Europa, între securitate energetică și schimbări climatice

Date:

În ultimii ani, s-a dovedit că energia pe care o producem și o consumăm, alături de schimbările climatice reprezintă concepte interdependente. Implicațiile pe care activitățile umane le au asupra mediului au început să fie conștientizate și dezbătute la nivel mondial relativ recent, primul pas fiind realizat în anul 1992 la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, Brazilia. Adoptarea, cu acel prilej, a Convenției Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice a constituit premisa tututor dezvoltărilor ulterioare. Cu aceeași ocazie, cei peste 200 de șefi de stat și specialiști au predefinit conceptul de dezvoltare durabilă, concept care a schimbat modul în care statele și-au planificat dezvoltarea economică. Dacă acest prim pas viza stoparea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră, cei ulteriori – Kyoto, anul 1997, și Paris, anul 2015 – au impus reducerea progresivă a emisiilor respective față de referința aleasă (anul 1990).

Evoluțiile recente cu privire la schimbarea profilului climatic pentru zone întinse ale planetei au sporit și mai mult nivelul de preocupare pentru combaterea factorilor determinanți sau catalizatori ai schimbărilor climatice, acceptându-se necesitatea întreprinderii unor acțiuni cu o amplitudine ceva mai mare în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul producției de energie și al utilizării acesteia.
Conform datelor disponibile în baza de date de pe site-ul Eurostat, producția de energie realizată prin transformarea și arderea combustibililor fosili cumulează cea mai mare pondere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Din acest motiv, implementarea unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a Uniunii Europene pe termen mediu și lung, cu scopul de a asigura un cadru adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice regenerabile și, concomitent, la adoptarea politicilor de favorizare a creșterii eficienței energetice în toate activitățile umane.

În sensul celor menționate, legislația Uniunii Europene privind promovarea surselor regenerabile a evoluat, în mod semnificativ, în ultimii ani, iar cadrul de politici destinat perioadei de după anul 2030 se află în curs de dezbatere. Prin stimularea producției energiei din surse regenerabile, statele Uniunii Europene își reduc dependența de combustibilii fosili importați în bună parte, producția de energie devenind mai sustenabilă. Dezvoltarea industriei energiei regenerabile determină, de asemenea, inovare tehnologică și apariția de noi locuri de muncă pentru forța de muncă din domeniul tehnic, într-o piață cu peste 450 de milioane de consumatori, a doua piață de energie ca mărime din lume.

Recent, la 27 iunie 2018, a fost aprobat acordul provizoriu al președinției bulgare a Uniunii Europene, referitor la revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile. Acordul stabilește un obiectiv principal de 32% energie provenită din surse regenerabile, la nivelul Uniunii Europene, pentru anul 2030. De asemenea, s-a stabilit o clauză de revizuire a acestui obiectiv, în cazul unor modificări determinate de cererea de energie și de luare în considerare a obligațiilor internaționale ale Uniunii. Propunerea de directivă va fi înaintată spre aprobare Parlamentului European, iar votul în plen este așteptat în luna octombrie a acestui an, urmând apoi a fi retransmisă în Consiliu pentru adoptarea finală.


Pentru ca potențialul energiei regenerabile să poată fi valorificat, ansamblul de politici trebuie să sprijine și să stimuleze competitivitatea unor astfel de tehnologii, cu respectarea, în același timp, a regulilor de concurență. Uniunea Europeană are mijloacele adecvate de sprijin, fiind, totodată, lider în domeniul tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile. Acționând unitar, statele membre au capacitatea de a-și proteja și promova interesele și obiectivele în noul cadru energetic.
Un alt element menit să faciliteze îndeplinirea țintelor stabilite pe termen mai lung în materie de energie și de schimbări climatice îl reprezintă investițiile în dezvoltarea unor tehnologii cu eficiență energetică sporită și, ulterior, utilizarea acestora pe scară largă și în varii sectoare. Prin urmare, cercetarea și inovarea joacă și vor juca un rol esențial în transformarea Uniunii Europene într-o societate cu emisii scăzute de carbon, prin asigurarea unor tehnologii performante și mai competitive din punctul de vedere al costurilor inițiale și de exploatare. Pe lângă contribuția în combaterea schimbărilor climatice, măsurile privind creșterea utilizării surselor regenerabile de energie și eficiența energetică vor contribui la îmbunătățirea securității alimentării cu energie și la diminuarea dependenței de importurile de combustibili fosili. În acest sens, tehnologiile de stocare a energiei vor juca un rol important în dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile, principala limitare actuală a acestora (intermitența cu care pot furniza energia electrică) fiind pe cale a fi depășită. Astfel, cercetările și proiectele care își propun să compenseze acest neajuns sunt promițătoare și nu propun neapărat tehnologii noi sau costisitoare (stocare în dispozitive gravitaționale, cu ajutorul aerului comprimat ș.a.).
Pentru a garanta îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul Protocolului de la Kyoto și al Acordului de la Paris, Uniunea Europeană a stabilit diferite obiective în legătură cu atenuarea schimbărilor climatice, care vizează ținte specifice în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și sporirea nivelului de eficiență energetică. România este partener la această abordare și a depus eforturi în scopul ralierii politicilor naționale la îndeplinirea țintelor și obiectivelor propuse.

În acest context, țara noastră este obligată să-și regândescă modul de producție a energiei. Cu un mix favorizant al resurselor disponibile, va trebui să înlocuiască combustibilii fosili, în special cărbunele, cu soluții mai prietenoase pentru mediu. Cu un potențial tehnic semnificativ de utilizare a resurselor regenerabile de energie valorificat, însă, în mică măsură (exceptând resursele hidro utilizate în marile hidrocentrale), România va trebui să se orienteze rapid către soluții sustenabile.
O politică de eficiență energetică activă nu înseamnă nici sacrificarea confortului, nici reducerea competitivității. În realitate, o politică activă în acest domeniu produce efectul opus: realizarea unor investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru a reduce risipa de energie, ceea ce are drept consecințe creșterea standardului de viață și economisirea banilor, utilizarea semnalului dat de prețuri, care conduce la o utilizare a energiei mai responsabilă, mai economică și mai rațională.

De asemenea, această politică va crea numeroase locuri de muncă de bună calitate în Europa și va menține poziția de lider a Europei în materie de tehnologii, într-un sector mondial de o importanță deosebită și care se află în plină dezvoltare.
Energia și schimbările climatice ridică numeroase probleme care pot fi cel mai bine abordate printr-o strânsă colaborare interstatală, iar acest aspect reprezintă o prioritate pe agenda Uniunii Europene. Totodată, este important de avut în vedere faptul că, în general, orice dezvoltare economică poate cauza externalități negative mediului şi, implicit, oamenilor.

Alexandra Diala
Alexandra Diala
Alexandra Diala este analist la Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice

2 COMENTARII

  1. […] In recent years, it has been proven that the energy we produce and consume, together with climate change, are interdependent concepts. The implications of human activities on the environment have begun to be publicized and debated relatively recently, the first step being taken in 1992 at the Earth Summit in Rio de Janeiro, Brazil. The adoption, on that occasion, of the United Nations Framework Convention on Climate Change was a prerequisite for further developments. On the same occasion, over 200 heads of state and specialists have predefined the concept of sustainable development, a concept that has changed the way states have planned their economic development. If this first step was to stop the increase the greenhouse gas emissions, the subsequent ones – the Kyoto, 1997 and Paris, 2015 – imposed the gradual reduction of emissions compared with the chosen reference (1990). The recent evolutions in changing the climate profile for large areas of the Planet have further increased the level of concern for tackling climate change and climate change factors, accepting the need for action with a slightly higher amplitude to reduce the greenhouse gas effect in the field of energy production and of its use. According to the data available on the Eurostat website, the energy production from the transformation and burning of fossil fuels causes the largest share of greenhouse gas emissions. For this reason, the implementation of an energy strategy for capitalizing on the potential of renewable energy sources is part of the medium and long term energy development of the European Union in order to provide an appropriate framework for adopting decisions on renewable energy alternatives and, at the same time, to the adoption of policies to promote energy efficiency in all human activities. For all the above mentioned reasons, the EU legislation on the promotion of renewable sources has significantly evolved in recent years, the post-2030 policy framework being currently debated. By stimulating renewable energy production, the EU Member States reduce their dependence on fossil fuels imported in large part, making energy production more sustainable. The development of the renewable energy industry also leads to technological innovation and to the emergence of new jobs for the technical workforce in a market with over 450 million consumers, the world's second largest energy market. The provisional agreement of the Bulgarian Presidency of the European Union on the revision of the Renewable Energy Directive was approved on 27 June 2018. The agreement sets a primary objective of 32% renewable energy at the European Union level for 2030. A review clause for this objective was also set in case of changes due to energy demand increasing, considering also the international obligations of the Union. The proposal of the Directive will be submitted for approval to the European Parliament, followed by the vote in plenary expected in October this year, then to be re-transmitted to the Council for final adoption. In order for the potential of renewable energy to be exploited, all policies must support and stimulate the competitiveness of such technologies while respecting the competition rules. The European Union has the right means of support, while being a leader in renewable energy technologies. By acting united, Member States have the capacity to protect and to promote their interests and objectives in the new energy framework. Another element designed to facilitate the achievement of the energy and climate change long-term targets is represented by the investments in the development of more energy-efficient technologies and, subsequently, their widespread use in many sectors. Research and innovation therefore play and will play a key role in transforming the European Union into a low-carbon society by delivering more competitive and cost-effective technologies from the point of view of initial and operating costs. In addition to contributing to tackle climate change, the measures designed to increase the use of renewable energy sources and energy efficiency will contribute to improving energy security and reducing dependence on fossil fuel imports. In this respect, the energy storage technologies will play an important role in the development of renewable energy production, and their current limitation (the intermittent power supply) is about to be overcome. Thus, all the research and the projects that aim to compensate for this shortcoming are promising and do not necessarily involves new or expensive technologies (storage in gravity devices, using compressed air, etc.). In order to guarantee the fulfillment of its obligations under the Kyoto Protocol and the Paris Agreement, the European Union has set various objectives related to the climate change mitigation that address specific targets for the renewable energy production, significant reduction of greenhouse gas emissions, as well as the increasing of the energy efficiency level. Romania is a partner to this approach and has made efforts to bring its national policies together to meet the proposed targets and objectives. In this context, our country is obliged to rethink its way of producing energy. With a favored mix of available resources, it will have to replace fossil fuels, especially coal, with more environmentally friendly solutions. With a significant technical potential for the use of renewable energy resources to a lesser extent (except for the hydro resources used in large hydropower plants), Romania will have to move quickly towards sustainable solutions. An active energy efficiency policy does not mean either sacrificing comfort or reducing competitiveness. In fact, an active policy in this area produces the opposite effect: making cost-effective investments to reduce energy waste, resulting in increased living standards and money saving, the use of price signals, which leads to a more responsible, more economic and more rational use of energy. This policy will also create many good quality jobs in Europe and will maintain Europe's leadership in technology in a world-class sector of particular importance, which is in the process of being developed. Energy and climate change raises many issues that can best be tackled through close inter-state cooperation, and this is a priority on the agenda of the European Union. At the same time, it is important to bear in mind that, in general, any economic development can cause negative externalities to the environment and, implicitly, to people. Published in Economistul Magazine no. 10 – 2018. […]

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...