Momentul Gretei Thunberg

Date:

Nimeni nu ar fi putut prevedea că o fată din Suedia, la acel moment în vârstă de 15 ani, va da naștere unei mișcări susținute de milioane de tineri, obținând o platformă prin care să se adreseze liderilor mondiali. Pentru a evita o catastrofă a mediului, avem nevoie de multe alte persoane ca ea.

„Totul este greșit!” Acestea sunt cuvintele cu care începe cel mai puternic discurs de patru minute pe care l-am auzit vreodată. Sunt cuvintele Gretei Thunberg, adolescenta suedeză activistă pentru climă, rostite în cadrul Summitului Națiunilor Unite pentru Acțiunea Climatică de luna trecută, ce au urmat unei săptămâni de greve climatice și marșuri, la care se estimează că au participat 6 milioane de persoane. Erau tinerii care va trebui să facă față unei mai mari părți din costurile schimbării climatice decât liderii mondiali cărora li se adresa Thunberg. Tonul său de indignare morală a fost, așadar, adecvat, după cum a fost și laitmotivul discursului său: „Cum îndrăzniți?”. Ea i-a acuzat pe liderii mondiali că fură visurile tinerilor cu vorbe goale. Cum îndrăznesc să spună că fac suficient? Cum îndrăznesc să pretindă că „treburile cotidiene”, împreună cu câteva soluții tehnologice ce urmează a fi descoperite, vor rezolva problema?


Thunberg și-a justificat indignarea subliniind faptul că aspectele științifice ale schimbării climatice sunt cunoscute de 30 de ani. Liderii mondiali și-au întors privirea în timp ce oportunitățile pentru o tranziție timpurie către o economie cu zero gaze cu efect de seră au trecut pe lângă noi. Acum, până și efortul eroic de înjumătățire a emisiilor de-a lungul următorilor zece ani, subliniază Thunberg, ne oferă o șansă de numai 50% de a menține încălzirea globală sub 1,5º Celsius.


Depășirea acelei limite generează riscul de a declanșa niște bucle incontrolabile care duc la încălzire, alte bucle incontrolabile, și mai multă încălzire. Thunberg a făcut referire la raportul Grupului Interguvernamental Privind Schimbările Climatice conform căruia, pentru a reduce riscul depășirii 1,5ºC la o treime, va trebui să limităm emisiile globale de dioxid de carbon, de acum până în 2050, la 350 gigatone. În ritmul actual, vom depăși această limită în 2028. Conform indicelui de performanță privind schimbările climatice, niciun guvern din lume nu a obținut încă o performanță „foarte bună” în protejarea climatului mondial. Suedia, Marocul și Lituania au, în prezent, cea mai bună performanță, cu Letonia și Regatul Unit nu foarte departe. Statele Unite se numără printre ultimele cinci, alături de Arabia Saudită, Iran, Coreea de Sud, și Taiwan.

Problema de etică nu este dificil de judecat. Pentru țările bogate, care sunt responsabile pentru cea mai mare parte a CO2-ului aflat în prezent în atmosferă, nu poate exista nicio justificare etică pentru continuarea emiterii gazelor cu efect de seră la niveluri per capita mult mai mari decât cele ale oamenilor din țările cu venituri mici, care vor avea cel mai mult de suferit din cauza schimbării climatice. A le impune acestora o șansă de unu la trei de încălzire peste 1,5ºC este un fel de joc de ruletă rusească, de parcă am pune câte un pistol la tâmplele a zeci sau poate chiar sute de milioane de oameni din țările cu venituri reduse – cu excepția faptului că noi ne încărcăm revolverul cu șase camere cu două gloanțe, nu cu unul. Pentru țările bogate, pe de altă parte, tranziția necesară către o economie curată ar aduce anumite costuri, însă pe termen lung ar salva vieți și ar aduce beneficii tuturor.


Cum ajungem acolo? Thunberg a încheiat cu o notă pozitivă: „Nu vă vom lăsa să scăpați basma curată. Chiar aici, chiar acum, tragem linie. Lumea se trezește. Iar schimbarea va veni, fie că vă place sau nu”. Oare chiar pot tinerii să alerteze lumea cu privire la nevoia urgentă de a schimba direcția? Oare își pot convinge părinții? Grevele școlare vor pune părinții în dificultate, în special pe cei care vor trebui să apeleze la servicii de îngrijire a copilului, însă oare îi vor influența pe liderii politici? Ce se poate face pentru a menține climatul pe agendă până când guvernele vor începe să trateze cu seriozitate opțiunile de reducere a riscului de catastrofă?
Extinction Rebellion, o mișcare internațională care a început anul trecut cu o declarație de rebeliune în Londra, susține nesupunerea civilă. Extinction Rebellion cere miilor de activiști să blocheze drumurile și să închidă sistemele de transport din orașele mari din toată lumea, nu doar pentru o zi, ci pentru o perioadă suficient de lungă cât să genereze costuri economice reale asupra guvernelor și elitelor din domeniul afacerilor, menținând, în tot acest timp, o atitudine strict nonviolentă, chiar și atunci când sunt supuși represiunii guvernamentale.


Nesupunerea civilă a fost folosită prima dată ca parte a unei mișcări de masă declanșate de Mahatma Gandhi (născut acum 150 de ani, luna aceasta) în Africa de Sud și mai apoi în India. În Statele Unite ale Americii, cel mai faimos susținător al său a fost Martin Luther King, Jr., în lupta împotriva segregării rasiale. Nesupunerea civilă a jucat un rol, alături de alte forme de protest, și în încheierea războiului din Vietnam. În fiecare dintre aceste exemple, recurgerea la nesupunere civilă este general privită ca fiind un act de curaj și just. În întreaga lume există statui ale lui Gandhi, iar în SUA ziua de naștere a lui King este sărbătoare națională. Eșecul guvernelor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră este nu mai puțin grav decât conducerea britanică a Indiei, negarea dreptului de egalitate al afro-americanilor sau războiul din Vietnam – și poate cauza daune pe o scară mult mai mare. Așadar, nesupunerea civilă ar putea fi o soluție bună în cazul în care poate convinge guvernele să dea crezare științei și să facă tot ceea ce este necesar pentru a evita schimbările climatice catastrofale.

Este posibil să existe și alte forme eficiente de protest nonviolent pe care nu le-a încercat nimeni până acum. Thunberg a devenit prima dată cunoscută pentru faptul că stătea singură în fața parlamentului Suediei, ținând o pancartă pe care scria în suedeză „Grevă școlară pentru climat”. Nimeni nu a putut prezice că această fată, care la acel moment avea 15 ani, va da naștere unei mișcări susținute de milioane de tineri, obținând o platformă prin care să se adreseze liderilor mondiali. Avem nevoie de mai multe idei inovatoare cu privire la modul în care putem transmite cel mai bine urgența situației și nevoia unei schimbări drastice a direcției.

4.281.747 Pierderi de pădure în acest an (hectare)
5.764.389 Terenuri agricole pierdute în acest an din cauza eroziunii solului (ha)
29.704.703.176 Emisii de dioxid de carbon în acest an (tone)
9.879.955 Deşertificări în acest an (hectare)
8.062.355 Deşeuri toxice eliberate de industrie în aer, pământ şi apă în acest an (tone)

Singer Peter
Singer Peter
Peter Singer este Profesor de Bioetică la Universitatea Princeton, Profesor laureat al Școlii de Studii Istorice și Filozofice din cadrul Universității din Melbourne, și fondator al organizației non-profit The Life You Can Save. Printre cărțile sale se numără Animal Liberation, Practical Ethics, The Ethics of What We Eat (alături de Jim Mason), Rethinking Life and Death, The Point of View of the Universe, coautor, alături de Katarzyna de Lazari-Radek, The Most Good You Can Do, Famine, Affluence, and Morality, One World Now, Ethics in the Real World, și Utilitarianism: A Very Short Introduction, de asemenea, alături de Katarzyna de Lazari-Radek. În 2013, el a fost desemnat al treilea cel mai „influent gânditor contemporan” din lume, de către Institutul Gottlieb Duttweiler.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Concursul National Arena Urşilor Junior 2024

Liceeni din intreaga tara au infruntat celebrii ursi din...

PPC blue, noua aplicație pentru telefonul mobil, destinată șoferilor de mașini electrice

PPC Blue, compania din cadrul grupului PPC în România...