Liberalizarea piețelor nu a adus doar avantaje României

Date:

Aderarea României la UE a fost cea mai bună opțiune în 2007. Economia națională era la pământ, 75% din capacitatea industrială era practic închisă, o perspectivă foarte sumbră privind ocuparea forței de muncă, o economie care nu era încă orientată spre piață și funcționa după vechile reguli ale economiei centralizate. În plus, economia era încă tributară vechilor relații din cadrul defunctului CAER – organizația de comerț a fostelor state socialiste. „Dar, cu toate acestea, ca o părere personală, îmi permit să spun că unele aspecte care țin de economia planificată erau mai bune decât în prezent, mai ales dacă ne referim la cele de natură socială”, a spus Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor – Cluj.

În 2007, România intra în cea mai mare piață liberă din lume. Dar gradul de dezvoltare al economiei naționale nu era la nivelul celei europene și nu putea face față concurenței economiilor puternice. „Totuși, la vremea aderării, cele mai mari avantaje pe care le percepeam atunci constau tocmai în liberalizarea mișcării capitalurilor, a forței de muncă, a piețelor în general. Ceea ce a fost o eroare a constat în liberalizarea vânzării de terenuri agricole. În prezent se încearcă corectarea acesteia, dacă nu complet, măcar parțial”, consideră Feneșan.

Libera circulație a capitalurilor a permis efectuarea de investiții străine la noi în țară. În teorie, investițiile străine sunt benefice, însă au și efecte perverse. Aceste aspecte țin de faptul că multe dintre aceste capitaluri care au intrat în țară doreau să găsească salarii mici. Aceasta este o frână în calea creșterii veniturilor populației, România având în continuare cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, aceste investiții au însemnat și un transfer de know-how și tehnologie, crearea de noi locuri de muncă. Însă din punct de vedere al veniturilor bugetare obținute de pe urma acestor investiții, lucrurile nu stau de loc bine. Profiturile obținute sunt repatriate aproape integral, cu plata unor impozite modice și nu sunt plătite întotdeauna taxele pe forța de muncă. Conform statisticii de la Ministerul Finanțelor, 60% din capitalul companiilor aduce doar 24% din venit la bugetul de stat.

Augustin Feneșan consideră că statul trebuie să aibă posibilitatea de a menține un oarecare control asupra investițiilor străine, chiar un proces de evaluare a impactului economic. „Pentru că, dacă salariile cresc și profitabilitatea scade, investitorii străini își mută fabricile în alte state, unde salariile sunt mai mici, lăsând în urmă șomeri”, spune Feneșan.

Libera circulație a forței de muncă a reprezentat pentru mulți care nu-și găseau de lucru în țară posibilitatea să plece în statele europene dezvoltate. Profitând de această oportunitate, aproape patru milioane de români lucrează peste hotare, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din totalul populației active. În ultimii 10 ani, remiterile acestora în țară se ridică la 52 miliarde lei. Raportat la număr și perioada de timp, rezultă că fiecare dintre aceștia a trimis acasă 145 euro pe an. În Germania, de exemplu, unde productivitatea medie în industrie este de aproximativ 10.000 euro pe lună per angajat arată că angajatul român contribuie cu 10.000 euro lunar la creșterea economiei germane, din care se întorc doar 145 euro pe an. Aceasta înseamnă că exportăm aproape gratis forță de muncă.

Politica municipalității Cluj-napoca în context european

Obiectivele municipalității clujene incluse în planul de dezvoltare 2007 – 2015 au fost legate de atragerea de fonduri de coeziune. În cadrul programului operațional general, s-a reușit să se implementeze și să se susțină financiar peste 30 de proiecte în valoare de aproximativ 150 milioane euro.

Ovidiu Cîmpean, director Direcția Generală Comunicare, dezvoltare locală si management proiecte, Primăria Municipiului Cluj-Napoca
Ovidiu Cîmpean, director Direcția Generală Comunicare, dezvoltare locală si management proiecte, Primăria Municipiului Cluj-Napoca

„Conform unei analize a Băncii Mondiale, suntem pe primul loc între polii de creștere, cu o performanță economică de peste 7,5 miliarde euro la nivelul municipiului Cluj-Napoca în 2015 și sigur, față de anul 2003, de exemplu, bugetul orașului s-a mărit de cinci ori”, a declarat Ioan Cîmpeanu, director Direcția Generală Comunicare Dezvoltare Locală și Management Proiecte din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Pentru programul 2014 – 2020 sunt prevăzute investiții noi, cum ar fi construirea unui spital regional, linia de centură metropolitană, Centrul Cultural Transilvania și Cluj Innovation City, precum și realizarea infrastructurii aferente acestora.

Cîmpeanu s-a referit și la anumite aspecte economice care încetinesc procesul de dezvoltare a României.

„În acest moment, indicatorul de prețuri generale în România este de 50% din media europeană, însă nivelul salarizării este de 20% din media europeană. De asemenea, productivitatea se situează tot la 52% din media europeană. Cred că acestea sunt temele care trebuie gândite cu atenție în viitor, iar rugămintea pentru partea locală, administrația publică, e ca viitorul program 2021– 2027 sau noua perioadă de programare a Uniunii Europene, să ne prindă cu posibilitatea de a semna contracte de finanțare la Cluj, să avem regionalizarea făcută astfel încât să nu mai fie nevoie de acest proces greoi de atragere a fondurilor europene, să nu mai fie nevoie de multe drumuri la București”, a spus directorul de comunicare al Primăriei Cluj Napoca.

Liberalizarea traficului aerian a fost un avantaj pentru aeroporturile regionale

Creșterea traficului de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca evocă cel mai fidel ritmul de dezvoltare din cei 10 ani scurși de la aderarea la Uniunea Europeană: de la 300.000 de pasageri tranzitați prin Cluj în 2007 se va ajunge anul viitor la trei milioane.

david-ciceo
David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional Cluj-Napoca

„A fost o dezvoltare foarte dificilă pentru că am avut nevoie de resurse financiare, de sprijin logistic… A trebuit să dezvoltăm infrastructură, a trebuit să respectăm standardele de securitate și nu am avut sprijinul Ministerului Transporturilor. După 2007, Ministerul Transporturilor nu a abordat legislaţia specifică, nu ne-au pregătit pentru cerinţele Comisiei Europene în domeniul legislaţiei în ceea ce priveşte aeroporturile”, a declarat David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional Avram Iancu.

Liberalizarea traficului aerian a fost un avantaj pentru aeroporturile regionale, dar și un dezavantaj pentru unele companii aeriene. Compania TAROM nu era pregătită pentru concurența liberă și se zbate de ani buni să supraviețuiască.

Directorul general al Aeroportului Internațional Avram Iancu acuză funcționarii din Ministerul Transporturilor pentru neaccesarea fondurilor europene, pentru faptul că nu a fost elaborată o strategie coerentă și s-a acționat discreționar la comandă politică. Studiile Comisiei Europene arată că aeroporturile din Timișoara și Cluj-Napoca trebuie să beneficieze de fonduri europene. Un proiect foarte bun pe care îl are aeroportul nu a putut fi înaintat spre aprobare la Bruxelles, astfel că nu se vor putea primi cei 60 milioane euro nerambursabili pentru realizarea transportului intermodal. Astfel, conform master planului, până în 2020, trebuie efectuată legătura cu Gara, iar investiția va fi suportată din fonduri proprii.

 

 

IT-ul românesc se integrează rapid în UE

Bianca Muntean, director executiv ARIES Transilvania.
Bianca Muntean, director executiv ARIES Transilvania.

Bianca Muntean, director executiv ARIES Transilvania, a făcut o scurtă analiză a evoluției bussines-ului din acest sector, din ultimii 10 ani. „Noi am încercat întotdeauna să intermediem între instituțiile europene – Comisia Europeană și Agenția Aerospațială Europeană – și companiile noastre membre, pe care noi le reprezentăm”, a subliniat Bianca Muntean. Cu toate că nu se poate vorbi de o implicare foarte intensă sau de rezultate spectaculoase a implicării IMM-urilor în cadrul proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare lansate de Comisia Europeană, față de acum 10 ani, când dacă era vreo firmă românească implicată în astfel de proiecte, în prezent România are foarte multe companii implicate.

„Reușim prin calitatea proiectelor, a contractelor pe care le încheiem cu partenerii noștri externi să promovăm potențialul firmelor de IT, nu doar din Cluj, ci și din România în general”, a adăugat Bianca Muntean. Anul viitor, timp de o săptămână, Cluj-Napoca va găzdui o conferință internațională dedicată domeniului inovației intitulată „Open Innovation 2.0”. Acesta este un semn de recunoaștere a competențelor specialiștilor români de către comunitatea științifică europeană.

Clujul este cunoscut și din punct de vedere a numărului mare și calitatea clusterelor de aici. România este pe locul 2 după Germania, în ceea ce privește calitatea clusterelor afiliate în domeniul economic. În prezent sunt 30 de clustere certificate de către organismul european de reglementare în domeniul clusterelor, iar nouă dintre acestea sunt în Cluj. „Deși acest concept a apărut recent în România, acum patru ani, am reușit să ardem etape și să atingem nivelul din statele care au o experiență de 20-25 de ani în domeniul clusterelor. Însă avem nevoie de contribuția statului, de sprijin guvernamental pentru a ne susține activitatea. Arătăm că și la nivel micro se poate să transmitem un semnal pozitiv”, a conchis directoarea ARIES Transilvania.

Mediul academic s-a implicat în procesul de integrare în UE

Mihaela Luțaș, prof. univ. dr. – prorector UBB FSEGA
Mihaela Luțaș, prof. univ. dr. – prorector UBB FSEGA

„Universitatea Babeș-Bolyai s-a implicat în aderarea și în integrarea în UE, prin cadre didactice care au avut o contribuție directă, inclusiv prin prezența lor în cadrul instituțiilor europene sau internaționale”, a declarat prorectorul Universității Babeș-Bolyai Mihaela Luțaș.

Prorectorul UBB a amintit faptul că aceasta a fost prima instituție de învățământ superior înființată în Transilvania cu aproape 500 de ani în urmă, în 1581, sub forma unui colegiu iezuit unde s-au ținut primele cursuri și primele note de învățământ academic. De atunci profesorii care s-au perindat la conducerea acestui centru universitar s-au implicat în tot ce a însemnat evenimente majore din viața comunității. Iar în istoria de 500 de ani au fost destule astfel de evenimente economice, sociale și politice. La rândul ei, Universitatea a suferit transformări profunde, traversând diversele perioade istorice care și-au pus amprenta asupra ei. Astfel, este normal ca și după 1989 să existe implicare, mai ales în ceea ce a însemnat evenimentul major al perioadei postdecembriste, aderarea la Uniunea Europeană. Multe dintre cadrele didactice ale acestei instituții academice au obținut funcții la nivel central, la nivel european sau în diferite instituții internaționale s-au implicat atât în procesul de pregătire a aderării, cât și după aceea în crearea relațiilor cu instituțiile europene.

În încheiere, Mihaela Luțaș a spus: „domnul rector, academicianul profesor Ioan Aurel Bob dorește să vă felicite pentru această inițiativă și își exprimă regretul că nu a putut fi astăzi aici, la această dezbatere legată de bilanțul a 10 ani de Uniune Europeană și dorește să vă asigure de sprijinul universității Babeș Bolyai și de asemenea se va implica în toate activitățile următoare acestui eveniment.

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Hidroelectrica propune repartizarea a 100% din profitul realizat în 2023 către acționari

Hidroelectrica propune acționarilor repartizarea a 100% din profitul net...

Cometex inaugurează cel de-al 11-lea parc comercial din rețeaua sa în orașul  Hunedoara 

Cometex, companie dezvoltatoare de parcuri comerciale deschide pe 28...

Prelungirea plafonării primelor RCA nu este un „medicament minune”

Industria de asigurări a luat nota cu profunda...

Digitalizarea raportărilor fiscale – etapele anului 2024. Ce schimbări apar la e-Factura?

de Victoria Dobre, Senior Manager și Ștefan Machidon,...