Interviu Daniel Apostol cu Andreea Paul,
Președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
Conf. Univ. Dr. la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE
Care este statutul dvs. politic actual?
De cetățean activ și economist din mijlocul comunității care se implică și generează proiecte pentru comunitate. Toată experiența mea de cercetare academică de la Academia Română, pedagogică, fiind cadru universitar la Facultatea REI – ASE, și politică de consilier la Președinție, la Parlamentul European, la Guvern pentru doi premieri și ca deputat în Parlamentul României, o folosesc pentru a-i ajuta pe românii care vor să devină mai implicați, mai performanți, mai împliniți, pentru a-i susține pe decidenții privați și publici să devină mai competitivi. Ca să fac treabă am coborât de pe scena politică printre cetățeni și am creat think-tank-ul neguvernamental și apolitic INACO. Îmi doresc să generăm împreună un nou model de dezvoltare economică în România bazată pe competitivitate.
Acum sunt 150% implicată în proiectul apolitic INACO. Orice tangență partizană ne-ar dilua mesajele, analizele, propunerile care se adresează comunității în ansamblu. Dar orice măsuri cu valabilitate națională au nevoie de consens – inclusiv de consens politic. Și tot la politic se ajunge. Însă la tot spectrul politic, general – care trebuie atenționat, sensibilizat, care trebuie să accepte indiferent de culoarea politică soluțiile general valabile pentru un plus se eficiență, de competitivitate a întregii comunități locale și naționale.
Ce înseamnă INACO?
În paralel cu studenții – prioritatea mea profesională – cărora le predau guvernanță economică europeană la masteratele facultății de Relatii Economice Internaționale la ASE, am generat o inițiativă civică neguvernamentală, numită INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.
INACO este o comunitate de profesioniști pe care o considerăm o necesitate pentru comunitatea românească.
INACO este o inovație instituțională civică, un generator de competitivitate pentru instituțiile publice și mediul de afaceri prin dezbateri, analiză, cercetare, investigație și traininguri. Inițiativa pentru Competitivitate urmează unui demers legislativ eșuat în anul 2016 de creare a unei autorități publice dedicate competitivității, CONACO – Consiliul Național de Competitivitate, cu finanțare publică, după modelele de bună practică internaționale, dar care nu a primit sprijinul majorității parlamentare.
CONACO a fost creat în anul 2011 printr-un memorandum guvernamental, dar nebugetat, care a coagulat toți actorii privați și publici relevanți cu care am redactat o propunere de Strategie Națională de Competitivitate prin care ne doream să transformăm economia României în „inima creativității Europei”. Plecarea de la guvernare a însemnat, din păcate, și finalul proiectului.
În anul 2015, în planul lui Juncker se specifică clar nevoia de creare a autorităților naționale dedicate competitivității în statele membre. Totuși, inițiativa legislativă pe care mi-am asumat-o nu a trecut prin Parlament anul trecut. Așadar, m-am ambiționat și am creat în martie 2017 acest think-tank INACO. Competitivitatea este catalizatorul performanței, motorul care dă energia vieții economice.
Cui vă adresați? Ce oferiți celor interesați prin acest proiect?
România dă zi de zi examene aspre într-o competiție europeană și globală extrem de dinamică, pe toate palierele, pe care nu le poate trece cu mediocrii sau cu prostovanii de la butoane. Indiferent de crizele de moment, competitivitatea stimulează statele, sectoarele economice, mediul de afaceri să genereze oaze de idei novatoare, creatoare de valoare adăugată sigură. Avem nevoie de priorități și orientări clare pentru dezvoltarea societății atât la nivelul instituțiilor publice, a companiilor private, cât și la nivelul indivizilor. Prin INACO generăm soluții concrete, independente și profesioniste la problemele cu care se confruntă decidenții publici sau privați, autoritățile publice locale, companiile și angajații lor, școlile publice sau private, tinerii care vor să-și aleagă o meserie.
Facem cercetări despre cum va arăta lumea de mâine și cum ar trebui să ne adaptăm la economia, afacerile și locurile de muncă ale viitorului, analize economice și sociale pe spețe foarte concrete unde suntem solicitați, traininguri, investigații, dezbateri, pentru a structura un model de educație, de motivare și de construcție a unei economii competitive, cu cetățeni competitivi și cu firme mai performante. De la copii până la decidenți, facem traininguri de scriere creativă, de expresivitate a vorbirii sau de motivare pentru a deveni mai competitivi, cu profesioniști de top.
INACO este o comunitate nonprofit actualmente cu 30 de experți – manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, sociologi, creatori și promotori de brand, tehnologi, profesori universitari, antreprenori creativi, oameni de cultură și atitudine civică – care își propun ca principiu de colaborare excelența. De aceea suntem aici. INACO este un generator de soluții.
INACO vrea să fie o interfață multifuncțională între mediul de afaceri și instituțiile statului din România, între mediul de afaceri și instituțiile statului român și corespondentele lor internaționale. În alte țări, astfel de interfețe funcționează cu succes de decenii, fie că e vorba de Consiliul pentru Competitivitate din SUA sau Institute for Strategy and Competitiveness al Universității Harvard, Institute for Competitiveness din Irlanda, Olanda, Italia, Cehia sau India, Institute for Competitive Intelligence din Marea Britanie, Institute for Competitiveness and Prosperity din Canada, IMD World Competitiveness din Elveția, chiar și în Emiratele Arabe Unite, ca să dau doar câteva exemple cu instituții cu care am intrat în contact.
Care este rostul tinerilor?
Tinerilor m-aș adresa scurt și la obiect: dacă doriți să aflați care sunt meseriile și afacerile viitorului, chemați-ne, apelați la experții INACO. Începi o afacere, știi multe despre zona ta de activitate, despre „desișul” din pădure în care se află domeniul de activitate al firmei, dar nu ai o imagine clară despre întreg, despre toată pădurea, despre ce noutăți apar în domeniul tău de acțiune, despre ce se întâmplă pe plan mondial în business-ul tău.
Oricând poți fi scos de pe piață de o altă entitate din aria ta de acțiune – o firmă, un consorțiu – care „știe mai bine pe ce lume se află”, care are harta pădurii.
Pentru tineri facem mult mai mult de atât. Din cele patru brațe structurate ale INACO, unul se adresează direct tinerilor. L-am numit ICOTI – Inițiativa pentru Competitivitatea Tinerilor. Sub această pălărie dezvoltăm mai multe proiecte:
– Academia de Voluntariat – esențial pentru dezvoltarea locală este să ne implicăm în acțiuni civice voluntare prin care să-i ajutăm pe conjudețenii noștri;
– Academia de Mentorat – unde facilităm contactul dintre solicitanți și mentori adevărați în orice domeniu de activitate pentru că avem un network foarte bine dezvoltat extern al INACO;
– Primii pași în antreprenoriat – unde găsiți deja șase experiențe concrete de firme SRLD (program pe care l-am inițiat și coordonat în anul 2011 și pe care premierul Boc l-a susținut și adoptat) înființate de către tineri, mărturisiri povestite de către ei înșiși;
– Ora de economie pentru copiii din clasele 0-IV, inspirată fiind de nevoile fetiței mele de 7 ani și de cele mai bune practici din școlile mai deștepte ale lumii;
– Ateliere creative pentru copiii talentați și cu abilități artistice – cărora le punem la dispoziție și un kit informațional/broșură cu privire la sursele de finanțare disponibile.
Celelalte trei brațe ale INACO, ce fac concret?
GENERATOR DE COMPETITIVITATE – unde am semnalat prin analizele noastre că un salariat mediu român lucrează pentru stat peste jumătate de an – adică pentru plata taxelor și a impozitelor – și am calculat ziua libertății fiscale pentru angajat ziua de 16 iunie, iar dacă luăm în calcul și contribuțiile angajatorului pentru respectivul salariat, ziua libertății fiscale devine 15 iulie. Am semnalat că sistemul public de pensii speciale sau de achiziții publice sunt necompetitive și nesustenabile, că trebuie să fim cu ochii pe costurile cu utilitățile publice și cu combistibilul, pe cursul de schimb și pe competitivitatea externă, că sectorul românesc de IT este la răscruce, costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și de trei ori mai mari decât în Polonia și la fiecare în parte am propus soluții concrete pe care le găsiți detaliate pe site-ul nostru, inclusiv măsuri simple și eficiente pentru decongestionarea traficului și transformarea orașelor noastre în comunități inteligente.
INVESTGATE – care este un joc de cuvinte care înseamnă, pe de o parte, investigații, dar și poartă de atragere și de promovare a companiilor și succeselor românești. Vedeți cazul softului românesc integrat INOVAGRIA pe care l-am promovat anul acesta pe site-ul nostru dedicat agricultorilor și optimizării subvențiilor pe care le primesc de la APIA în funcție de suprafață și de activitatea prestată, indiferent că sunt ferme foarte mici, mici sau mai mari. Dar și investigațiile legate de protejarea sturionilor din Dunăre, a salturilor pline de anomalii la prețul curentului electric sau la riscul monopolizării tranzacțiilor cu gaz și politizării OPCOM ca administrator unic și operator al pieței energiei electrice și gazului.
INACO INFO, dedicat statisticii – unde survolăm toate rapoartele globale dedicate competitivității și arătăm unde stă România mai bine sau mai slab, pe înțelesul tuturor. Să nu vă surprindă prea tare, dar cel mai slab stăm la „capacitatea de a ne valoriza și reține talentele în țară”, unde suntem în topul rușinii mondiale, pe locul 133 în lume din 138 de țări analizate în Raportul Global al Competitivității 2017.
INACO propunea anul acesta regândirea rolului OSIM și acțiuni integrate ale societății, de la Guvern și Parlament până la mass-media, din perspectiva unei lumi care are la baza economiei cercetarea, inventica și mărcile înregistrate? La ce vă refereați?
OSIM nu trebuie să fie considerat un colector de taxe ca venituri la bugetul național. Or, taxele pe care le percepe OSIM pentru brevetarea invențiilor sunt mai mari decât ale vecinilor din Slovacia, Cehia, Serbia sau Polonia. Chiar mai mari decât ale unor țări dezvoltate, precum Germania sau Canada, mai mari decât în China sau în Federația Rusă.
Timpul de procesare a cererilor de protecție este mai lung în România (4 ani în medie) decât la Oficiul European de gen sau cele din SUA, Japonia (3 ani) sau Coreea de Sud (2 ani).
Activitatea OSIM merită să fie prioritizată și regândită din mai multe considerente:
- Inventica românească este la un nivel de excelență remarcat la nivel mondial, iar talentele relevante sunt insuficient capitalizate economic – și anul acesta, inventatorii români au adus 34 de medalii de aur și 8 de argint de la Salonul de Invenții de la Geneva pentru țara noastră.
- Veniturile celor implicați în cercetarea și inventica românească sunt reduse. O reducere a costurilor înregistrării ideilor lor este salutară. Personalitatea inventatorilor este anti-birocratică. Procedurile pot fi scurtate la nivelul celor mai bune practici mondiale în domeniu.
- OSIM nu trebuie să fie considerat un colector de taxe ca venituri la bugetul național vă spuneam. Anul trecut a avut excedent bugetar, adică a colectat din taxe cu vreo 2 milioane de lei mai mult decât a cheltuit. Jumătate din veniturile OSIM provin din taxele pentru înregistrarea mărcilor, iar cealaltă jumătate din taxele de brevetare. OSIM nu este ANAF. Până și ANAF se restructurează prin Legea Prevenției și prin eliminarea multor taxe și proceduri greoaie. OSIM când se va restructura din perspectiva reducerii birocrației examinării dosarelor și a reducerii taxelor percepute? În pragul revoluției industriale 4.0 măcar.
- Taxele pentru protecția internațională a invențiilor românești trebuie regândite. Într-o decizie recentă a Executivului, impactul real al susținerii financiare pentru recunoașterea brevetelor românești la nivel internațional este de doar circa 10%.
- OSIM trebuie să devină un promotor important, un stimulator al înregistrării mărcilor și invențiilor românești, în tezaurul nostru de priorități naționale și internaționale. Mai mult, urmează adoptarea convenției brevetului european, probabil nu mai devreme de decembrie 2017. Vom ști exact când după semnalul Germaniei și al UK care își afirmă susținerea demersului în continuare.
Comunitatea de profesioniști INACO cheamă decidenții cu voință politică și administrativă, dar și formatorii de opinie publică la acțiune. În caz contrar, o clasă politică needucată și neprietenoasă cu cercetarea și invențiile poate să dea naștere doar unui mediu irelevant pentru secolul 21, unei economii necompetitive și consumatoare pe datorie.
Putem inversa această tendință prin asumarea a 5 responsabilități ale actorilor publici și privați cheie: - printr-un program guvernamental ambițios de reducere a costurilor și procedurilor publice ale OSIM,
- prin conștientizarea de către Guvern că nu vin, de pildă, IT-iști sau ingineri buni să lucreze ca evaluatori de invenții la OSIM fără remunerații competitive și trebuie acoperite urgent golurile de expertiză,
- prin modificarea legii inventicii și a legii mărcilor pentru corelarea cu directivele europene, de către Parlament,
- printr-o asociere privată „quick starter” pentru valorificarea invențiilor românești în economia reală,
- prin implicare activă a mass-mediei în promovarea gratuită a invențiilor românești și aplecarea mai des spre știință și tehnologie în dezbaterile publice, ca să nu generăm o clasă socială largă a oamenilor inutili în economia viitorului.
Dacă ați fi astăzi prim-ministru, cum ați croi acest Grup de Lucru pentru Economia Viitorului pe care îl propuneți? Cum ați pregăti România pentru economia viitorului?
Evoluțiile tehnologice, cercetarea științifică, revolutia industrială (a patra, istoric vorbind) care se petrec sub ochii noștri nu ar trebui să ne prindă cu ochii închiși, sau privind în altă parte. Trebuie să luăm măsuri pentru a „prinde trenul” acestor schimbări accelerate. Fiecare trebuie să se adapteze – statul/întreprinzătorul/muncitorul/șomerul. Indiferent de vârstă sau sex, capacitatea de adaptare la schimbare trebuie să fie maximă și permanentă. Mai ales tinerii, la început de drum, trebuie să fie ajutați să pornească spre viitor într-o direcție care să aibă ea însăși viitor. Nu mai este momentul școlilor de „tinichigii și ospătari” – cum se spunea acum doar câțiva ani. McDonald’s vrea să elimine începând din restaurantele din Statele Unite lucrătorii din bucătării, apoi chiar pe cei care vând și să îi înlocuiască, desigur, cu roboți.
INACO propune crearea GRUPULUI DE LUCRU PENTRU ECONOMIA VIITORULUI (GLEV) pentru a revizui strategiile economice și sociale ale României, în urma analizei atente a noilor provocări cu care ne confruntăm. GLEV ar trebui prezidat de către Președintele sau Premierul României. Rezultatele GLEV ar trebui publicate în anul 2018 într-un raport sintetic cae să includă recomandările și planul de acțiuni pentru a pregăti România pentru Economia Viitorului.
Membrii GLEV ar trebui atrași din diverse domenii, inclusiv din guvern, sectorul privat, sindicate, mediul academic/universitar, toate partidele politice, organizații ne-guvernamentale etc., astfel încât rezultatele GLEV să se bazeze pe contribuțiile și ideile a peste 10.000 de persoane.
Recomandările cheie ar trebui să țintească progrese importante în ceea ce privește cultivarea unui popor cu înaltă calificare, creșterea unei economii românești competitive la nivel european, chiar global, și inovatoare. Lumea de azi este foarte diferită de începutul deceniului. Au apărut evenimente neașteptate, suprapuse cu schimbări structurale pe termen mai lung:
• În primul rând, creșterea globală va fi mai mică decât în deceniul trecut.
• În al doilea rând, suntem într-o epocă de schimbări tehnologice rapide, iar lanțurile de valori globale și modelele de producție se schimbă rapid.
• În al treilea rând, incertitudinea politică a crescut, în timp ce partidele politice răspund neliniștilor unor segmente ale populației într-o manieră, adeseori, populistă și protecționistă, fără viziune pe termen lung.
Toate acestea sunt schimbări semnificative, în plină desfășurare. Trebuie să fim pregătiți să facem față acestor schimbări tehnologice și noilor incertitudini.
Există multe oportunități pentru noi de a inova, de a ne valorifica resursele și a ne dezvolta abilitățile, de a rămâne deschiși și conectați, cu scopul de a da o șansă reală copiilor, tinerilor și generațiilor actuale, cu scopul de a deveni cu adevărat relevanți în Europa și în lume. Vedem, de asemenea, potențialul puternic de creștere al multor piețe ale lumii la care producătorii și exportatorii români s-ar putea conecta.
Viziunea INACO este ca noi, generația actuală, să fim pionierii generației următoare, pornind cu câteva strategii care vor maximiza șansele de succes ale României:
ROMÂNIA EUROPEANĂ, UNITĂ și LIBERĂ. În primul rând, România ar trebui să-și aprofundeze și să-și diversifice conexiunile internaționale, să continue să sprijine piețele libere și deschise.
ROMÂNIA EDUCATĂ și TALENTATĂ. În al doilea rând, ne vom dezvolta abilitățile necesare în Economia Viitorului și vom sprijini utilizarea și achiziția expertizelor înalte.
ROMÂNIA COMPETITIVĂ. În al treilea rând, trebuie să dezvoltăm și să consolidăm capacitățile întreprinderilor, astfel încât companiile noastre să fie inovatoare și competitive.
ROMÂNIA DIGITALĂ. În al patrulea rând, trebuie să dezvoltăm capacități digitale puternice și să sprijinim adoptarea pe scară largă a tehnologiilor noi în toate sectoarele economiei.
Pentru a sprijini aceste patru strategii, trebuie:
a. să investim în infrastructura fizică și socială din România;
b. să ne asigurăm că executarea acestor strategii se face într-un mod integrat, prin hărțile de transformare a industriei, în funcție de nevoile și posibilitățile specifice fiecărei industrii și regiuni;
c. să colaborăm pentru a permite inovarea, creșterea durabilă a salariilor și o carieră semnificativă aici, în România, pentru a ne reinventa și pentru a putea profita de noile oportunități tehnologice.
GLEV ar trebui să se bazeze pe cinci subgrupe de lucru pentru a revizui și a face recomandări în următoarele domenii cheie:
1. Capacități corporative viitoare și inovare – care să le permită utilizarea tehnologiilor noi, precum și noi modele de afaceri și parteneriate pentru a crea valoare (co-prezidat de ministrul finanțelor și președintele CCIR).
2. Industrii și piețe cu potențial de creștere viitoare – va lua în considerare tendințele macroeconomice și tehnologice, avantajele comparative ale României în industriile și piețele care vor conduce economia globală a viitorului. Acesta va identifica clusterele prioritare și va recomanda strategii de creștere a acestora (co-prezidat de ministrul pentru mediul de afaceri, președinții AOAR și PIAROM).
3. Viitorul conectivității – va studia modul în care România poate rămâne bine conectată ca un centru cheie competitiv în viitoarea economie europeană și globală, luând în considerare noile tendințe și configurații globale (co-prezidat de ministrul pentru tehnologia informațiilor și președintele ANIS).
4. Viitorul orașului și satului românesc – identifică noi oportunități de creștere urbană și rurală prin consolidarea infrastructurii sale, depășirea constrângerilor resurselor și asigurarea unui mediu foarte viu (co-prezidat de ministrul pentru dezvoltare regională, președinții AMR-AOR și ACOR).
5. Locuri de muncă și abilități viitoare – va examina tendințele, inclusiv cele demografice și tehnologice, care vor afecta locurile de muncă și cerințele viitorului și vor recomanda modalitățile de pregătire a noilor generații (co-prezidat de ministrul pentru educație, muncă și președinții sindicatelor și ai INACO).
Credem că această propunere poate fi finisată, îmbunătățită, dar mai ales că sunt necesare consensul și cooperarea noastră, iar autoritatea academică, civică, a partidelor politice și a instituției guvernamentale sunt necesare pentru demersul nostru dedicat creșterii competitivității economice și sociale în România. Am transmis această propunere și partidelor politice, și Guvernului în luna august.
Cum va marca INACO cei 100 de ani de existență a Statului Român?
INACO s-a gândit să marcheze 100 de ani de la Marea Unire printr-un concurs special și un forum deschis dezbaterii publice pe site-ul nostru pe care l-am numit „100 de oportunități de dezvoltare competitivă a României”. Un concurs special nu de împrejurări, ci unul în care avem de câștigat cu toții. Există în societatea civilă, cea neimplicată la nivelul macro-economic sau legislativ, nenumărați oameni cu idei și soluții creative pentru micile, dar și marile problemele pe care economia și societatea noastră le are. De la nivel local, la nivel național, există rezolvări deosebite și simple la problemele de tipul „drobul de sare” care ne blochează dezvoltarea și evoluția de trei decenii. Totul este să îi întrebăm cu sinceritate pe acei numeroși oameni minunați și capabili care ne înconjoară: „Ce este de făcut?”
INACO asta a făcut. A pus întregii societăți românești această chestiune – „La aniversarea Centenarului României care credeți că ar fi cea mai deosebită oportunitate pentru creșterea competitivității țării noastre?” Și am primit deja câteva răspunsuri foarte interesante.
Mai avem un an și ceva de înregistrat propunerile tuturor celor care vor să contribuie cu soluții și alternative competitive pentru România. Anul viitor vom prezenta public rezultatele acestei inițiative și le vom semnala instituțiilor – economice, academice, legislative etc. – care sunt în măsură să ia măsuri pe baza ideilor novatoare ale dumneavoastră, ale tuturor. Iar în 2018, așa cum spuneam, cu toții vom fi câștigătorii acestui concurs.
O altă prioritate editorială pe care o am este să public următorul meu volum „Forța civică a femeilor”, cu care să închid frumos tripticele Forței politice și Forței economice a femeilor, ambele cărți apărute la Editura Polirom în anii 2011, respectiv 2016. Așadar, anul 2017 sau cel mai târziu începutul anului viitor vine cu a noua mea carte. Sănătoși și competitivi să fim!
