Coerența este prima lecție pentru dezvoltarea unui model economic

Date:

Banca Națională este o instituție care vede destul de bine problemele cu care se confruntă societatea românească; sunt probleme multe, complicate. Noi suntem foarte interesați de a găzdui, de a organiza dacă ne stă în putință, dezbateri de calitate pe astfel de probleme economice, financiare, evenimente culturale. TDS_0235

Bineînțeles, nu vrem să le mărim frecvența până la a plictisi societatea, nu vrem nici să abuzăm de răbdarea audienței. Totodată, din punctul de vedere al Academiei Române, cred că țara are nevoie de dezbateri pe baze academice în sensul solid al cuvântului. Academic înseamnă un format de dezbateri reglementat, încadrat în niște rigori, pentru ca dezbaterile să aibă un scop și să ajungă la niște concluzii.

Așa se prefigurează tema inițiată de ASPES, cu subiecte extrem de interesante, preocupante. Acesta este motivul pentru care Secția de Științe Economice, Sociologie și Juridice a Academiei Române intră în parteneriat cu ASPES, cu ceilalți organizatori pentru o dezbatere de idei, de teze, de opinii pe baze academice, care să ajungă la rezultate concrete.


Toate marile subiecte pe care le lansează ASPES prin această serie de dezbateri mi se par extrem de interesante. Pornind de la ele, pot să relatez o experiență de viață pe care o țin minte din 1991, legată de apartenența României la constituența olandeză din cadrul FMI, România fiind membră dinainte de 1990. Constituența este un grup de state asociate pentru reprezentare în Consiliul Directorilor Executivi, iar grupul din care făcea parte România era reprezentat de directorul executiv din Olanda.

Pentru că treptat constituența s-a mărit la 14 țări, tot mai multe fiind foste țări comuniste din Balcani, a apărut necesitatea să discutăm la nivelul reprezentanților, guvernatori și miniștri de finanțe, despre tranziție. La una din primele întâlniri, ministrul de finanțe olandez de atunci ne-a spus de la început: „Aveți în față o sarcină imensă, trebuie să dezvoltați un model de economie postcomunistă”.

Pentru asta, ne-a spus, coerența este prima lecție, adică să nu te apuci să iei câte o bucățică dintr-o parte, o bucățică din altă parte și când să le legi, să constați că de fapt nu se leagă, sunt conflictuale. A doua lecție, a continuat, „Dacă vreți să ajungeți la economie de piață, statul trebuie să aibă un rol puternic; nu stat slab! Statul minimal nu înseamnă un stat slab.

Tranziția se face mult mai ușor cu un stat puternic”. Ideea că statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab, înseamnă un stat puternic, dar să fie un stat puternic, care să facă ceea ce trebuie pentru economia de piață, nu să fie administrator! Altele sunt marile funcții ale statului. Una este funcția de reglementare. O economie de piață este o economie reglementată instituțional, cu instituții puternice. Piețele economice nu sunt târguri. De altfel, și acele târguri care au fost cândva se reglementau sui generis, aveau regulile lor.

O altă idee transmisă în acele discuții a vizat infrastructurile; nu infrastructura, infrastructurile! În infrastructuri, ni s-a spus, intervine rolul statului. Infrastructurile se fac greu, costă mult, tot timpul vor fi discuții în legăptură cu ele și de aceea infrastructurile sunt rolul statului. Asta nu înseamnă că nu pot fi acceptate și parteneriate. Infrastructurile sunt fizice și umane, pot fi culturale. Infrastructuri fizice sunt transporturile, comunicațiile ș.a.m.d.

De astea trebuie să se ocupe statul. Să faci o autostradă, un drum te costă bani mulți. Greu poate să le facă o firmă privată fără să aibă un interes. Infrastructurile umane sunt sănătatea, educația. Îndemnul transmis din anii ‘90, în discuțiile referitoare la tranziție, a fost: „Nu dezangajați statul repede din funcția de administrator al economiei, respectiv de proprietar. Nu o să mai aveți timp pentru celelalte, cele pentru care sunt alocate insuficiente resurse sau insuficient timp”.

O altă regulă pe care o țin minte de atunci este că o piață nu funcționează bine dacă nu are intrări și ieșiri rapide. Sunt necesare intrări și ieșiri rapide în și din piață. Intrări înseamnă să nu dureze mult până când faci o firmă. Ieșirile se referă la faptul că o firmă care nu rezistă să poată să iasă din piață, pentru că altfel contaminează, împinge economia de piață spre rateuri. Intrări și ieșiri rapide – enter and exit. Astfel de idei este necesar să nu rămână în cercul academic, mai mult sau mai puțin lărgit, ci prin dezbateri să fie duse și în societate.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sala Studio a Teatrului de Stat din Constanța, reabilitată cu sprijinul BCR

Sala Studio, a Teatrului de Stat din Constanța, s-a...

Acord de mediu pentru linia de cale ferată Bucureşti Nord – Craiova  

Linia de cale ferată Bucureşti Nord – Craiova a...

Evaluări și proiecții managerial-economice dinamice pentru România

Cea de-a 14- a ediție a raportului de cercetare...