Meniu preferat: Avocado Toast sau, altfel spus, Milenialii

Date:

Milenialii sau Millennials (engl.) sunt continuatorii Generației X. Milenialii, denumiți și membrii Generației Y, sunt persoane născute cel mai devreme în anul 1976 și cel mai târziu în anul 2004, însă diverse opinii lărgesc sau restrâng acest interval.

O perspectivă comparativă cu generația precedentă relevă o anumită accelerare a interacțiunii online – statistică realizată de Pew Research, în SUA. Astfel:
– au un număr de prieteni activi (cu care comunică) semnificativ mai mare (peste 500) față de al celor din Generația X (200);
– 55% dintre cei intervievați au postat un selfie sau mai multe pe site-urile de socializare, față de un procent de 20% în rândul celor din din Generația X;
– trimit, în medie, circa 50 de mesaje text pe zi;
– nu interacționeză cu site-uri ce au conținut politic sau ideologic.
Pentru paternitatea acestui termen, „Millennials”, sunt creditați autorii Neil Howe și William Strauss, care au folosit acest termen în cartea lor „Generații: Istoria viitorului Americii, 1584-2069”, în 1991. Similar fiecărei generații precedente, milenialii sunt caracterizați de un set de atribute specifice, atribute generate de contextul cultural și eduațional în care s-au format. Iată cum se autocaracterizează milenialii cu privire la cîteva aspecte sociale.

Milenialii și familia

Stilul de viață tumultuos a pierdut interesul milenialilor. De foarte multe ori suntem dispuși să dăm la schimb un salariu mărit pentru câteva ore libere, pe un program flexibil și o balanță echilibrată între serviciu și familie. Generațiile anterioare pot vedea acest lucru ca o lipsă de disciplină și angajament. Această generație este generația crescută de bonă, bunică sau bunic. Părinții s-au zbătut să nu le lipsească nimic, din punct de vedere material. Acest lucru le-a fost menționat sau a fost resimțit în mod direct de mileniali, care acum simt o nevoie de afirmare acută în fața părinților. De aceea, acum, ei prioritizează familia în fața muncii și chiar cei care nu sunt căsătoriți, sau cei care nu au copii, vor să facă parte dintr-o familie și să își petreacă timpul cu frați, veri, nepoți etc. La fel de bine putem numi familie, un cuplu care trăiește împreună, are scopuri comune și se ajută reciproc în atingerea acestora. Familia este privită ca o necesitate pentru progres.

Diferențele dintre mileniali și părinții lor

Acest subiect este plin de antiteze și contraste. Unii ne numesc aroganți, alții superficiali și unii chiar narcisiști. În general, suntem priviți ca generația care face lucrurile „după capul ei”. Din fericire, ultimele cercetări, relevă faptul că suntem foarte pragmatici și mult mai motivați de a lupta pentru o cauză. Poate suntem mai puțini răbdători sau poate părem așa, căci timpul alocat de părinți pentru pregătirea profesională era îndelungat și demersul foarte anevoios, iar acum accesul la informație este foarte facil din toate punctele de vedere. Probabil tot noi suntem aceia care am ajutat la dezvoltarea tehnologiei din ultima decadă. Realitățile cu care se confruntă mediul înconjurător și creșterea gradului de poluare ne-au transformat în ecomilitanți fervenți. Cu toate astea, suntem etichetați ca nemulțumiți, egoiști sau „prețioși” și, de aceea, admitem posibilitatea că dragii noștrii părinți ne-au răsfățat a little bit more.

Milenialii și sistemul economic

Sistemul economic ideal s-ar baza pe o structură tehnico-economică supertehnologizată, factor care ar constitui o condiție de bază a unei înalte eficiențe economice și a satisfacerii nevoilor în creștere. Piața liberă, concurența crescută pentru obținerea produselor de calitate superioară, reguli clare, fairplay-ul ar fi unele dintre componentele unui sistem economic sănătos. Partea pozitivă a gândirii noastre este că avem o imagine mult mai amplă asupra progresului și ne dorim să îl atingem prin tehnologizare. Partea negativă este că tindem să ne mutăm dintr-o extremă în alta. Vrem ca toată lumea să trăiască la un nivel rezonabil (o formă de economie socială), dar nu prea am putea trăi fără tehnologii noi și produse inovative (smartphone-uri, laptopuri etc.), deci avem nevoie de corporații și capitalism. Cred că milenialii (în special cei din țările mai dezvoltate) caută un sistem economic în care nimeni să nu fie nevoit să se gândească la nevoile de bază, în timp ce toată lumea să poată avea acces la tehnologie și „chestii” inovative, fără să fie ignorat performanța și capacitățile individuale. Cel mai apropiat de sistemul economic perfect pentru mileniali ar putea fi sistemul nordic, în special cel danez, unde există forme complexe de sprijin social – taxe 0 pentru studenți, sume de bani oferite până la integrarea pe piața muncii etc. – fără să fie suprimate mediul de afaceri și dezvoltarea tehnologiilor.

Jobul ideal pentru un milenial

Aspectul interesant în jurul acestui subiect este atitudinea milenialilor din perspectiva asigurării unui echilibru în balanța timpului alocat între viață personală și serviciu. Potrivit unui raport al Deloitte, din anul 2016, mare parte dintre mileniali pun echilibrul dintre viață și serviciu înaintea flexibilității și a progresului. Jobul ideal ar trebui să ne asigure un mix de motivare, răsplată și împlinire socială. Un posibil dezavantaj al generației noastre ar fi acela că suntem în permanentă căutare de ceva nou și mai bun. Este foarte des întâlnită situația când un milenial stă pe o poziție maximum 2-3 ani, după care caută altceva. Acest lucru poate fi văzut cu usurință în CV-urile lor. Față de generațiile anterioare, milenialii nu trag cu dinții de un loc de muncă, ci, mai degrabă, caută rapid alt loc de muncă sau demarează un startup. Ne place ca valorile companiei în care lucrăm să coincidă cu valorile personale. Dacă am avea de ales, am refuza să lucrăm pentru o entitate care nu are principii de dezvoltare durabilă sau nu respectă aspectele de protecție a mediului. Milenialii au multe caracteristici unice față de generațiile anterioare. Tendința lor este de a se entuziasma la locul de muncă și vor lucra din greu și eficient, însă nu vor avea nicio problemă să schimbe foarte rapid acest loc de muncă pentru chestii mai mult sau mai puțin importante. Se vor apropia de superiorii lor și îi vor privi uneori ca pe egali și de aceea companiile trebuie să traseze o linie între partea profesională și relația de prietenie. Dacă vor face acest lucru, milenialii nu numai că vor da un randament excelent, dar își vor arăta respectul datorat unui superior cu o experiență vastă în domeniu.

Milenialul și mirajul publicității

După ce am crescut bombardați de publicitate, am început să fim sceptici cu privire la materialele promoționale. Indiferent dacă vom cumpăra produse sau servicii, este probabil să ne ascultăm mai degrabă prietenii în detrimentul reclamelor. Un aspect important este acela că am reușit să canalizăm diverșii producători să își creioneze strategia și diversele produse în funcție de preferințele noastre. Când vine vorba de social media, milenialii se regăsesc în branduri care rezonează cu valorile lor. Brandurile au înțeles că modul în care se adresează milenialilor trebuie sa fie de factură emoțională și să relaționeze direct cu valorile lor. În ciuda a ceea ce se spune despre noi, că suntem consumatori instabili, suntem una dintre generațiile cele mai loiale mărcilor îndrăgite. De fapt, suntem încântați să promovăm branduri și să vorbim despre ele pe social media, atât timp cât vor rezona cu convingerile noastre. În afară de asta, ne pasă de brandurile care își folosesc puterea pentru a face diferența în lume. Suntem fericiți să ajungem în spatele unei cauze și să o susținem dacă suntem convinși de aceasta.

Ce îi influențează pe mileniali

Câteodată, dorința de a avea succes – pe care nu îl definim neapărat foarte clar. Alteori nevoia de a reuși, de a fi o voce, de a fi un nume și nu un număr, de a face ceva semnificativ sau de a schimba ceva în bine. Cred că suntem mult mai ușor de ofensat și asta este una dinte problemele sociale actuale. Ne simțim lezați destul de ușor și avem senzația, câteodată, că există persoane care vor să ne dezavantajeze. Deci ne influențează ce se întâmplă în jur, ne influențează informațiile pe care le avem cu privire la ce se întâmplă în lume, dar ne influențează destul de mult și opiniile celorlalți. Chiar dacă uneori dăm impresia că ne impunem punctul de vedere, chiar și comentariile online ale unora ne dau de gândit. Cred că ne pasă, mai mult decât generațiilor anterioare, de ce se întâmplă în jurul nostru sau în alte locuri ale lumii.

Cum privesc milenialii sistemul de învățământ

De cele mai multe ori, ca pe o necesitate (impusă). În momentul în care suntem puși în fața unui sistem învechit cu perspective limitate, vom căuta informația în altă parte și tindem să trecem la autoeducare (internet etc.). Cu toate acestea, cei care vor performanță urmează cursurile unei școli (atât în plan național, cât și internațional). O altă parte a școlarizării clasice pe care o privim cu reticență este aceea a cantității de informație foarte mari și a părții practice foarte reduse. Modul tradițional de școlarizare rămâne o cale către succesul profesional, însă au început să caștige teren și alternativele potențate de exemple ale unor tineri antreprenori care au renunțat la școală.

Milenialii și toleranța

Suntem mult mai deschiși și mai toleranți în privința aspectelor legate de etnicitate, cultură sau sexism față de generațiile anterioare. Acest curent promovează toleranța, egalitatea de gen, de șanse etc. Există posibilitatea, având în vedere cantitatea mare de informație și lipsa unor instrumente de filtrare obiective, să apară îngustarea viziunii (narrow-minded people). Însă majoritatea milenialilor sunt mult mai deschiși la nou și mult mai dispuși să își asume riscuri. Avem o teamă de necunoscut și de neprevăzut, dar cred că valul de informații cu care am avut de-a face ne-a ajutat să trecem mai ușor peste preconcepții și să acceptăm mult mai rapid ce se întâmplă în jurul nostru.

Relațiile milenialilor

De cele mai multe ori, avizi de ceva nou, milenialii nu neapărat își construiesc relații de durată, ci își construiesc relații care răspund unei nevoi imediate. Relațiile se bazează, în mod normal, pe afinități, pe o comunicare bună și pe activități și interese comune. Ca mijloace, folosesc mediul online și se ajunge destul de greu la o întâlnire clasică, față în față. Față de Generația Z (generația care succede milenialilor) totuși, interacțiunea fizică păstrează un rol important. Încă ne place să ne întâlnim și să socializăm, chiar dacă mai puțin decât o fac cei din generațiile anterioare.

Deci, de ce suntem atât de importanți? Răspunsul este foarte ușor. Am făcut multe, am văzut multe și suntem foarte diferiți, atât de părinții noștri, cât și de surorile și frații mai tineri. Suntem ultima generație care își amintește de o lume preinternet și probabil prima care a adoptat social media. Drept urmare, suntem superadaptabili și un asset valoros pentru societate.

 

Rusescu George
Rusescu George
este analist la Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...