Interviu cu Eugen Dijmărescu, economist, membru al Consiliului Director al ASPES

Să încercăm să punem laolaltă câteva idei de valoare cu privire la forma în care ar trebui să se manifeste economia de acum încolo. Cum stăm și cum credeți că vom sta?
Foarte greu de răspuns cum vom sta. Cum stăm vedem cu toții, stăm prost. Stăm prost pe de o parte din punctul de vedere al pandemiei, din punctul de vedere al influenței acesteia asupra comportamentului uman. Pe de altă parte iată că această pandemie a devenit o cauză exogenă pentru o criză în plină desfășurare care a început. Există anumite, să spunem așa, prognoze sau evaluări preliminare potrivit cărora primul trimestru al acestui an din punct de vedere economic înseamnă pe plan mondial o pierdere cam de 7-8% din produsul global brut. Fără îndoială lucrurile nu se vor închide aici, probabil că odată cu reluarea activității în mai multe țări lucrurile se vor mai îndrepta, da tot vom rămâne în teritoriul negativ. Cât de mare va fi prăpastia sau nu, deocamdată este iluzoriu.

Prognozele așteptau ca PIB-ul global să scadă cu aproape 4% la final de 2020, ceea ce ar indica o recesiune de o profunzime inedită de la război încoace. În zona euro Fitch Ratings se așteaptă ca PIB-ul să scadă cu 7%, PIB-ul american cu aproape 6%, PIB-ul britanic cu peste 6,3%. Cifrele sunt de natură să ne îngrijoreze și să ne facă conștienți că rezolvarea nu vine de la sine. Nu? Și nici nu suntem o țară în care helicopter money – soluția de a tipări bani și a le da drumul în piață – nu este chiar la îndemâna noastră. Ce soluție întrevedeți, totuși?
Vedeți cifrele pe care dumneavoastră le-ați menționat vin ca un addendum la o constatare pe care o făcea Fondul
Monetar Internațional acum, la sesiunea din primăvară. Mă rog, o sesiune virtuală, de fapt, când constata că față de ceea ce gândise în toamna anului trecut, că 170 de state vor avea creștere economică în acest an, acuma lucrurile s-au întors pe dos și constată că 160 de state vor fi în teritoriu negativ. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că este vorba de un fenomen care ne-a lovit pe toți concomitent și ale cărui resorturi nu sunt în piață. Ca atare trebuie intervenit cu măsuri care vin în urma unei situații excepționale și care trebuie să dea niște rezultate pe care cu toții le așteptăm. Le așteptăm în sensul termenului scurt, odată a reporni economia, este prima cerință, ea trebuie să repornească. Dar repornirea economiei nu va însemna că aceasta va fi economia viitorului.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI
Daniel Apostol este jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța.