Cât de greu „urcă” economia României?

Date:

În țara noastră, economia a cunoscut o creștere modestă, de doar 1,1%, în acest an. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru primele 9 luni din 2023 comparativ cu aceeași perioadă din 2022 indică o stagnare în evoluția principalilor piloni care alimentează creșterea Produsului Intern Brut (PIB). Această situație subliniază o stagnare a motorului economic românesc, sugerând că principalele domenii de susținere a creșterii economice au avut dificultăți în a se dezvolta. Creșterea trimestrială de 0,4% se aliniază cu previziunile economiștilor, însă creșterea anuală se situează mult sub așteptările exprimate anterior de Bloomberg și Erste Group. Acest decalaj între datele efective și estimările inițiale subliniază complexitatea și incertitudinea cu care evoluează economia românească. De asemenea, este important de menționat că datele furnizate sunt preliminare și pot suferi modificări semnificative în revizuirile ulterioare. Discrepanța notabilă dintre datele ajustate sezonier și cele brute este neobișnuit de amplă, indicând o dificultate în evaluarea reală a creșterii economice. Pentru întregul an 2023, estimările economiștilor de la Erste Group indică o creștere a PIB-ului de 2,1%, apropiată de prognozele exprimate de Consiliul Național al Statisticilor și Prognozelor (CNSP). Prezentarea detaliată a modului în care s-a format PIB-ul în diferite sectoare de activitate și a contribuțiilor acestora la creștere va avea loc la începutul lunii decembrie, oferind o imagine mai clară asupra factorilor care au influențat evoluția economică.

Comisia Europeană: O redresare modestă după un an plin de provocări

Anul acesta, economia europeană și-a pierdut avântul în contextul unui cost ridicat al vieții, al cererii externe scăzute și al înăspririi politicii monetare. Previziunile de toamnă efectuate de CE arată că creșterea reală a PIB-ului va scădea la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care constrânge veniturile reale disponibile, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute, înainte de a se accelera treptat în orizontul de prognoză. Cu o inflație de bază persistentă (inflația IAPC, excluzând energia și produsele alimentare), scăderea inflației totale se preconizează că va crește abia în 2024 și 2025. Piața muncii este de așteptat să rămână strânsă, în ciuda creșterii mai slabe, menținând creșterile salariale ridicate. Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este prognozat să ajungă la 50,5% în 2025.

Se instalează slăbiciunea avansului economic

În 2023, sentimentul în afaceri, vânzările cu amănuntul și servicii și-a pierdut semnificativ avântul, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult. După o creștere dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creșterea este de așteptat să scadă la 2,2% în 2023, deoarece condițiile de finanțare stricte, dezinflația relativ lentă și creșterea redusă a partenerilor comerciali afectează producția. Creșterile puternice ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se așteaptă să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să accelereze ușor, se arată în raportul de țară al Comisiei Europene.

Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private. Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică oferă un stimulent puternic pentru creștere. Se estimează că formarea brută de capital fix va crește cu mai mult de 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului se va restrânge în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor schimbului, este de așteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.

Creșterea reală a PIB-ului este estimată să accelereze la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului real disponibil, un impact în scădere al creșterilor anterioare ale dobânzilor și consumul și investițiile publice rezistente. În timp ce consumul privat este de așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului în orizontul de prognoză. Impulsat de intrările financiare externe robuste și de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menține probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.

Șomaj scăzut și creșteri mari ale salariilor

Piața muncii continuă să fie strânsă, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile. Se estimează că rata șomajului va scădea marginal, la aproximativ 5,4%, în 2023 și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda creșterii mai slabe. Se așteaptă ca salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2023, și să continue într-un ritm rapid și în 2024. Prin urmare, se preconizează că creșterea salariilor reale va fi ridicată în acest an și anul viitor.

Proces prelungit de dezinflație

Se estimează că prețurile mai scăzute la energie vor duce la o scădere lentă a inflației totale, de la aproximativ 12%, în medie, în 2022, la puțin sub 10% în 2023,  în urma creșterilor prețurilor la alimente și servicii. În general, inflația medie va decelera mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, va reintra în intervalul țintă de inflație al băncii centrale, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.

Comisia Europeană estimează că deficitul public va scădea doar treptat în 2024 și 2025. Deficitul public general al României este prognozat să atingă 6,3% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022. Aceasta este o revizuire ascendentă considerabilă în comparație cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în prognoza de primăvară. Deficitul mai mare decât se aștepta în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât așteptările (în special în personal și bunuri și servicii) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe. Se așteaptă ca investițiile publice ca pondere din PIB să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE. Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.

Deficitul este prognozat să scadă la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB. În ceea ce privește cheltuielile, pachetul include reduceri de cheltuieli, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de condiții mai stricte de eligibilitate pentru funcționarii publici pentru a beneficia de tichete de vacanță și alocații de hrană. În ceea ce privește veniturile, noile măsuri sunt de așteptat să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB. Principalele măsuri includ o creștere a impozitării corporative, o eliminare parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru bunuri și servicii selectate. Efectul de reducere a deficitului pachetului de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea robustă a cheltuielilor cu personalul. Prognoza nu include costul potențial pe termen scurt al reformei pensiilor în curs de pregătire. În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o altă scădere modestă, reflectând eliminarea treptată a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și a impactului reformelor administrative pentru limitarea cheltuielilor cu personalul guvernamental.

Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate spre scădere. O creștere mai scăzută a PIB-ului și presiunile în creștere asupra salariilor publice ar putea avea ca rezultat deficite guvernamentale mai mari.

Datoria externă, situația la zi prezentată de BNR

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele nouă luni, un deficit de 16 mld. euro, cu 24% mai mic, față de 21,15 mld. euro în perioada ianuarie-septembrie 2022, a comunicat luni BNR. În structura balanței de plăți, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3,22 mld. euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,6 mld. euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro. La servicii, excedente s-au consemnat pentru activitatea de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților (lohn), 2,4 mld. euro, transporturi 4,47 mld. euro și servicii de comunicații, tehnologia informației, 4,5 mld. euro, alte servicii 1,9 mld. euro. Un deficit de 2,6 mld. euro s-a înregistrat în cazul turismului și căsătoriilor. În perioada ianuarie – septembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 17,376 miliarde de euro. Datoria externă totală a crescut cu la sfârșitul lunii septembrie la 161,262 miliarde euro, de la 144,561 miliarde euro la 31 decembrie 2022, potrivit comunicatului BNR. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 116,128 miliarde de euro la 30 septembrie 2023 (72% din totalul datoriei externe), în creștere cu 17,7% față de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2023 nivelul de 45,134 miliarde de euro (28% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3% față de 31 decembrie 2022. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% în perioada ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu 17,9% în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2023 a fost de 5,6 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2023 a fost de 105,4%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.

În concluzie, economia românească se confruntă cu provocări complexe și ajustări ale previziunilor, iar perspectivele viitoare sunt susceptibile la variații semnificative. Este esențială o monitorizare atentă a tendințelor economice interne și externe pentru a înțelege mai bine direcția în care se îndreaptă economia națională și pentru a lua măsuri adecvate în consecință.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

ENGIE a finalizat procesul de achiziție a unui parc eolian cu o capacitate de 80 MW în județul Constanța

ENGIE Romania a finalizat procesul de achiziție a unui...

Un nou capitol al cooperării România-Kazahstan

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București...