Forța de muncă a României următorului deceniu european se pregătește cu mijloacele și cu angoasele de azi. Scăderea (număr și pricepere) economistul nr. 5 2017eee luată ca fatală și pusă pe seama migrației și a lipsei de legătură între formare și cerințele pieței. E deplânsă desființarea școlilor profesionale, deși nu mai e de actualitate de câțiva ani. „Desființarea” însemnase suspendarea la un moment dat a înscrierilor la astfel de școli și trecerea locurilor la licee tehnologice. Fusese o tentativă de a i se pierde urma unei forme de pregătire considerate la nivelul percepției publice ca rușinoasă pentru că era inferioară. Ceva mai înainte, printr-o altă tentativă cu același scop, școlii profesionale i se spusese școală de arte și meserii. Erau încercări naive de ascundere a unei realități economice și a unei atitudini sociale. Ocolirea școlii profesionale e veche la noi. Atracție a avut numai în vremuri legate de industrializare (anii ’30 și mai ales anii ’60) și doar la un anumit nivel social, unde a exercitat un rol civilizator. Astăzi se încearcă resuscitarea.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament