionare cu energie a Europei, exacerbând problemele furnizării globale și ale prețurilor deja mari din piața energiei.

Sancțiunile impuse de occidentali vor avea impact indirect și asupra celor ce le impun. Știm deja că, la ora scrierii acestui text, Occidentul a impus un pachet larg de sancțiuni care afectează marile bănci și companii rusești, sectorul țițeiului și gazelor și importurile de tehnologie. Efectele asupra Europei și a restului lumii sunt resimțite, de asemenea, iar analiștii avertizează că „sunt subestimate” riscurile de război și chiar costurile unei „păci neplăcute”. Criza economică produsă de pandemia de COVID-19 și de persistența acesteia a împins deja în sus prețurile petrolului și gazelor, precum și prețurile principalelor metale folosite în producția a orice, de la fabricarea de mașini și electronice până la ustensile de bucătărie și construcții. Potrivit unor date citate de ABC, cota Rusiei din exporturile globale de nichel era estimată la aproximativ 49%, paladiu 42%, aluminiu 26%, platină 13%, oțel 7% și cuprul 4%. De asemenea, lanțurile de aprovizionare a producției industriale nu sunt și nu vor fi deloc imune la conflictul armat și la sancțiunile aplicate Rusiei.

Războiul fierbinte Rusia-Ucraina declanșează o nouă creștere masivă a prețurilor petrolului și gazelor, în special în Europa dar și cu impact global, iar impactul inflaționist va fi chiar și mai sever dacă toate țările ar opri achizițiile de energie rusească, ca sancțiune de evitare a conflictului. Dar, așa cum consemna un reportaj ABC, este puțin probabil ca toate țările să se conformeze: China e mai probabil să susțină Rusia prin achiziții mari și chiar și UE este puțin probabil să renunțe chiar în totalitate la energia rusă. Dar dacă o face, acest lucru ar putea însemna prețuri și mai mari în țările care aplică sancțiunile și prețuri ceva mai mici pentru cei încă dispuși sau forțați să cumpere petrol și gaze rusești.

Din perspectiva piețelor financiare, am putea asista la un salt semnificativ al prețurilor obligațiunilor și la o cădere a ratelor dobânzilor. Potrivit unei analize bancare, aceasta ar putea fi o contrapondere convingătoare a tendinței actuale de creștere a ratelor dobânzilor în multe economii avansate, iar piețele financiare ar fi și mai complicate din cauza inflației și mai mari determinate de potențialele deficite de mărfuri prezentate mai sus. Într-o analiză a evoluției la început de an a piețelor financiare nebancare, Autoritatea de Supraveghere Financiară consemna că riscurile macroeconomice la nivel global au o tendință de creștere, ceea ce a generat un climat economic ușor instabil, în timp ce inflația a înregistrat o tendință de creștere peste așteptări. Ca urmare a tensiunilor politice dintre Rusia și Ucraina, luna februarie a consemnat o deteriorare a evoluțiilor piețelor bursiere internaționale, iar la București, volatilitățile indicilor BVB s-au redus, regimul păstrându-se la un nivel mediu spre scăzut. Pe fondul răspândirii tulpinii Omicron, al îngrijorărilor referitoare la înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale și al creșterii gradului de instabilitate geo-politică în estul Europei, evoluțiile piețelor bursiere internaționale s-au deteriorat. Astfel, riscurile macroeconomice pe termen lung au depășit un prag critic de 50%, ceea ce a condus la creșterea randamentelor obligațiunilor pe termen lung. Dar contagiunea financiară este amenințarea virală la adresa bogăției națiunilor și a stabilității piețelor de capital, atunci când o criză pe bursa unei țări provoacă o criză pe bursa unei alte țări. Analiza contagiunii indică faptul că piața de capital din România este sensibilă la factorii de risc care influențează piețele de capital învecinate (Polonia, Austria, Ungaria), iar scăderile de pe principalele burse europene sunt o reacție clară pe fondul agravării conflictului din Ucraina, care a determinat o presiune pe vânzare pe piețele internaționale.

Tocmai de aceea, chiar de la izbucnirea războiului în Ucraina, Autoritatea de Supraveghere Financiară a atras atenția investitorilor care activează pe piețele financiare, inclusiv celor care activează pe Forex, să încheie tranzacții doar cu firme de intermediere autorizate și să fie extrem de atenți la riscurile aferente tranzacțiilor valutare. În această perioadă extrem de volatilă, ASF nu recomandă investitorilor neavizați să efectueze tranzacții cu produse complexe, cu grad mare de sofisticare, întrucât riscă să piardă sumele de bani plasate. „Investițiile pe piețele financiare, inclusiv cele de tip Forex presupun, de multe ori, fluctuații semnificative ale prețului acțiunilor, respectiv ale ratelor de schimb valutar, care pot fi influențate de contextul politic și social global sau regional, de politica monetară din diverse țări, dar și de rata inflației. De aceea, în situația de față, orice plasament trebuie foarte atent analizat, iar riscurile trebuie să fie bine gestionate”, sublinia Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.

Războiul din Ucraina frânează redresarea economică a lumii și subminează în același timp statu-quo-ul capitalismului occidental și ordinea mondială stabilită la încetarea Războiului Rece. Economia lumii primește în primul rând șocul de pe piața țițeiului și a gazelor naturale. Piața globală a pâinii este la rândul ei lovită direct, cu beligeranții Rusia și Ucraina numărându-se printre primii producători de cereale ai lumii. Dar mai mult decât atât, fiecare rachetă lansată și fiecare lovitură de tun trasă nu lovesc doar ținte de pe fronturile ucrainene, ci aruncă în aer și încrederea globală.

Iar acest lucru se întâmplă tocmai când lumea încerca „să-și lingă rănile” după criza pandemică ce a lăsat economiei globale două vulnerabilități-cheie: inflația ridicată și piețele financiare nervoase. Analiștii de la Bloomberg Economics (și nu numai ei) consideră că replicile invaziei rusești din Ucraina vor agrava cu ușurință tocmai inflația și incertitudinea din piețele financiare: prăbușirea piețelor va spulbera încrederea și bunăstarea economică și va alunga banii departe de proiectele de investiții ce sunt acum pe masă. Gospodăriile cheltuiesc o parte din ce în ce mai mare din venituri pe carburanți, energie și combustibili, oamenilor rămânându-le astfel din ce în ce mai puțini bani pentru alimente (și acestea din ce în ce mai scumpe) și alte bunuri și servicii. Potrivit celui mai pesimist scenariu imaginat de analiștii de la Bloomberg, un conflict prelungit, cu un răspuns occidental dur, ar duce la întreruperea aprovizionării cu gaze a Europei, declanșând o gravă recesiune la nivel mondial. De altfel, economistul Nouriel Roubini anunță că „o recesiune globală stagflaționistă este acum foarte probabilă”, tocmai pentru că războiul din Ucraina va declanșa „un șoc masiv negativ al ofertei într-o economie globală care încă se clatină din cauza COVID-19 și din cauza unei acumulări de un an de presiuni inflaționiste”. Indicele MSCI All Country World, un indicator global al acțiunilor, a căzut la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni. Și peste amenințările economice apare și o redistribuire a banilor: bugetele apărării ar putea crește în Europa, SUA și alte țări pentru a reflecta situația globală din ce în ce mai periculoasă. „Acest lucru nu va reduce creșterea PIB-ului, dar va reduce bunăstarea oamenilor, deoarece resursele dedicate apărării sunt resurse care nu pot merge spre consum sau investiții în educație, sănătate sau infrastructură”, subliniază Jason Furman, fost președinte al Consiliului Consilierilor Economici al președintelui Barack Obama. Iar când banii se duc spre armată și mai puțin spre sănătate, educație și infrastructură, doar generalii sunt cei ce-și freacă mâinile de bucurie, în fața mulțimilor civile din ce în ce mai împovărate de sărăcie.

Iar economistul Nouriel Roubini aduce o observație geopolitică cheie: invazia ordonată de Vladimir Putin în Ucraina „este o escaladare majoră a celui de-al Doilea Război Rece: patru puteri revizioniste – China, Rusia, Iran și Coreea de Nord – contestă dominația globală îndelungată a Statelor Unite și ordinea internațională condusă de Occident”. Războiul din Ucraina a aruncat toată lumea într-o „depresiune geopolitică” cu masive consecințe politice, economice și financiare cu mult dincolo de granițele Ucrainei. O nouă (dez)ordine mondială e pe cale să înceapă. În absența războiului din Ucraina, cel mai mare risc pentru perspectivele oferite de raportul „S&P Global Economic Outlook” anul acesta și în următorii doi-trei ani era tocmai calea economică a Chinei. Combinația dintre obiectivul Chinei de „Prosperitate comună” pentru 2025 și represiunea în curs asupra sectorului imobiliar are ca scop transformarea modelului către o creștere mai susținută pe plan intern, mai sustenabilă financiar și mai echitabilă. Dar deși obiectivele exacte ale politicii de la Beijing nu sunt foarte clare, devine mai limpede că a doua mare putere economică a lunii are „mai multă toleranță pentru un PIB mai lent, mai puțină toleranță pentru speculații și mai mult accent pe sprijinirea clasei de mijloc”.

La 1 februarie, a debutat Anul Tigrului de Apă, despre care zodiacul chinezesc spune că va fi anul schimbărilor masive. Chinezii zic că Anul Tigrului de Apă va fi un an prosper datorită caracteristicilor bune ale tigrului: putere și curaj care conduc la eliberarea de cele rele. Totodată, 2022 este dat ca fiind anul marilor schimbări, guvernat de „viziuni novatoare și caracterizat de apariția ideilor îndrăznețe”. Deocamdată, felul în care s-a desfășurat primul trimestru al anului este departe de această viziune constructivă.

În plan strategic și politic, fostul ministru de externe și vicecancelar al Germaniei din 1998 până în 2005 Joschka Fischer spunea că un conflict militar între Rusia și Ucraina are „consecințe profunde pentru Europa”, punând în discuție ordinea europeană și principiile – renunțarea la violență, autodeterminare, inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială – pe care se bazează de la sfârșitul Războiului Rece. Fischer crede că Europa ar fi din nou împărțită în două sfere: o „Europă rusească” în est și Europa Uniunii Europene și NATO în părțile de vest și centrală ale continentului.

Cert este că un conflict doar aparent local – ruso-ucrainean – agravează crizele costului vieții în mult mai multe țări europene, și probabil chiar la scară mondială. Consecințele economice ale unui gest extrem vor avea astfel dimensiuni ce vor fi calculate la nivel mondial. Într-o economie globală, când se mișcă trupele locale, se cutremură finanțele globale.

Articolul precedent
Articolul următor
Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului Forumul Energiei

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului...

Profitul net ajustat al Xiaomi se dublează în primul trimestru și ajunge la 6,5 miliarde RMB

Traiectorie robustă de creștere, catalizată de multipli factori  Corporația...

ASF aprobă începerea ofertei publice inițiale pentru listarea a 28,5% din capitalul JT Grup Oil la Bursa de Valori București

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat în ședința...