Începând cu numărul din luna octombrie 2023 al revistei ECONOMISTUL am trecut la o nouă etapă a analizelor economico-sociale făcute în ultimii cinci ani de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, adică la prezentarea pe principalele capitole a soluțiilor concrete de realizare a „MODELULUI ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE ȘI NU NUMAI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ DIN PERSPECTIVA ROMÂNIA-ORIZONT 2040”.
Prima cerință majoră care să asigure realizarea unui model economic ROMÂNESC prin care să reconstruim economia României în interes național și să asigurăm cetățenilor români un nivel corespunzător de trai, o educație și o sănătate adecvate timpurilor în care trăim este aceea de a avea o putere legislativă și o putere guvernamental-administrativă suple, eficiente și reziliente.
Situația de a fi avut în perioada 1990-2023, adică în 33 de ani, 27 de prim-miniștri și 10 prim-miniștri interimari, iar în legislatura 2020-2024 de a avea un număr de 136 senatori și 337 deputați, relevă cel puțin două concluzii alarmante pentru managementul societății românești după 1990:
- o instabilitate guvernamentală cu efecte negative majore pentru administrarea țării, ceea ce arată că forța guvernamentală și administrativă a fost dominată de interesul partidelor politice de a accede la putere, și nu de promovarea unor politici de bună administrare în favoarea dezvoltării economico-sociale și în interesul țării și al cetățeanului român;
- un Parlament mult prea numeros, cu mulți parlamentari fără capacitatea de a iniția și a susține legi cerute de situația concretă a României, parlamentul fiind mai mult un panaceu pentru a da putere de lege politicilor greșite ale guvernanților (a se vedea privatizarea, mai corect vânzarea Petrom către OMV, trecută prin Parlament).
De aceea începând cu alegerile din 2024 trebuie obligatoriu ca să se aplice rezultatul referendumului din
22 noiembrie 2009, respectiv adoptarea legii prin care Parlamentul României să aibă 300 de parlamentari, din care 100 de senatori și 200 de deputați.
Pe aceeași direcție de a avea un guvern mai suplu, mai eficient, dar și rezilient cel puțin pentru o legislatură parlamentară de 4 ani, este obligatoriu ca structura guvernului să corespundă nevoilor țării și cetățeanului, și nu intereselor de partid, adică de a crea ministere pentru persoane politice, nu pentru cerințele reale ale țării.
Guvernul României care va fi constituit după alegerile parlamentare din 2024 trebuie să aibă un număr de maximum 15 ministere și nu mai mult de 50 de secretari de stat.
În mod corespunzător este nevoie să se revadă și să se regrupeze multe dintre agențiile centrale și instituțiile de reglementare și supraveghere.
Ambele măsuri odată adoptate, respectiv parlament cu 300 de membri și un guvern cu un număr redus de ministere care să răspundă nevoilor reale prezente și viitoare ale României, vor așeza managementul legislativ și guvernamental într-o poziție de eficiență ridicată, reducându-se, totodată și personalul administrativ-funcționăresc precum și creșterea eficienței acestuia. În numărul din decembrie 2023 al revistei ECONOMISTUL vom continua cu altă cerință majoră a prezentului și viitorului pentru modelul economic românesc în UE și nu numai în UE din perspectiva România-Orizont 2040, respectiv: Reorganizarea administrativ-teritorială a României.
