Mesajul pe care doresc să-l transmit cu prilejul Zilei economiștilor și a profesorului de economie își propune să releve, în cea mai concentrată modalitate posibilă, imperativele actuale și de perspectivă determinate de condițiile interne și externe în care evoluează economia românească. Astfel, pledez pentru promovarea mai puternică, mai inspirată, mai angajată profesional și etic a trei direcții de acțiune definite de conceptele de creativitate, realism și solidaritate.
Avem nevoie de mai multă creativitate, ceea ce va conferi un plus de consistență analizelor și sintezelor pe care le elaborăm nu ca un scop în sine, ci ca fundamentare a unor soluții inovative menite să deschidă căi noi de rezolvare a celor mai stringente cerințe ale economiei, ale societății românești, în ansamblul ei. Aș aminti, în această ordine de idei, necesitatea imperioasă de a consolida capitalul românesc, de a diminua semnificativ disparitățile teritoriale, inegalitățile sociale. Firește, promovarea gândirii critice, a dialogului real între diferitele curente de gândire reprezintă patul germinativ al viziunii noastre de economiști care poate constitui coloana vertebrală a unui autentic Proiect de Țară. Cu alte cuvinte, promovăm valorile, meritocrația ca esență a rațiunii de a fi a economiștilor, așa cum s-a relevat și la manifestarea care a precedat această reuniune.
Realismul, pentru care de asemenea pledez se impune, mai mult ca oricând, în actualul context regional și global, ca o schimbare semnificativă de paradigmă, mai ales în sensul profund al relației dintre micro și macroeconomie. Recente evenimente din apropierea noastră și de pe tărâmuri mai îndepărtate au demonstrat că oamenii – „talpa țării”, cum se spunea pe vremuri, cei aflați în prezent la baza piramidei sociale – sunt preocupați, înainte de toate, de problemele lor existențiale, de propriile buzunare, de locurile de muncă, de viitorul copiilor, de educație, de sănătate, de calitatea vieții din comunitățile în care trăiesc. Sigur, avem nevoie de viziune, de strategii, de programe realiste, dar acest deziderat nu va fi împlinit decât în condițiile în care toate demersurile noastre științifice și de ordin practic vor porni de la realități, vor fi îndreptate exclusiv spre binele semenilor noștri. Economia reală este principalul nostru „câmp de bătălie” în numele – nu mă sfiesc să o spun – interesului public, al interesului național.
