Lumea bogată trebuie să acționeze împreună, cu solidaritate, pentru compensarea pierderilor și daunelor

Date:

Nicola Sturgeon
Primul ministru al Scoției

Deși, de obicei, ne bucurăm de vremea mai caldă în colțul nostru dreich (umed, gri) al Atlanticului de Nord, această vară a adus Scoției un gust al devastării care acompaniază un climat în schimbare. Temperaturile au atins 34,8° Celsius (95°F) în Charterhall, la frontierele scoțiene, și au crescut la o temperatură fără precedent, de 40° C, în alte părți ale Regatului Unit.

În unele cazuri, căldura extremă a provocat inconveniente, infrastructura feroviară luptându-se să facă față sau chiar oprindu-se complet. Dar, în alte cazuri, a amenințat vieți, expunând persoanele vulnerabile la un risc sever de deshidratare și epuizare din cauza căldurii. Mai mult, perspectivele meteorologilor și experților în domeniul climei sunt sumbre: extreme precum acestea ar putea fi un fenomen din ce în ce mai frecvent în anii următori, chiar dacă se respectă angajamentele actuale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Vara aridă din acest an ar putea fi cea mai răcoroasă vară din restul vieții noastre.

În timp ce Scoția a văzut doar o mică parte a ceea ce vor aduce schimbările climatice, alte părți ale lumii suferă deja efecte mult mai severe. În timp ce ne confruntăm cu provocările cotidiene – cum ar fi criza costului vieții și alte consecințe ale invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina – nu trebuie să pierdem din vedere urgența climatică globală.

Cele mai recente rapoarte ale Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice au arătat clar că avem o fereastră tot mai limitată pentru atenuarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. La dialogul privind clima de la Petersberg din iulie, secretarul general al ONU, António Guterres, a explicat cu mare îngrijorare  alegerea cu care se confruntă lumea: „acțiune colectivă sau sinucidere colectivă”.

Știm că acțiunea colectivă poate fi o forță puternică atunci când este canalizată către bine. La COP26, organizată în Glasgow anul trecut, responsabilitatea colectivă a fost cea care s-a asigurat că vocile sunt auzite și în afara sălilor de negocieri. Cetățenii îngrijorați din fiecare țară s-au reunit pentru a le reaminti factorilor de decizie de mizele existente. Aceste voci rămân o sursă de mare optimism pentru mine.

Cu toate acestea, rapoartele IPCC arată măsura în care schimbările climatice cauzează deja pierderi și daune majore în întreaga lume, în special în țările în curs de dezvoltare din sudul global. În timp ce responsabilitatea de a atenua problema prin reducerea emisiilor este colectivă, mijloacele de a face acest lucru nu sunt împărțite în mod egal.

În centrul urgenței climatice se află o nedreptate gravă. Cei mai săraci și mai vulnerabili din lume suferă primii și cel mai rău, chiar dacă au contribuit cel mai puțin la problemă. Departe de a fi o amenințare îndepărtată, pierderile și daunele sunt deja o realitate trăită pentru multe comunități. Aceste comunități au nevoie de sprijin și acest sprijin ar trebui să vină sub forma finanțării pierderilor și daunelor care există separat și în plus față de alte angajamente de finanțare pentru adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.

COP26 a arătat ce fel de contribuții pot aduce statele și regiunile pentru a răspunde crizei climatice. Multe guverne subnaționale au venit la conferință cu noi angajamente care corespund sau, în unele cazuri, depășesc ambițiile guvernelor naționale. Contribuția lor continuă va fi crucială. Un raport din 2015 al Regions4 (o rețea de 41 de guverne regionale din 21 de țări de pe patru continente) a arătat că 50-80% din acțiunile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare necesare pentru combaterea schimbărilor climatice vor fi puse în aplicare la nivel subnațional sau local.

Buna cetățenie globală ne cere să fim solidari cu acele țări și comunități care poartă povara crizei climatice. Ca națiune care a beneficiat de industrializare, Scoția are responsabilitatea morală de a acționa. Cu un deceniu în urmă, am înființat primul fond de justiție climatică din lume, care a ajutat comunități din Malawi, Zambia și Rwanda să proiecteze și să dezvolte propriile soluții la problemele rezultate din schimbările climatice. De asemenea, anul trecut ne-am luat angajamentul de a tripla dimensiunea fondului – la 36 milioane de lire sterline (42 milioane de dolari) – pe parcursul acestei legislaturi parlamentare.

Mai mult, la COP26, Scoția a fost printre primele economii dezvoltate care au pus deoparte fonduri pentru a compensa pierderile și daunele. Angajamentul nostru de 2 milioane de lire sterline a fost urmat apoi de un angajament de 1 milion de euro (993.000 dolari) din partea guvernului din Valonia (Belgia) și 3 milioane de dolari din partea fundațiilor filantropice.

Printr-un parteneriat de 1 de milion de lire sterline cu fondul pentru reziliență în domeniul justiției climatice, am acordat deja finanțare pentru trei programe din sudul global. Două dintre acestea vor aborda impactul pierderilor și daunelor asupra comunităților din Bangladesh, iar al treilea va spori sprijinul existent pentru persoanele strămutate din regiunea Pacificului. Alte fonduri vor merge la proiecte pentru a aborda pierderile și daunele devastatoare cu care se confruntă Malawi ca urmare a furtunii tropicale Ana.

Cu lecțiile învățate din furnizarea acestei finanțări, combinate cu alte activități în curs de desfășurare finanțate de guvernul scoțian, ne propunem să dezvoltăm un model pentru extinderea răspunsului global la pierderi și daune. Speranța noastră este că angajamentele de anul trecut vor contribui la deblocarea angajamentelor suplimentare, arătând modul în care finanțarea rapidă pentru pierderi și daune poate aduce beneficii practice. Vom împărtăși experiența noastră cu alte guverne și vom găzdui o conferință internațională privind pierderile și daunele în perioada premergătoare COP27 în Egipt.

Anul acesta, COP va fi unul african, cu priorități africane. Dat fiind faptul că Africa se confruntă deja cu unele dintre cele mai grave consecințe ale crizei climatice, răspunsul nostru trebuie să fie nu numai ambițios, ci și centrat pe ceea ce contează; abordarea problemei pierderilor și daunelor. În cadrul COP27, țările dezvoltate trebuie să își asume un angajament mult mai mare față de accelerarea punerii în aplicare a angajamentelor existente, inclusiv a contribuțiilor determinate la nivel național (planuri de reducere a emisiilor), aliniate la Acordul de la Paris din 2015, a finanțării adaptării și a sprijinului pentru pierderi și daune.

Eforturile propriului meu guvern se vor concentra pe contribuția noastră la îndeplinirea Pactului climatic de la Glasgow pe care statele membre COP l-au adoptat anul trecut. Chiar dacă Scoția este un guvern apartinic, responsabilitățile și angajamentele noastre trebuie să se extindă dincolo de granițele noastre.

O modalitate de a face acest lucru este de a acționa ca o punte pentru alte state și regiuni subnaționale, în special în cadrul negocierilor internaționale, cum ar fi COP-urile anuale privind schimbările climatice. Justiția climatică cere să valorificăm puterea acțiunii colective. Folosindu-ne vocea pentru a o amplifica pe cea a celor care nu au un loc la masă, putem facilita o împărțire justă a responsabilității. Acesta este modul în care vom reuși și vom prospera în fața crizei climatice.


©Project Syndicate 2022

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Misiune economică România-Spania la Barcelona și în Insulele Baleare

Platforma Repatriot, care conectează românii din afara granițelor cu...

Concurs european de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor

  Asociația Română a Băncilor, în parteneriat cu Banca Naţională...

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...