„MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN U.E. ROMÂNIA – ORIZONT 2040” sau „SĂ GÂNDIM MAI DEPARTE DECÂT MÂINE. DUPĂ MÂINE SIGUR VA FI ALTFEL”

Date:

2020-2040

2020: Pandemia de COVID-19: sute de mii, milioane sau poate zeci de milioane de morți și STOP-JOC economiilor naționale și economiei mondiale.

„The GUARDIAN” – aprilie 2020:
Pandemia de COVID-19 va cauza foamete de proporții biblice, cu zeci sau chiar sute de milioane de morți de foame, nu de coronavirus.

ȘTIRI ȘI UNELE OPINII puse mai frecvent acum în circulație:
Pandemia de COVID-19 ar fi urmată de schimbarea radicală a situației pe TERRA!

Lumea va fi alta și se reclamă O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ ȘI UN GUVERN MONDIAL?!

Eu nu cred într-o asemenea evoluție, dar sunt convins că lumea se va schimba radical, va fi cu totul alta.

Este o cerință majoră pentru organizațiile și organismele mondiale și regionale, pentru liderii mondiali, pentru liderii naționali, pentru lumea științifică, care trebuie să promoveze măsuri pentru rezolvarea contradicțiilor acumulate în timp. Mediul înconjurător este deteriorat, foametea seceră anual milioane și milioane de vieți. Polarizarea bogăției și a sărăciei mondiale devine de nesuportat, bolile și virusurile distrug de asemenea, anual, un număr din ce în ce mai mare de vieți.

Modelul actual al globalizării se află sub presiune. Globalizarea și globalismul vor cunoaște o altă abordare, vom asista la redefinirea lor, prin promovarea mult mai puternică a interesului și suveranității naționale.
Politicile economice naționale se vor reorienta spre mai buna punere în valoare a potențialului fiecărei țări, prin dezvoltarea lanțurilor de producție interne integrate, pe conceptul: resursă națională – prelucrare internă până la produs finit și consum bazat în primul rând pe producția internă. Nimic din ce se poate produce la nivel local sau la nivel național prin prelucrarea resurselor proprii nu trebuie externalizat.

Economia circulară, economia verde, economia albastră vor reașeza fundamental programele de creștere și dezvoltare ale fiecărei națiuni, dar și la nivel internațional.

Din această perspectivă activitățile economice la scară globală vor fi reconfigurate în sistem piramidal, respectiv la baza piramidei va fi organizarea și dezvoltarea economică locală, prin punerea în valoare la maximum a resurselor locale naturale, materiale, financiare și umane, urcând treptat spre vârful piramindei numai acele activități care nu se pot realiza în plan local, printr-o colaborare și cooperare economică internațională regională, zonală sau internațională.

Reașezarea politicilor economice internaționale va determina și o reconsiderare a fluxurilor colaborării și cooperării regionale și internaționale, principiul reciprocității avantajoase în diviziunea internațională a muncii pentru toți participanții dobândind mult mai multă greutate.

Colaborarea și cooperarea internațională vor cunoaște o dezvoltare mult mai accentuată mai ales în domenii ca: știință, cercetare, inovare, tehnologii înalte ale viitorului, activități submarine sau în cosmos, protecția mediului, astfel ca politicile de dezvoltare economică să fie în consens cu natura, ci nu potrivnice ei.

O astfel de evoluție va determina regândirea modelelor de dezvoltare economico-socială naționale și reașezarea pe principii mai echitabile a colaborării și cooperării economice regionale și mondiale.
Uniunea Europeană, aflată ea însăși în prezent în plin proces de restructurare, va trebui să acorde prioritate și sprijin politicilor de coeziune și solidaritate statelor membre și să abandoneze unele teorii privind un SUPERSTAT FEDERAL EUROPEAN.

UNDE ESTE ROMÂNIA?

România, ca țară membră a Uniunii Europene din anul 2007, ocupă poziția a 6-a ca populație și poziția a 9-a ca suprafață teritorială; are resurse de gaze naturale care ne situează pe primele două locuri în UE, dar importăm îngrășăminte pentru agricultură; are 90% independență energetică, dar prețul de referință la gaze se calculează după Viena!; ocupă poziția a 10-a în Europa la construcția de autovehicule; deține locul 1 în UE la rezervele de aur, dar în prezent nu se scoate nimic pentru rezerva BNR; ocupă locul 8 în UE ca suprafață agricolă, dar realizează numai 3,8% din producția agricolă a Uniunii Europene!; are un potențial agro-alimentar care ne situează în primele zece locuri în Uniunea Europeană, iar la unele produse agricole de bază chiar pe locurile 1 sau 2, cum ar fi porumb, grâu, floarea-soarelui etc., dar importăm pâine congelată, carne și alte produse agro-alimentare, pentru că exportăm materia primă!; are cca 60% din rezervele de apă potabilă ale Europei etc.

Deși are un asemenea potențial uman, natural, agro-alimentar și mineral, la indicatorii de competitivitate a economiei și la indicatorii calitativi de viață:

  • România este pe locul 27 (ultimul loc în UE) la cheltuielile cu știința și cercetarea pentru dezvoltare, este printre țările cu cel mai mare deficit comercial, este pe locul 26 la PIB pe locuitor, pe locul 26 la speranța de viață, are cea mai mare rată a sărăciei din UE (40% din săracii UE trăiesc în România), este pe locul 26 la speranța de viață, este pe locul 27 la mortalitatea infantilă, are o rată a abandonului școlar de peste 20%.
  • Avuția unui român este de 10 ori mai mică decât media europeană și mă opresc aici.
  • România, una dintre cele mai bogate țări ale Uniunii Europene, are unul dintre cele mai scăzute niveluri de viață din UE.
  • Acest tablou dur, dar real arată clar că, chiar dacă intrarea în UE a fost o bună oportunitate și că locul României trebuie să fie în continuare în acest club economic, prezentul și viitorul țării noastre trebuie să aducă o schimbare radicală a raportului dintre potențialul real al României și nivelul de dezvolatre și indicatorii calitativi de viață pentru cetățenii ei.
  • AVEM NEVOIE de politici de mai bună promovare, protejare și punere în valoare a interesului național, mai ales în timpul, dar și după PANDEMIE, când în mod cert lumea economică, dar și cea geopolitică va fi cu totul alta.
  • În această situație, europeană, dar și mondială, deosebit de complexă și încă imprevizibilă din cauza PANDEMIEI actuale, România trebuie să acționeze în așa fel încât să folosească evoluțiile care vor urma ca o OPORTUNITATE ISTORICĂ pentru a ajunge în rândul națiunilor europene pe o poziție conformă potențialului său.
  • Afirm cu deplină convingere că SE POATE, dar să VREM, iar acest mers DEPINDE ÎN PRIMUL RÂND DE NOI, DE POPORUL ROMÂN, mobilizat de guvernanți performanți, cu știința managementului societății, deschiși către interesul național și cu o viziune profundă a prezentului și viitorului, care sigur va fi altul.
  • OMENIREA nu se oprește, este la o răscruce și sigur se va schimba, VA FI ALTA. În această situație și România trebuie să se schimbe.
  • Iată de ce Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu AGER, AFER, ASE București, România Durabilă, INCE-AR, ASAS, SAMRO, CCIR, ACPR, ANOSR, a organizat în perioada noiembrie 2018 – februarie 2020, sub egida Academiei Române, Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie și cu sprijinul BNR, dezbateri pe probleme majore ele economiei românești și urmează să prezinte în luna septembrie 2020 concluziile acestor dezbateri într-un document de politici strategice economice și sociale, intitulat: „MODELUL ECONOMIC
  • ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.

România, începând de azi, dar mai ales de mâine și după mâine, din perspectiva anilor 2040, trebuie să se dezvolte după un MODEL ECONOMIC ROMÂNESC, bazat în primul rând pe investiții care să pună în valoare potențialul uman, natural, material și mineral existent, într-o politică de cooperare și colaborare europeană și internațională echitabilă și reciproc avantajoasă.

Economia prezentă și viitoare a României trebuie să se bazeze pe redesenarea tabloului producției interne, pe dezvoltarea acelor industrii și activități agricole în care țara noastră are avantaje competitive în circuitul economic european și internațional.

Evident că întregul concept de dezvoltare trebuie să fie corelat și cu reevaluările care sigur că se vor produce și în Uniunea Europeană.
Această schimbare nu se poate face decât având un STAT puternic, nu ca administrator, ci un STAT cu politici de reglementare și supraveghere în interes național, deschis în același timp unei cooperări externe în condiții reciproc avantajoase.

MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, dar și în lume trebuie:

  • Să fie construit în funcție de tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările vecine;
  • Să fie în consens și să-și asimileze progresele tehnologice din economia europeană și economia mondială;
  • Să fie bazat pe o analiză SWOT realistă a situației actuale a României din punct de vedere economic, social și managerial, să plece de la înlăturarea punctelor slabe și să dezvolte punctele tari în avantajul național, să țină seama de amenințări, să se folosească oportunitățile existente în plan național, dar și internațional;
  • Să facă o analiză profundă a potențialului real al resurselor naturale, minerale, energetice, de mediu, umane și financiare ale României și să asigure punerea lor în valoare prin prelucrarea primară, secundară și terțiară în primul rând în țară;
  • Să dezvolte acele industrii ale prezentului și viitorului în România bazate pe tehnologii ale anilor 2040: robotizare, digitalizare, IT, IA, nanotehnologii, biotehnologii etc.;
  • Să asigure o puternică dezvoltare a IMM-urilor, izvor de creare și consolidare a capitalismului privat românesc;
  • Să construiască și să consolideze un nou concept integrat: agricultură, industrie alimentară, mașini și utilaje pentru agricultură și industria alimentară, care să asigure prelucrarea, în primul rând în țară, a materiilor prime agro-alimentare;
  • Să dezvolte și să consolideze un sistem de învățământ și educație modern, bazat pe cunoștințe, creativitate și inovare, strâns legat de activitățile practice ale prezentului, dar mai ales ale viitorului;
  • Să asigure resursele financiare pentru dezvoltarea economică, socială și educativă în primul rând din resurse interne sau din împrumuturi externe avantajoase;
  • Să promoveze o finanțare puternică a economiei, dar mai ales a investițiilor prin dezvoltarea pieței de capital;
  • În toate situațiile în care investitorii străini vor vinde sau se vor retrage din sectoarele strategice, inclusiv din sistemul bancar, statul să răscumpere participațiile sau să sprijine investitori privați români să preia activitățile și să se asigure ulterior, pentru dezvoltare, finanțare pe piața de capital;
  • Să promoveze politici demografice și de sănătate care să asigure un echilibru demografic, cu accent pe întinerirea populației României;
  • Să consolideze activitățile economice din zona montană a României, asigurând dezvoltarea industriilor, activităților agrare și de industrie alimentară, activităților turistice și balneo-fizio-terapeutice specifice zonelor montane;
  • O caracteristică importantă a MODELULUI ECONOMIC ROMÂNESC din perspectiva anilor 2040 să fie continuarea deschiderii către piața Uniunii Europene, dar și către piața mondială, prin promovarea însă a unor politici de colaborare și cooperare economică internațională reciproc avantajoasă.

Toate aceste politici bine puse în valoare ar trebui să așeze România, din perspectiva anilor 2040, pe o poziție a locului 9-10 în Uniunea Europeană ca nivel al PIB-ului și pe locul 12-15 ca PIB pe locuitor.

Constantin Boștină
Constantin Boștină
Domnul dr. ec. Constantin Boştină este preşedinte al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi director al revistei Economistul.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Mihai Daraban: Consiliul de afaceri România – EAU își va începe activitatea în scurt timp 

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României...

Politică şi politicianism în procesul integrării europene a României 

| de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române 

DIGI se pregătește pentru lansarea serviciilor în Belgia

DIGI a făcut încă un pas în procesul de...

Finanțare, sustenabilitate, tehnologie: comandamentele FoodIntelForum AQUA Carpatica pentru tot anul

Timpul trece iar ecourile puternice ale FoodIntelForum AQUA Carpatica, ediția...