Prioritatea o constituie reducerea inegalităților intra și interstatale

Date:

Pornind de la Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), există trei stadii ale dezvoltării durabile: I – economie bazată pe înzestrarea cu factori și resurse, care se referă la țări în curs de dezvoltare; II – economie bazată pe utilizarea eficientă a resurselor, care cuprinde țări cu economie emergentă, între care se află și România; III – economie bazată pe inovare și cunoaștere, care vizează țări dezvoltate. Din perspectiva stadiului I, România încă are factori și resurse de creștere economică. Nu stă prea bine în ceea ce privește stadiul II, de utilizare eficientă a acestor resurse, și chiar nu stă bine în ceea ce privește stadiul III, al economiei bazate pe inovare și cunoaștere, având în vedere că această economie se află în pragul celei de a patra revoluții industriale, caracterizate prin robotizare și digitalizare. Aceste stadii ale dezvoltării durabile reprezintă provocările mari pe care România trebuie să le soluționeze în viitor. Pentru reducerea decalajelor actuale față de țările dezvoltate, va trebui să avem un model bazat pe performanță și eficiență economică.
În teoria dezvoltării durabile existat mai multe etape: antropocentrism; tehnocentrism; sustenocentrism, cu trei piloni: a) economic – eficiență și profitabilitate; b) social – justiție, solidaritate, coeziune și incluziune socială, încadrate în indicatorii bunăstării; c) ambiental – ecoeficiență. Cunoașterea aspectelor teoretice este necesară, deoarece astăzi cercetările fundamentale au devenit pricipalul izvor al competitivității pentru economie, pentru mediul de afaceri și astfel se dovedește important ca problemele teoretice să cunoască și o rezolvare practică. De asemenea, acest distinguo teoretic are o mare încărcătură practică pentru că la ora actuală există o serie întreagă de opinii, contradicții, doctrine politice, păreri ale cercetătorilor asupra corelării acestor trei piloni. Provocarea majoră o reprezintă compatibilizarea pilonilor în discuție pe orizonturile de timp scurt, mediu și lung. Nu este o sarcină ușoară. Reflectarea acestui demers se regăsește în țintele Strategiei Europene 2020. Din această perspectivă, se prefigurează că România nu va reuși să atingă nici în anul 2040 unii indicatori medii la nivelul Uniunii Europene: ocupare de 75%, în condițiile în care noi avem un nivel de 65%, cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare-inovare de 3% din PIB, când noi ne situăm la 0,3%, iar productivitatea muncii este de cinci ori mai mică decât în țările dezvoltate.

 Din perspectiva stadiilor dezvoltării durabile, România încă are factori și resurse de creștere economică.

Pe baza acestor date, modelul economic pe care ni-l propunem nu poate fi decât un model românesc, purtător de interese economice, sociale, tehnologice ale României. Acest model va trebui să ofere soluții unor presiuni, probleme și provocări urgente cu impact negativ, pe termenele scurt, mediu și lung. Prima problemă care ar trebui să ne frământe este scăderea demografică. Dacă, așa cum se estimează, în 2040 vom ajunge la o populație de 15-16 milioane de locuitori, situația va fi defavorabilă României, în ciuda a ceea ce susțin persoane bine mobilate intelectual, cum că dacă va scădea populația, va crește productivitatea muncii, va crește PIB-ul per capita și va fi mai bine. Nu este decât o creștere aparentă. Pe termen lung va însemna scădere. Cum să facem ca această scădere măcar s-o stopăm, ca după aceea să se reia creșterea este o problemă pe care trebuie s-o rezolvăm. O altă problemă căreia trebuie să i se găsească soluție este de ce pleacă lumea din România. Legată de problema demografică este cea privind starea de sănătate a populației, cu aspectele ei specifice referitoare la mortalitate, la morbiditate.
Performanțele educației și migrația externă constituie de asemenea o problemă gravă în perspectiva elaborării unui model economic sustenabil de viitor. Migrația creierelor, a personalului înalt calificat, fără discuție reprezintă o mare pierdere pentru România. Cine crede că dacă pleacă tot mai mulți specialiști o să ne fie nouă bine se înșală. La ora actuală suntem confruntați cu o mare lipsă de specialiști, precum și de persoane cu nivel de calificare mai scăzut.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

EY România: Anul 2023 va marca o nouă etapă în abordarea digitală a raportărilor și controalelor fiscale

Transparența și schimbul de informații la nivel internaţional vor...

Google sub lupa autorităților antitrust în SUA. Ar putea fi divizat gigantul?

Este oare posibil ca „era Google” să se apropie...

Peste 58% din români vor să își schimbe jobul în 2023, în timp ce 55,4% vor să facă o reconversie profesională în următorii 5...

Criză, scumpiri, război, sărăcie - cuvintele-cheie care ne guvernează...

România în proceduri de infringement și în domeniul energiei și climei

Comisia Europeană solicită CROAȚIEI, UNGARIEI și ROMÂNIEI să prezinte...