În februarie 2022,
lumea a fost șocată de invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Războiul are
un impact devastator asupra vieții umane și provoacă distrugeri economice în
ambele țări și va duce la pierderi economice semnificative în regiunea Europei
și Asia Centrală (ECA) și în restul lumii. Este al doilea șoc major în doi ani
care declanșează o contracție economică în regiune, producția în 2022 fiind
estimată să se contracte cu 4,1% – de două ori mai puternică decât recesiunea
din 2020 din cauza pandemiei de COVID-19.
Țările din
regiune se pregăteau deja pentru o încetinire a redresării din cauza COVID-19
care a început în 2021, din cauza creșterii și comerțului reduse, presiunilor
inflaționiste, preocupărilor privind sustenabilitatea datoriei și creșterii
ratelor dobânzilor. Între preocupări s-au numărat și perturbările continue
legate de COVID-19 și escaladarea tensiunilor geopolitice. Războiul a contribuit
la deteriorarea perspectivelor, iar impactul economic al conflictului este
resimțit prin mai multe canale, inclusiv piețele de mărfuri și piețele
financiare, legăturile comerciale și de migrație și încrederea investitorilor.
Țările învecinate
ECA sunt susceptibile de a suferi daune economice considerabile din cauza
legăturilor lor puternice comerciale, financiare și de migrație cu Rusia și
Ucraina. Rusia este un exportator major de energie și metale industriale, iar
Rusia și Ucraina furnizează împreună peste 25% din exporturile mondiale de
grâu. Europa este dependentă în special de energia rusă, cu 47% din gaze
naturale și 25% din petrol importat din Rusia. Armenia, Georgia, Kazahstanul și
Turcia importă peste 75% din grâu din Rusia și Ucraina, iar multe țări din
Orientul Mijlociu și Africa se bazează pe importurile de grâu și alte mărfuri
din Rusia și Ucraina, ceea ce ar putea duce la insecuritate alimentară.
Lipsa
aprovizionării și prețurile mai mari la energie și alimente va alimenta
inflația, afectând țările din regiune, precum și restul lumii. Mai mult decât
atât, deși Rusia și Ucraina reprezintă mai puțin de 3% din exporturile globale,
războiul și sancțiunile au deteriorat conectivitatea prin perturbarea rutelor
comerciale și creșterea costurilor de transport și de asigurare. Acest lucru
amplifică tensiunile existente asupra lanțurilor valorice globale, impactând o
gamă largă de industrii, inclusiv alimentație, automobile, construcții,
petrochimie și transport. Împreună cu prețurile mai mari ale mărfurilor,
tensiunile suplimentare asupra lanțurilor valorice globale alimentează și mai
mult presiunile inflaționiste.
Rusia este o
destinație critică de export pentru multe țări din Europa de Est, Caucazul de
Sud, Asia Centrală și țările baltice, reprezentând peste 10% din exporturile
lor și aproximativ 25% pentru Armenia și peste 40% pentru Belarus. Remitențele
din Rusia reprezintă aproape 30% din produsul intern brut în unele țări din
Asia Centrală, cum ar fi Kîrgîzstan și Tadjikistan. Turiștii ruși și ucraineni
reprezintă mai mult de 10% din sosirile în aproximativ jumătate din economiile
ECA, inclusiv cele care depind de turism, cum ar fi Georgia, Muntenegru și
Turcia.
Războiul și
sancțiunile financiare împotriva Rusiei au împiedicat grav sistemul financiar al
țării și au restrâns capacitatea acestuia de a-și îndeplini obligațiile
financiare, producând șocuri mari sistemelor financiare din regiune și nu
numai. Conflictul continuu este probabil să provoace slăbirea în continuare a
încrederii investitorilor și reînnoirea ieșirilor de portofoliu și deprecierea
monedei în regiune. Țările în mod deosebit expuse riscului sunt cele cu
deficite mari de cont curent sau ponderi mari din datorii denominate în valută,
deținute de nerezidenți sau pe termen scurt, și ar putea avea dificultăți să-și
revină datoria sau să se confrunte cu obligații semnificativ mai mari de
serviciu a datoriei.
Războiul provoacă și un val destabilizator de refugiați. Peste 4 milioane de oameni au fugit din Ucraina, peste jumătate trecând în Polonia și mulți intră în Ungaria, Moldova și România. Cu numărul de refugiați estimat că va crește în următoarele luni, țările gazdă vor trebui să facă față provocării de a-i găzdui. Resursele financiare suplimentare și ajutorul umanitar vor trebui mobilizate rapid pentru a extinde capacitatea și pentru a asigura furnizarea de servicii de bază. Războiul va crește sărăcia în regiune din cauza recesiunii și a inflației prețurilor alimentelor. În Ucraina, se estimează deja că 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interior și aproximativ o treime din populație are nevoie de asistență umanitară de urgență.
