Constantin Boștină: Camera de Comerț și Industrie a României împlinește în anul 2023 160 de ani de când a apărut ca organizație a lumii afacerilor din țara noastră.
S-a manifestat de la apariție și până astăzi ca unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri.
Din experiența mea ca membru fondator al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, imediat după 1990, știu că prin activitatea sa Camera de Comerț și Industrie a României și, evident, camerele de comerț și industrie județene, prin eforturi conjugate, pun la dispoziția mediului de afaceri o platformă de reprezentare comprehensivă, în măsură să identifice, să propună și să susțină politici și măsuri adoptate la realitățile antreprenorilor din România, în vederea formării și dezvoltării capitalismului românesc. Toate acestea au ca scop principal asigurarea unui mediu favorabil creșterii și dezvoltării afacerilor, caracterizat prin predictibilitate și transparență, acționând pentru consolidarea competitivității companiilor românești și dinamizarea nivelului investițiilor autohtone și străine, prin proiecte menite să stimuleze inițiativa antreprenorială și să dezvolte continuu mediu de afaceri din România.
Care ar fi problemele majore identificate de Camera de Comerț și Industrie a României – Camera Națională, pentru economia românească și, în context, pentru mediul de afaceri românesc acum la 16 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană?
Mihai Daraban: În mod evident, există o serie de probleme, mai noi sau mai vechi, pe care le-am identificat de-a lungul timpului împreună cu mediul de afaceri și pentru care am și încercat să găsim cele mai bune soluții pe care, ulterior, le-am înaintat guvernanților pentru a le pune în practică.
România a fost, și încă este, afectată de probleme semnificative de corupție, care au împiedicat dezvoltarea economică și au creat un mediu de afaceri dificil și nesigur pentru companiile românești și străine. Chiar dacă guvernele care s-au succedat la conducerea României au luat măsuri pentru a combate corupția, există încă multe probleme rămase nerezolvate. La nivelul CCIR, am demarat încă din anul 2017 proiectul Business without Corruption, menit să abordeze subiectul corupției în mediul corporativ și combaterea practicilor neconforme în companiile din România. Prin acest proiect urmărim promovarea valorilor etice care converg spre neimplicarea mediului de afaceri în fenomenul corupției și la aplicarea, la nivelul companiilor, a unor mecanisme interne de prevenire și combatere corespunzătoare.
Dacă ne referim la provocările mediului de afaceri nu avem cum să nu vorbim de infrastructura încă precară din România. Aceasta a rămas un punct slab al economiei, cu drumuri și căi ferate în general inadecvate, cu aeroporturi subdezvoltate și cu o arhitectură digitală care necesită o modernizare semnificativă. Spre exemplu, la nivel de infrastructură navală, regiunea portului Constanța oferă toate facilitățile necesare pentru investiții noi, inclusiv suprafețe de teren generoase, asigurând totodată o poziție strategică cu deschidere către Europa Centrală și de Vest prin coridorul fluvial al Dunării. Acest tip de facilități sunt unice, având în vedere faptul că dezvoltarea porturilor din vestul Europei a atins deja potențialul maxim.
Există, de asemenea, probleme foarte mari în ceea ce privește educația și pregătirea profesională din România, care, în mod evident, necesită o modernizare pentru a asigura un flux de forță de muncă calificat. Fiind în contact permanent cu mediul de afaceri din România, cunoaștem problemele angajatorilor referitoare la lipsa de personal calificat pentru anumite poziții. Una dintre prioritățile CCIR o reprezintă relansarea învățământului profesional dual, iar în acest sens, începând din 2019, prin intermediul camerelor județene am înființat
7 centre regionale destinate acestui sistem de învățământ.
Trebuie să vorbim, la acest capitol, și despre faptul că România are încă o dezvoltare regională inegală, cu zone care sunt mult mai sărace decât altele. În mod firesc, acest lucru poate fi un impediment pentru investiții și dezvoltare economică în regiunile mai sărace. Împreună cu mai multe organizații patronale din România, oameni de afaceri care știu exact despre ce este vorba, am solicitat printr-o acțiune comună reorganizarea teritorială a României, pe modelul Curților de Apel, reducând la 15 numărul de județe. Astfel, se vor face economii semnificative la bugetul de stat și, în același timp, zonele mai sărace pot benefica de fonduri mai mari pentru dezvoltare.
Nu în ultimul rând trebuie să amintim și de un factor foarte importat și anume instabilitatea politică care poate crea incertitudine pentru investitori și poate încetini procesul de reformă economică. Cu fiecare schimbare de guvern, cu fiecare numire, trebuie să o luăm de la zero. României îi lipsește acea continuitate pentru a asigura un cadru de lucru constant. Toate aceste probleme sunt semnificative pentru economia românească și pentru mediul de afaceri românesc și necesită eforturi continue pentru a fi abordate și rezolvate.
Constantin Boștină: Ce ar propune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, autorităților guvernamentale pentru ca acestea să asigure un climat favorabil de afaceri în România și, în mod particular, pentru consolidarea antreprenorilor locali și a capitalismului românesc?
Mihai Daraban: Cum spuneam mai înainte, CCIR nu se limitează numai la a constata anumite probleme, ci merge mai departe și le pune pe masa guvernanților. Probabil că ar trebui început cu reducerea fiscalității și eliminarea birocrației excesive. Un sistem fiscal simplificat și transparent, cu taxe și impozite reduse, ar ajuta la atragerea investițiilor și la stimularea afacerilor românești. În plus, eliminarea birocrației excesive și a reglementărilor neclare ar reduce costurile și timpii de administrare pentru afaceri.
De asemenea, trebuie realizate investiții în educație și formare profesională, care ar ajuta la creșterea calificării și a competenței forței de muncă, ceea ce ar putea contribui la creșterea productivității și la deschiderea unor noi linii de producție.
Se vorbește de foarte mulți ani de necesitatea resetării legislației economice, dar prea mare lucru nu s-a făcut în acest sens. Poate nu ar strica un în această problemă, având în vedere faptul că primul cod comercial din România, apărut în 1887, era de inspirație italiană. În lumea civilizată, rolul camerei de comerț este foarte bine cunoscut. Din păcate, pentru că nu au fost asumate politic, camerele de comerț din România au rămas o formă fără fond, deși beneficiază de o lege specifică făcută chiar de statul român. În ceea ce privește diplomația economică, dacă la sfârșitul lui 2015 deficitul balanței comerciale era de 8,37 miliarde de euro, România a încheiat 2022 cu un deficit comercial de
34,09 miliarde euro, cu 10,4 miliarde euro peste nivelul din anul anterior (o creștere de 44%), în condițiile în care exporturile au crescut cu 23,1%, iar importurile cu 28,1%. Datele arată foarte clar că exportul României este realizat de firmele cu capital străin care activează aici. Consumatorul știe ce vrea, dar nu vine nimeni în fața acestuia să-i satisfacă acest apetit al mărfurilor de import. Acest lucru nu se întâmplă pentru simplul fapt că diplomația economică românească nu există. Ambasadele României din Uniunea Europeană sunt înțesate de personal, dar în țări din G20, precum Japonia, Coreea de Sud, Australia sau Brazilia, nu existăm.
Recent, am desfășurat o misiune economică în Columbia, una dintre prioritățile CCIR fiind internaționalizarea businessului românesc cu accent pe piețele noneuropene, acolo unde prezența firmelor românești, deși foarte vizibilă în trecut, a început să se estompeze în ultimii ani. În marja acestei misiuni a fost semnat și un memorandum de înțelegere între CCIR și Camera de Comerț Bogota, dar la fel de important a fost și faptul că delegația noastră, din care au făcut parte reprezentanții unor companii relevante din țara noastră, a putut să stabilească domenii în care România și Columbia pot avea realizări concrete, precum: energia verde, sustenabilitate, IT&C, transport și infrastructură. Acesta ar trebui să fie rolul unei camere de comerț, așa cum se întâmplă în statele civilizate, și, în același timp, acesta ar trebui să fie rolul diplomaților economici, așa cum, din păcate, nu se întâmplă în cazul României.
Probabil în acest nou cod comercial va trebui să existe o solidaritate a mediului de business cu CCIR pentru ca diplomația economică românească să răspundă în mod eficient cerințelor pieței.
Datele oficiale ne arată faptul că economia românească este extrem de polarizată, cu puțini jucători relevanți. Începând din 1994, CCIR realizează anual Topul Național al Firmelor. În 2022, la data de 15 august, au depus bilanțul la organele fiscale un număr de 802.243 de agenți economici. Dintre aceștia, după prima filtrare, au rămas 293.131 de firme care au intrat în procedura de verificare și de alcătuire a topului.
În final, vorbim de 12.740 de firme care s-au clasificat pe primele 10 locuri, în cele 7 domenii mari de activitate, pe cele 377 de subdomenii. Este o realitate că aceste 12.740 de firme realizează
212,4 miliarde de euro cifră de afaceri, cu alte cuvinte 54% din cifra de afaceri totală.
Constantin Boștină: Pe baza celor relatate, care ar fi politicile pe care Camera de Comerț și Industrie a României – Camera Națională și președintele ei, Mihai Daraban, se gândesc să le propună autorităților din perspectiva realizării unui model economic românesc în U.E. și nu numai, ca viziune România – Orizont 2040?
Mihai Daraban: Viziunea România – Orizont 2040 ar putea fi atinsă prin promovarea unei economii moderne, inovatoare și sustenabile, care să valorifice la maximum resursele și potențialul țării.
Avem nevoie de investiții în cercetare și dezvoltare și am propus autorităților să aloce mai multe fonduri pentru acest domeniu, cu scopul de a dezvolta produse și servicii inovatoare, care să ajute la creșterea competitivității și la generarea de noi oportunități de afaceri.
De asemenea, autoritățile trebuie să ofere sprijin pentru creșterea exporturilor, prin intermediul unor politici care să faciliteze accesul la piețe internaționale și prin promovarea imaginii de țară ca un furnizor de produse și servicii de calitate.
Trebuie acordată o atenție mai mare dezvoltării sectorului energetic și utilizării eficiente a resurselor naturale, prin investiții în energii regenerabile și prin promovarea unor politici care să sprijine inovația în acest domeniu. Trebuie să evaluăm efectele schimbărilor climatice și ale tranziției către o societate care va trebui să-și adapteze economia în funcție de aceste riscuri climatice. Un prim pas sunt mașinile electrice, infrastructura pentru acest tip de mașini și punctele de colectare pentru bateriile electrice. În România, efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație. Pentru fiecare dintre situațiile expuse mai sus trebuie elaborate strategii de țară clare, cu aplicabilitate imediată.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la capitolul digitalizare. Sunt decalaje mari de recuperat față de alte sate din UE, pe care cetățeanul de rând, omul de afaceri român le resimt prin birocrație. Pandemia ne-a trecut pe toți foarte brusc în online, iar acum, mai mult ca oricând, este nevoie să se facă o analiză foarte strictă a sistemului administrativ digitalizat. De asemenea, nu există modalități foarte clare de instruire a angajaților pentru a ține pasul cu noile tehnologii și procesele de digitalizare care se implementează timid la nivelul administrației centrale și locale. La fel de important ar trebui să fie și investițiile în infrastructură, pentru că astfel ar contribui la dezvoltarea economică și la îmbunătățirea mediului de afaceri
