Ce se vede de la Bruxelles

Date:

Se pune, firesc, o întrebare: cum anume este văzută economia românească de către principala sursă de finanțare cu destinația redresării ei? Cum se vede de la Bruxelles economia românească ce are ambiția de a asimila fonduri europene de circa 30 de miliarde de euro doar anul viitor, în scopul revenirii din criza în care s-a scufundat? Pentru răspuns, cercetăm „previziunile economice din toamna anului 2020” realizate de Comisia Europeană:

Perspective macro

În prima jumătate a anului 2020, PIB-ul României s-a contractat cu 4,5% față de anul anterior, determinat în principal de o scădere bruscă a producției în al doilea trimestru din cauza blocării la nivel național după izbucnirea COVID-19. Măsurile restrictive adoptate pentru combaterea pandemiei au avut un impact negativ asupra cheltuielilor consumatorilor, în timp ce întreruperea lanțurilor internaționale de aprovizionare și cererea externă slabă au încetinit producția și exporturile. Investițiile au dovedit ceva inerție, sectorul construcțiilor fiind în mare parte neafectat de restricțiile impuse.

Activitatea a revenit în al treilea trimestru, însă reapariția cazurilor de COVID-19, care a început să se accelereze la sfârșitul lunii septembrie, precum și reintroducerea restricțiilor asociate nuanțează perspectivele economice pe termen scurt. În prognoza Comisiei de toamnă 2020, se estimează că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 5,25% în 2020 și va reveni cu aproximativ 3,25% în 2021 și 3,75% în 2022, când va recupera – teoretic – nivelul de dinaintea crizei. Este posibil să constatăm o revenire a consumului privat în 2021 și 2022, consecință a unei posibile relaxări a măsurilor de distanțare socială. Potrivit Comisiei, și investițiile sunt prognozate să revină, dar la un nivel redus din cauza incertitudinii persistente.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv
pentru o economie în serviciul cetățenilor

©EC – Audiovisual Service

Previziunile de toamnă survin în momentul în care al doilea val al pandemiei determină și mai multă nesiguranță și ridică semne de întrebare cu privire la speranța noastră de a ne redresa rapid. Producția economică a UE nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până în 2022. Însă traversând această perioadă turbulentă împreună, am dat dovadă de hotărâre și de solidaritate. Am convenit cu privire la măsuri fără precedent, pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile. Vom lucra împreună pentru a contura traiectoria redresării, utilizând toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Am convenit asupra unui pachet de redresare important, NextGenerationEU, în centrul căruia se află mecanismul pentru redresare și reziliență, pentru a oferi sprijin masiv celor mai grav afectate regiuni și sectoare. Invit acum din nou Parlamentul European și Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul să poată fi operațional în 2021, astfel încât să putem investi, reforma și reconstrui împreună.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv
pentru o economie în serviciul cetățenilor



Criza are, de asemenea, un impact puternic asupra creșterii potențiale, deși estimările sunt supuse unui nivel semnificativ de incertitudine. Comisia estimează că creșterea potențială a PIB-ului va scădea brusc de la 4,1% în 2018 la 2,25% în 2022. Decalajul de producție, estimat pe baza metodologiei convenite în mod comun, a crescut la 2,4% din PIB-ul potențial în 2019 de la 2% în 2018. Se estimează că va deveni puternic negativ în 2020, înainte de a scădea treptat începând cu 2021, dar rămânând negativ pe tot orizontul
prognozat. Din nou, creșterea economică este pusă sub semnul unui grad foarte ridicat de incertitudine. Redresarea va depinde în mare măsură de durata crizei COVID-19, de viteza recuperării economice a principalilor parteneri comerciali ai României și de normalizarea relativă a lanțurilor de aprovizionare globale și regionale. În plus, alegerile din decembrie 2020 aduc un spor de nesiguranță: Comisia Europeană menționează că incertitudinea prelungită legată de direcția viitoare a politicilor publice, în special de impactul unor decizii de politică fiscală expansivă, ar putea reduce încrederea și ar putea împiedica fluxurile de credite, afectând negativ investițiile și creșterea.


Din nou sub amenințarea deficitelor

Deficitul public din România a fost de 4,4% din PIB în 2019, în timp ce datoria s-a situat la 35,3% din PIB. Previziunea de toamnă a Comisiei Europene prevede un deficit public de aproximativ 10,25% în 2020, 11,25% în 2021 și 12,5% în 2022. Deficitul structural, care a fost de aproximativ 5% din PIB în 2019, se așteaptă să se deterioreze cu 3,6 puncte procentuale din PIB în 2020, 1,4 puncte punctuale din PIB în 2021 și 1,6 puncte procentuale din PIB în 2022. Aceste deficite bugetare mari și în creștere rezultă parțial din efectul combinat al recesiunii economice severe și din măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale economice și sociale. Acestea includ cheltuieli suplimentare pentru scheme de sprijin pentru ocuparea forței de muncă și sprijin pentru sectorul sănătății, precum și unele stimulente fiscale. Costul total al măsurilor de sprijin aferente COVID-19 este de 1,3% din PIB, din care 0,4 puncte procentuale sunt finanțate din fonduri UE. Deficitele mari și în creștere sunt determinate în principal de măsuri expansive preexistente, de dinainte de pandemie, dovadă fiind deficitul structural considerabil în 2019. Deficitul public general pentru 2021 și 2022 s-ar putea dovedi mai mic (circa 9%) decât se aștepta în previziunile de toamnă ale Comisiei, deoarece guvernul a propus reducerea creșterilor planificate ale pensiilor și alocațiilor pentru copii.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie

După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an și o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenței cazurilor de COVID-19. Creșterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie. În contextul actual cu un grad extrem de ridicat de incertitudine, politicile economice și fiscale naționale trebuie să rămână favorabile creșterii, în timp ce NextGenerationEU trebuie finalizat în acest an și pus în aplicare în mod eficace în prima jumătate a anului 2021.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie

Un grad ridicat de incertitudine și riscuri de evoluție negativă


Incertitudinile și riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 rămân extrem de mari. Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situație care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte și care are un impact mai grav și de durată asupra economiei. Acest context a motivat o analiză a scenariilor implicând două căi alternative de evoluție a pandemiei – una mai benignă și una agravantă – și impactul economic al acestora. Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie – cum ar fi falimentele, șomajul pe termen lung și întreruperile în aprovizionare – să fie mai profunde și mai extinse. Economia europeană ar avea de suferit, de asemenea, în cazul în care economia mondială și comerțul mondial s-ar îmbunătăți mai puțin decât conform previziunilor sau în cazul în care tensiunile comerciale ar crește. Posibilitatea unei presiuni asupra pieței financiare reprezintă un alt risc de evoluție negativă.

Dintr-o perspectivă pozitivă, este posibil ca NextGenerationEU, programul UE de redresare economică, care include mecanismul de redresare și de reziliență, să stimuleze economia UE mai puternic decât s-a estimat. Acest efect se datorează faptului că previziunile ar putea include doar parțial beneficiile probabile ale acestor inițiative, întrucât informațiile disponibile în această etapă cu privire la planurile naționale sunt încă limitate. Un acord comercial între UE și Regatul Unit ar oferi, de asemenea, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE începând cu 2021, comparativ cu scenariul de referință potrivit căruia schimburile comerciale dintre Regatul Unit și UE ar fi reglementate pe baza normelor OMC privind clauza națiunii celei mai favorizate.

Pe baza previziunilor de toamnă ale Comisiei Europene și a analizei evoluțiilor macroeconomice și bugetare recente, România nu este prevăzută să facă ajustările care ar fi necesare pentru a se asigura că deficitul excesiv identificat în recomandare este corectat în viitorul previzibil. Deteriorarea perspectivelor economice și introducerea măsurilor de urgență pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale economice și sociale pot explica doar parțial creșterea proiectată a deficitului. Factorii importanți ai situației fiscale care erau deja prezenți înainte de pandemia atacată în 2020 nu au fost modificați. Încercările guvernului de a modera impactul unora dintre aceste măsuri au fost respinse de Parlament și rezultatul este vizibil în căderea economiei și în disperarea mediului de afaceri. Este deci de văzut care vor fi direcțiile noului Parlament și ale noului guvern rezultate după alegerile din 6 decembrie.

 

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Abonamentele Netflix bazate pe reclame sunt profitabile

Netflix este incontestabil numărul unu în sectorul divertismentului. Cele...

Consiliul Național al IMM susține orientările politice ale Ursulei von der Leyen

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din...