În dezbaterea publică din România, subiectul adoptării euro în 2019 a fost disecat, politizat și apoi abandonat, dar nici măcar o clipă nu a fost discutat ca fiind un proiect. În urma acestei experiențe trag două concluzii cu privire la comportamentul nostru de elită a societății și lansez un avertisment.
Prima concluzie se referă la incapacitatea noastră, ca elită a societății, să ne asumăm managementul unui proiect de țară și să realizăm un astfel de proiect. Discuția publică despre adoptarea monedei UE a fost centrată, după părerea mea, în zona falsă, în raport cu momentul acesta, a dezbaterii tehnice a nivelului convergenței reale optime pe care trebuie să o realizeze un stat la adoptarea monedei unice. Ceea ce trebuia să aducă elita României în discuție era procesul de pregătire la aderarea la Uniunea Economică și Monetară, o adevărată reformă care privește toate deciziile economice luate la nivel național.
A doua concluzie are în vedere miopia de care dăm dovadă la nivelul întregii societăți. Societatea românească este nepăsătoare față de direcția și viteza cu care instituțiile UE stabilesc noi ținte și construiesc noi proiecte de integrare la nivelul UE. Am atras atenția de mai multe ori în ultimii ani de faptul că recenta criză a creat probleme, dar în aceeași măsură a generat multe oportunități demne de explorat și exploatat și că omenirea trece printr-o perioadă de adânci transformări și realinieri cu influențe semnificative în privința viitorului României și al țărilor din regiunea noastră.
Pe aceste baze îmi permit să trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că termenele pe care UE și le-a autoimpus pentru creșterea competitivității și adâncirea integrării în Zona Euro nu ne mai lasă mult timp la dispoziție să ne pregătim instituțional participarea la aceste transformări.
Timpul nu mai are răbdare cu noi
În prezent există cel puțin trei proiecte care vor afecta instituțional și economic România în următorul ciclu economic.
În primul rând, la nivelul UE s-a elaborat un raport („Completing Europe,s Economic and Monetary Union”), mai cunoscut sub numele de „Documentul celor 5 președinți” (președinții celor mai importante instituții din structura politică și economică a Zonei Euro), cu privire la adâncirea integrării economice în UE și Zona Euro. Documentul cuprinde schița unui plan, în care prima etapă are termen de realizare data de 30 iunie 2017 (un calendar extrem de strâns) și România este vizată, ca toate celelalte state membre ale UE, atât la nivel instituțional, cât și la nivel de management economic.
