După votul năucitor al britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, încă se mai caută explicații, iar Bruxelles-ul pare prins în ochiul de liniște al unui uragan de panică alimentat de zvonuri și declarații contradictorii ale politicienilor. Construcția europeană este în pericol să se năruie.

Care va fi următorul stat care va părăsi UE? Era întrebarea pe care și-o puneau comentatorii politici în zilele de după aflarea rezultatului referendumului din Marea Britanie: Frexit sau Quitaly. Denumirile găsite sunt amuzante, însă realitatea s-ar putea să nu fie la fel. Mai ales pentru cele 19 state care au cea mai puternică integrare, cele care constituie Zona Euro, și care riscă să intre într-o nouă etapă de recesiune economică, conform unei analize realizate de Bloomberg.

Chiar dacă economiile acestor state înregistrează cea de a 14-a lună consecutivă de creștere, șomajul este încă peste 10%, iar partidele populiste sunt în ascensiune în Germania și Olanda. Încetinirea creșterii economice riscă să polarizeze electoratul spre extremele eșchierului politic. În plus, sistemul bancar din Italia poate să intre în colaps, în timp ce discuțiile despre reforma bugetului Uniunii ascut divergențele dintre statele membre. Banca Centrală Europeană (BCE) prognozează o expansiune economică de 1,6% pentru Zona Euro în 2016 și de 1,7% în 2017 – însă aceste estimări sunt anterioare datei de 23 iunie, data referendumului pentru Brexit. Actualizarea prognozei este programată pentru luna septembrie, și va conține cu siguranță corecțiile negative induse de restrângerea UE la 27 de membri. Economiștii care au participat la studiul Bloomberg prognozează o reducere a PIB-ului Zonei Euro pe motiv de Brexit, de 0,1 puncte procentuale în acest an, de 0,3 puncte procentuale în 2017 și de 0,15 puncte procentuale în 2018. Aceasta înseamnă o pierdere cumulată în cei trei ani de 59 miliarde euro.

Impactul politic s-ar putea să se manifeste mai devreme decât ne-am aștepta. Presiunile exercitate de partidele eurosceptice în Franța și Italia, a doua și a treia dintre cele mai mari economii ale Zonei Euro, îi împiedică pe actualii guvernanți să implementeze politicile necesare pentru a scăpa din capcana stagnării economice. Referendumul pe teme constituționale programat în Italia pentru luna octombrie și soarta reformei pieței muncii din Franța în perspectiva alegerilor prezindențiale care se vor ține în 2017 sunt punctele fierbinți care pot crește incertitudinile pentru investitori și să înrăutățească prognozele economice.

Cu toate că președintele BCE, Mario Draghi, i-a implorat pe liderii europeni la primul summit UE post-Brexit să „abordeze vulnerabilitățile băncilor”, nu sunt semne că liderii din regiune au în plan să dea curs rugăminții care le-a fost adresată. Chiar dimpotrivă: premierul italian, Matteo Renzi, insistă să acorde un ajutor de urgență băncilor de 40 miliarde euro, care este în afara reglementărilor din interiorul UE și este obiectul unei opoziții puternice din partea Germaniei și ale altor state membre, pentru că poate fi considerat ajutor de stat nelegal. Valoarea totală a creditelor acordate de băncile italiene cu risc ridicat de neplată se ridică la aproximativ 360 miliarde euro, ceea ce pune în pericol sistemul bancar. În plus, Renzi l-a apostrofat pe Draghi că nu s-a preocupat suficient de sănătatea sistemului financiar italian cât timp a fost guvernatorul băncii naționale italiene. „Fiecare țară se îndoiește de capacitatea statelor vecine de a-și reforma propria economie și de dorința de a merge împreună mai departe”, a declarat Benoit Coeure membru în Comitetul executiv de conducere a BCE pentru Le Monde pe 1 iulie a.c. „Nu putem avansa în aceste condiții. După ce va reveni încrederea între parteneri, vom putea continua integrarea europeană”, a mai adăugat el.

Tensiuni se manifestă și la vârful cconducerii politice a UE. Cancelarul german, Angela Merkel, l-a contrazis public pe Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene care a cerut acțiuni rapide pentru excluderea Marii Britanii din UE. De altfel, Junker a fost un opozant al britanicilor încă din timpul crizei provocate de Grecia în 2014: „Dacă vom accepta un Grexit… riscăm propriul nostru viitor, pentru că lumea anglo-saxonă va încerca orice să demoleze Zona Euro bucată cu bucată, puțin câte puțin”, declara el când se punea problema ca Grecia să renunțe la euro și să revină la drahmă.

Urmează, în Europa, o perioadă plină de alegeri

Angela Merkel a preluat pentru moment conducerea UE și a solicitat liderilor partidelor de centru-dreapta din cadrul UE să aștepte până la toamnă organizarea Consiliului în care să discute situația provocată de Brexit. În acest fel, Merkel speră că în această vacanță de vară să se renunțe pozițiile pline de resentimente, indignarea care dă în clocot față de „nerecunoscătorul Regat Unit” (cum ar fi Spania); dorința de răzbunare, iritarea și să le facem „viața cât mai grea” pentru Brexit (cum ar fi Franța); panica, frica față de dispariția iminentă a UE (cum ar fi Italia), precum și la valurile făcute în mass-media de către analiști sau diverși politicieni. Politiciană versată, Merkel nu se așteaptă ca după ce se vor relaxa în stațiunile de la Marea Mediterană, politicienii europeni vor adopta brusc o atitudine coerentă în abordarea negocierilor cu UK, precum și în ceea ce privește viitorul Uniunii cu 27 de membri. Însă câștigă timp prețios pentru a elabora un plan de acțiune. Inclusiv, va știi cu cine va negocia din Marea Britanie condițiile de ieșire din UE. În plus, trebuie ținut cont că anul viitor în Germania se vor ține alegeri, iar partidele politice se pregătesc deja de campania electorală, fiind atacată pe tema Brexit-ului chiar și din interiorul coaliției de guvernământ, formată din Uniunea Creștin-Democrată și social-democrații și conservatorii din Bavaria. Social-democrații o acuză pe Merkel de programul de austeritate care a făcut ca opinia publică să se întoarcă împotriva Germaniei. De cealaltă parte CSU insistă ca Germania să nu mai plătească niciun euro în plus la bugetul UE pentru acoperirea găurii rămase după plecarea Marii Britanii.

Nemulțumirea lui Merkel reflectă o ruptură din ce în ce mai mare în Europa între cei care, ca Juncker și liderii francez și belgian, vor să vadă „mai multă Europa” după Brexit, și cei care, ca Merkel și ministrul de Finanțe, Wolfgang Schauble, cred că acest lucru ar fi o „nebunie” în actualele condiții. Înainte de Brexit, oficiali de rang înalt din Comisia Europeană și-au manifestat speranța că o ieșire a Marii Britanii ar permite definitivarea proiectului european, atrăgând țări mai puțin pro-europene, precum Polonia în Zona Euro „în cinci ani”. Temându-se că apelurile italiene și franceze pentru adâncirea integrării ar putea, în cele din urmă, să scumpească factura achitată de Germania pentru economiile în dificultate din sudul Europei, Merkel a temperat această viziune, cerând să i se acorde timp Marii Britanii pentru a-ți negocia statutul pe care îl avea în relația cu UE. 

Va fi Jean-Claude Juncker „țapul ispășitor” al Europei?

În mediile politice din Germania se așteaptă ca lui Jean-Claude Juncker să-i fie cerută cât mai curând demisia de la conducerea Comisiei de către Angela Merkel. Apelurile constante și lipsite de complexe ale lui Juncker pentru „mai multă Europa” au determinat alți câțiva membri disidenți ai UE – printre care Polonia, Ungaria și Cehia – să arunce o parte din vina pentru Brexit asupra șefului Comisiei. Chiar și înainte de a fi numit șeful Comisiei Europene – împotriva dorinței lui David Cameron – au fost formulate îngrijorări legate de apetitul pentru alcool al lui Juncker, acuzații respinse ca fiind o „campanie de defăimare” de către partizanii săi.

Primele semne legate de modul în care europenii vor reuși să păstreze un front unit împotriva Marii Britanii vor fi vizibile la summitul din 16 septembrie, la Bratislava, când cei 27 de membri ai UE se vor reuni pentru a discuta poziția comună față de Brexit. Germania a anunțat deja că are în vedere o formă de „membru asociat” al Marii Britanii, dar a exclus clar accesul Regatului la piața unică fără dreptul la libera circulație.

DISTRIBUIȚI