Agricultura a fost unul dintre capitolele complexe pe care România le-a avut de negociat pentru intrarea în Uniunea Europeană. Acum, la aproape 10 ani de la momentul aderării, actorii din piață, dar și cei implicați în negocieri apreciază că agricultura românească a înregistrat progrese. Terenurile agricole nu mai sunt atât de fărâmițate cum erau până în 2007, productivitatea la hectar a crescut, calitatea produselor s-a îmbunătățit. Sunt însă și probleme care nu și-au găsit rezolvarea în deceniul care a trecut de la integrare, cum este aceea a exportului de materii prime. Și, pe lângă faptul că exportăm materii prime, continuăm să importăm mai multe produse agricole decât exportăm. „Oricine ar fi urmărit modul în care a negociat România și ce am obținut, comparativ cu alte state precum Polonia, ar fi observat că nu există diferențe și am obținut tot ce se putea obține la acel moment”, a declarat, pentru Economistul, Valeriu Steriu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

„Pe zona agriculturii, în cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lucrurile au evoluat spectaculos. Dacă la momentul 2004, înainte cu câțiva ani de momentul aderării, încercam să convingem oficialii europeni că lucrăm șapte milioane de hectare, în momentul de față lucrăm 10 milioane de hectare. Suprafața lucrată a crescut foarte mult și acum nu se mai poate vorbi de «terenuri pârloagă». De asemenea, aș vrea să menționez faptul că la momentul aderării producțiile erau de circa 2.500 kg/hectar, iar acum ajung la 5.000 de kg/hectar la cereale. Cu siguranță, producțiile vor crește, pentru că UE urmărește reducerea decalajelor dintre țările membre. Lucrurile stau mult mai bine în privința procesului de comasare a terenurilor agricole. Dacă înainte erau foarte multe suprafețe de un hectar, acum suprafața minimă este de trei hectare”, declară Valeriu Steriu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament