Criză profesională la intrarea în următorul deceniu european

Date:

Forța de muncă a României următorului deceniu european se pregătește cu mijloacele și cu angoasele de azi. Scăderea (număr și pricepere) economistul nr. 5 2017eee luată ca fatală și pusă pe seama migrației și a lipsei de legătură între formare și cerințele pieței. E deplânsă desființarea școlilor profesionale, deși nu mai e de actualitate de câțiva ani. „Desființarea” însemnase suspendarea la un moment dat a înscrierilor la astfel de școli și trecerea locurilor la licee tehnologice. Fusese o tentativă de a i se pierde urma unei forme de pregătire considerate la nivelul percepției publice ca rușinoasă pentru că era inferioară. Ceva mai înainte, printr-o altă tentativă cu același scop, școlii profesionale i se spusese școală de arte și meserii. Erau încercări naive de ascundere a unei realități economice și a unei atitudini sociale. Ocolirea școlii profesionale e veche la noi. Atracție a avut numai în vremuri legate de industrializare (anii ’30 și mai ales anii ’60) și doar la un anumit nivel social, unde a exercitat un rol civilizator. Astăzi se încearcă resuscitarea.

Deficit, de la motostivuitori la brutari

Agenții economici semnalează lipsa muncitorilor nu mai mult decât stăpâni pe meserie: sudori, strungari, frezori, dulgheri, zidari, tâmplari, brutari și enumerarea se poate lungi. Construcțiile și instalațiile sunt sectoarele cu cele mai insistente solicitări. Deficitul e însă larg. Un semnal dintr-o industrie de utilitate publică semnificativă lansează Shachar Shaine, președintele Asociației Berarii României: „Se simte lipsa forței de muncă. Nu e ușor să găsești muncitori calificați. Ducem lipsă de electricieni, mecanici, motostivuitori. Îi căutăm prin școli profesionale, pe unii îi formăm noi”.

Prima promoție a școlii profesionale de trei ani

O dovadă de colaborare cu agenți economici oferă Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Moțoc”, unicat de profil în București. „Agenții economici vor oameni calificați. Noi venim cu teoria, ei vin cu pregătirea practică”, sintetizează prof. ing. Nela Dumitriu, director adjunct, semnalând cererile tot mai numeroase ale unor agenți mici. Calificările prin învățământ profesional sunt brutar, patiser preparator de produse făinoase, preparator de produse din carne și pește, frigotehnist. În această vară termină prima promoție de școală profesională cu durata de trei ani, printr-un examen practic. Liceul formează tehnologi specializați în analize de laborator. Unii dintre absolvenți sunt angajați chiar la agenți în ale căror laboratoare au făcut practica. De asemenea, colegiul este reprezentat în consiliile de administrație ale agenților economici.

Măsuri pentru implicare privată

Patronatul Investitorilor Autohtoni – Piarom apreciază reglementarea învățământului dual și solicită „măsuri stimulative concrete pentru implicarea capitalului privat în învățământul tehnic și profesional din România atât în procesul educațional, cât și în ceea ce privește revizuirea nomenclatorului calificărilor profesionale, stabilirea unor cifre de școlarizare realiste și adaptarea programelor școlare la realitățile pieței muncii”. Deocamdată, semnalează Piarom, în învățământul tehnic și profesional, capitalul privat se află la cea mai joasă reprezentare dintre toate nivelurile preuniversitare: dintre toți absolvenții preconizați pentru acest an, doar 2,03% vor proveni din școli profesionale private și 0,72%, din licee tehnologice private. Piarom apreciază că redresarea situației se poate face pe trei căi: „Revizuirea rapidă a metodologiei de stabilire a cifrelor de școlarizare pentru învățământul tehnic și profesional”, mai ales prin valorificarea Registrului general de evidență a salariaților (Revisal) al Inspecției Muncii; „Modificarea metodologiei de evaluare a inserției socio-profesionale a absolvenților unităților de învățământ tehnic și profesional”, pe baza informațiilor „referitoare la nivelul de calificare profesională a angajatului, respectiv cu privire la diploma/certificarea în baza căreia acesta își desfășoară activitatea (instituția absolvită, anul absolvirii și calificarea profesională)”; Modificarea procedurii de evaluare a unităților de învățământ tehnic și profesional, după gradul „în care acestea satisfac cerințele pieței forței de muncă, respectiv prin prisma inserției socio-profesionale a absolvenților”, evaluată în mod obiectiv, de asemenea, pe baza aplicației Revisal.

Orientarea spre meserie, în scădere din 2014

Strategia de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic din București și județul Ilfov aduce împreună mediul privat și partenerii educaționali, într-un demers inițiat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București și consultantul în afaceri și management Ascedo Internațional. În contextul unei reuniuni găzduite de Colegiul Tehnic ,,Mihai Bravu” din Capitală, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională a prezentat studiul „privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor din clasa a VIII-a” 2016-2017. Din mulțimea datelor, e de subliniat că numai 1,89% dintre subiecți au intenția să meargă la școala profesională și 8,96%, pe filiera tehnologică. Orientarea către învățământul profesional este în scădere din 2014 (de la 2,86%). În ansamblu, domeniile predilecte de orientare, în București, sunt juridic, artistic, economic. Datele Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Ilfov arată orientare spre școală profesională în proporție de 6,24% și de 27,41% către filiera tehnologică. Profilul cel mai solicitat, de departe, este mecanic, vizate fiind și electromecanic, operator tehnici de calcul, veterinar, operator construcții și instalații, silvic. Semnificativă este și opțiunea dominantă pentru o mică migrație profesională spre Capitală, 62,23% dintre cei chestionați dorind să meargă la liceu în București.

Cea mai mare lipsă europeană de resursă profesională din 2006

La nivel global, în 2016, s-a înregistrat cea mai mare criză de resursă profesională din 2007, potrivit studiului Talent Shortage Survey 2016-2017 realizat de ManpowerGroup în rândul a 42.000 de angajatori și adus în atenție cu ocazia unui târg al firmelor de exercițiu organizat de Universitatea Româno-Americană. Ca pondere a personalului angajat sub nivelul calificării, România ocupă locul 3, cu 72%, după Japonia (86%) și Taiwan (73%). În Europa, criza de personal calificat a ajuns la cel mai înalt nivel din 2006, atingând 36%. Ocupațiile pentru care angajatorii găsesc greu lucrători sunt electrician, tâmplar, programator IT, agent de vânzări, inginer, tehnician, contabil. Soluția de contracarare este prin practică și internship. Rectorul Universității Româno-Americane, prof. univ. dr. Ovidiu Folcuț, subliniază că programele de acest fel „le oferă studenților prilejul de a vedea și a experimenta obligațiile ce le revin în cazul unor posibile viitoare joburi, dar nu numai. Îi ajută să ia contact cu un mediu de lucru profesionist, să se formeze, să adauge o experiență, fapt care nu poate decât să le aducă avantaje”.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Biocodex, compania franceză care comercializează probiotice, intră pe piața din România

Compania farmaceutică de familie Biocodex anunță consolidarea prezenței sale...

Studiu Coface: numărul insolvențelor din România în 2023 la același nivel cu cel din anul precedent

Insolvențele companiilor cu venituri peste 0,5 mil. EUR, în...