COVID-19 – „Lebăda neagră” a industriei petrolului

Date:

COVID-19 – pandemia venită de nicăieri și care a pus palma în piept omenirii, încetinindu-i ritmul. În fiecare țară, aproape toate sectoarele economiei au fost afectate. Asistăm la o hemoragie globală de resurse, într-o direcție pe care nicio analiză predictivă nu a surprins-o nici măcar la începutul acestui an.

 Analiștii care emit opinii avizate în piața petrolului preconizau o criză a acestuia (în exces) în jurul anului 2040, preponderent din cauza creșterii eficienței energetice, a reorientării către sursele de energie alternativă și a obiectivelor îndrăznețe ale producătorilor de automobile electrice. Dintr-odată aceste aprecieri par dintr-o altă realitate, perioada la care se referă fiind undeva în afara timpului perceptibil. 

Miliarde de oameni s-au adaptat la o altă normalitate, una în care nevoia de combustibil s-a diminuat drastic. Brusc, a dispărut lupta cu traficul zilnic, făcându-și apariția telemuncă. Companiile aeriene, sub obligația normelor UE de a exploata 80% din sloturile de decolare și aterizare, au devenit sursa „zborurilor fantomă”, în timp ce foștii clienți ai acestor companii s-au reorientat către videoconferințe.

Restricțiile de deplasare adoptate în întreaga lume pentru a evita propagarea COVID-19 au fost primul pas către un dezechilibru al pieței petroliere mondiale, care a înregistrat scăderi de până la 30% de la începutului anului.

Al doilea motiv al scăderii accentuate a prețurilor pare a fi neînțelegerile cu privire la prețul petrolului dintre Rusia și Arabia Saudita. Țările membre ale OPEC și Rusia (cunoscute ca OPEC+) își coordonează producția pentru a menține un preț mutual acceptabil al petrolului. În martie însă, Kremlinul a evaluat incorect impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei mondiale, refuzând diminuarea producției ca răspuns la scăderea cererii de petrol pe piață. Motivând contextul lipsit de claritate, precum și faptul că este prea devreme pentru o astfel de decizie, oficialii ruși s-au retras de la masa negocierilor. Răspunsul Arabiei Saudite, cel mai mare exportator de petrol din lume, a fost cât se poate de prompt, inundând practic piața cu o cantitate uriașă de petrol, concomitent cu discounturi care au generat cea mai mare prăbușire a prețurilor de la Războiul din Golf.

O victimă deloc de neglijat a acestui război al prețurilor este industria șistului din US – aflată la limita profitabilității, din cauza costurilor de exploatare mult mai ridicate. Există numeroase speculații în presa internațională referitoare la motivațiile Kremlinului pentru această mutare strategică, de la sancțiunile Washingtonului pentru războiul din Ucraina, imixtiunile în alegerile prezidențiale din 2016, demersurile constante și agresive ale lui Trump împotriva proiectului Nord Stream 2 sau boicotul american împotriva Rosneft Venezuela.

Urmare a situației în care se pare că nu există câștigători, la sfârșitul lunii aprilie, pentru a stabiliza piața petrolului, statele membre ale OPEC+ au semnat un acord privind reducerea producției cu 9,7 milioane de barili pe zi. În ceea ce privește scăderea consumului de petrol, estimată de Agenția Internațională de Energie la cca 26 milioane de barili/zi în trimestrul II al anului 2020, acordul va avea un impact limitat și a venit prea târziu. Speranțele investitorilor sunt puse acum în redresarea economică cât mai rapidă a celor 190 de state afectate de pandemie, în special a Chinei – cel mai mare importator de petrol din lume.

Pe fondul acestui exces de petrol aruncat în piață în condițiile scăderii cererii din cauza pandemiei de COVID-19, am fost contemporani cu una dintre cele mai negre zile pentru industria globală a petrolului. Producția pe stoc, conductele pline, flotele de transport încărcate la refuz au condus la momentul în care, pe data de 20 aprilie, indicele de referință al petrolului din SUA să ajungă la valori negative. Evenimentul este singular în istoria piețelor, însă analiștii apreciază ca vânzarea negativă înregistrată în SUA a avut la bază un comportament exagerat, cauzat de panică.

La momentul actual, România nu pare să resimtă această criză, fiind un importator net de petrol. Producția internă reprezintă jumătate din consumul pe care îl necesită piața românească, dar printr-un concurs favorabil de împrejurări rafinăria de la Petromidia se află în revizie tehnică, ceea ce a sporit consumul din producția domestică.

Productivitatea relativ redusă a câmpurilor de petrol din România duce la un cost de producție relativ mare (estimat de piață undeva la 30 USD per baril). Daca prețul petrolului la nivel global nu va înregistra creșteri, producătorii interni vor fi nevoiți să își restrângă producția, situație în care pot urma disponibilizări de personal și consecințe în industriile pe orizontală.

Pentru a veni în sprijinul furnizorilor de carburanți, guvernul a emis o ordonanță de urgență în luna aprilie prin care acordă derogare de la prevederile directivelor europene, care reglementează conținutul de biocarburant în benzină, respectiv motorină. Astfel, este permisă comercializarea benzinei și motorinei cu un conținut redus de biocarburanți, dacă achiziția acestora nu poate avea loc (aprovizionarea din spațiul UE este anevoioasă ca urmare a măsurilor luate în scopul diminuării efectelor coronavirusului, iar producătorii locali nu dețin stocuri disponibile, producția fiind contractată în proporție de 100%). Acestă acțiune nu ajută, însă, la menținerea fluxurilor de carburanți funcționale de ani de zile și la respectarea bugetelor de venituri ale companiilor.

COVID-19 a sufocat economia mondială, a copleșit sistemele de sănătate, ne-a costat comunități întregi și a spulberat siguranța zilei de mâine pentru milioane de suflete. Rămâne de văzut însă dacă șocul la care întreg mapamondul a fost supus ne-a transformat în mod ireversibil ritmul și stilul de viață, dacă în secolul marcat de schimbări climatice mai găsim oportună redresarea industriei petroliere sau ne redirecționăm resursele tranziționând spre o energie regenerabilă și nepoluantă ceva mai repede față de estimările pre-COVID-19. Producătorii de petrol au devenit vulnerabili, în condițiile în care la prețuri care au înregistrat o scădere fără precedent nu a existat cerere pe măsura ofertei.

Deși exista un grad substanțial de incertitudine privind momentul în care se va încheia pandemia actuală, explorăm scenarii ostile privind un al doilea val spre sfârșitul anului. Avem multe sectoare economice de redresat, multe datorii de plătit și probabil încă nu am înregistrat toate efectele acestei lecții usturătoare pe care ar trebui să nu o irosim și să construim din ea, treptat, o altă normalitate.

Ecaterina Iordan
Ecaterina Iordan
Ecaterina Iordan este analist la Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Locuri de muncă vacante

Agenții economici din județul Ilfov anunță 2720 de locuri...

Finanțare de 19 milioane euro pentru Mitiska REIM cu asistență asigurată de PeliPartners

PeliPartners anunță că, printr-o echipă coordonată de Carmen Peli,...