Interviu cu Bogdan Hossu, fondator Wise Finance Solutions
Cum s-au derulat ultimii ani din punct de vedere economic?
Și cu bune și cu rele. Ca să începem cu cele bune, cred că au apărut strict pe partea noastră niște investiții interesante în România în ultimii doi ani de zile care o să se vadă cât de mult impactează și cât de trainice sunt. …Și cu rele, pentru că acum doi ani de zile când am discutat unul din punctele discutate a fost stabilitatea, și aici cred că avem o mare problemă. Unul din lucrurile la care toți investitorii se uită este stabilitatea și oamenii cu care pot să poarte un dialog. Lipsa stabilității se traduce în lipsa credibilității la nivel de stat.
Într-o discuție de acum 2 ani anunțai un volum masiv de investiții străine care ținteau la vremea respectivă economia românească. Ce s-a întâmplat între timp?
Față de volumul anticipat de la vremea respectivă, aș putea spune că undeva la 50-60% s-au realizat, restul nu. Cred că statul nu a fost pregătit pentru aceste investiții. De fel sunt optimist și sper ca lucrurile să se schimbe, și sper ca anul acesta și anul viitor să avem un stat mai pregătit din perspectiva atragerii investițiilor străine, și sper să vedem în continuare investiții mari care vin în România.
De ce este România atractivă pentru investiții majore?
Suntem în continuare a doua cea mai ieftină țară din spațiul intracomunitar, după Bulgaria, la majoritatea capitolelor, suntem o țară vorbitoare de limbă engleză. De asemenea, încă mai avem vorbitori de limbă franceză și germană care contează foarte mult pe partea de comunicare cu străinii și pe anumite zone, din ce în ce mai puține zone, din țară încă avem forță de muncă. Este o criză în România pe partea de forță de muncă, dar pot să vă spun că merg destul de des și prin Polonia, și prin Ungaria, la ei este mai rău. Pot să vă spun că anul trecut am avut o discuție cu o companie străină din Ungaria, vor să se extindă și nu pot pentru că efectiv nu mai găsesc 300 de persoane și vor să se mute. O variantă ar fi România.
Spuneai că în continuare România este a doua cea mai ieftină țară la toate capitolele.
La majoritatea capitolelor. Impozitul pe profit, TVA, costul forței de muncă în principal, cam acolo. La costul energiei, costul gazului suntem în medie a doua. Deci cineva care își face calcule matematice cu privire la o posibilă aterizare la investiții în spațiul românesc se uită la suma acestor costuri și constată că suntem în continuare a doua cea mai ieftină țară.
Sunt optimist și sper ca lucrurile să se schimbe, și sper ca anul acesta și anul viitor să avem un stat mai pregătit din perspectiva atragerii investițiilor străine. Și sper să vedem în continuare investiții mari care vin în România.
Care sunt punctele slabe? Avem unul deja enunțat – instabilitatea politică.
Un alt punct slab foarte important este infrastructura. Dacă vă uitați pe Google Maps să vă afișeze infrastructura în vestul Europei o să vedeți un păienjeniș de drumuri și la granița cu România totul se oprește, avem trei linii pe harta României și asta este tot. Am văzut în programul de guvernare. Sunt foarte optimiști că vor să facă investiții și pe parte de drumuri, dar asta nu este prima oară când am auzit lucrul acesta. Trebuie să vedem efectiv și rezultatele.
Iată ce spune în rezumat Raportul de țară pentru România: „în lipsa unor reforme structurale și a consolidării fiscal-bugetare creșterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei aterizări forțate”. Cum s-ar traduce această frază din perspectiva unui investitor care targhetează România?
Cred că problema principală o reprezintă creșterea economică bazată în principal pe consum. Chiar am văzut un raport al unei bănci internaționale săptămâna trecută care arăta că deși veniturile fiscale cresc, cheltuielile cresc mult mai mult. Și practic se creează o discrepanță care în doi-trei ani de zile o să se vadă la nivel de țară și o să aibă efecte foarte negative.
Da, dar pentru un investitor asta este un atribut favorabil. O țară care este înclinată spre consum, care își cheltuie banii zi de zi pe tot ceea ce i se oferă – produse, servicii – e un loc bun să îți faci business.
Depinde de tipul de investitor. Dacă ești un investitor business to business care în principal exporți către alte țări nu vinzi către persoane fizice, vinzi către companii nu prea te interesează lucrul acesta. Te interesează să ai forță de muncă la locul de muncă, să existe, să fie fericită, să poată să muncească, să îți producă ceea ce produci tu.
Ratele inegalității și sărăciei rămân ridicate în ciuda creșterii economice importante. De ce?
Să vă dau un exemplu. Avem un client în zona Sibiului pe parte de automotive care a ajuns să-și aducă oamenii din Făgăraș. O distanță foarte mare. Chiar și așa, cu salarii undeva peste medie, nu reușește să găsească forță de muncă. Mulți preferă să rămână acasă, preferă să rămână pe ajutoare sociale. Eu cred că sunt două probleme. Unul că există foarte multă populație în mediul rural și a doua că există foarte multe ajutoare sociale care nu ar trebui să existe neapărat în forma care există.
Ce este de făcut? Schimbarea politicii publice cu privire la protecția socială sau schimbarea politicilor economice cu privire la angajarea de către economia publică sau de către economia privată.
Cred că ambele. Ambele ar avea un impact care în timp s-ar vedea și care ar aduce mai mulți oameni către, efectiv, către companii. În plus, unde am văzut că au început să facă eforturi din punctul meu de vedere, minime, dar s-ar putea face în continuare, să se atragă din nou forța de muncă plecată din România.
Comisia Europeană mai spune: „piața forței de muncă a devenit mai rigidă odată cu creșterea economică puternică, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a fost pozitivă anul trecut, rata șomajului a scăzut sub 5%, fiind cel mai scăzut nivel al șomajului din ultimii 20 de ani. Rata scăzută a șomajului combinată cu o scădere generală a forței de muncă și cu lipsurile persistente în materie de personal calificat duce la această rigiditate pe piața muncii”. Cum privește un investitor străin această rigiditate? Cum poate să-și facă businessul flexibil când piața forței de muncă este rigidă?
În practică am văzut din ce în ce mai des faptul că angajatul a început să dicteze în anumite locuri; totuși sunt anumite zone în România unde nu sunt investitori, și acolo, cel puțin la nivel declarativ, în momentul în care un investitor străin vine, pentru că problema asta nu este doar în România este în regiune, i se promite câte în lună și în stele și nu este o problemă inițială pentru el pentru a face investiții. Aceasta este o problemă ulterioară în implementare și în operarea investiției pe care o face. Adică acesta este un lucru pe care el de obicei o vede la 2-3 ani zile după ce a venit în România.
Care sunt sectoarele economice la care România are cu adevărat un potențial de a atrage investitori străini?
Industria auto încă reprezintă un potențial având foarte mulți experți pe zona aceasta, deja formați datorită investițiilor care există. Se caută în continuare un al treilea producător auto care să vină în România, din păcate probabil o să mai dureze ceva până o să vină un al treilea producător. O altă industrie este IT-ul, din păcate nu sunt suficienți IT-iști câtă cerere există și aici bănuiesc că ar trebui operat pe partea de educație, făcut ceva în acest sens. La fel pe industria farmaceutică avem o istorie și se pare că în următorii 2-3 ani de zile o să mai avem niște investiții, niște investitori care vor veni în România pe partea aceasta – unde cred că există o lipsă foarte mare. Și ar putea să se facă o investiție pe parte de turism. Ne gândim foarte mult pe turism în comparație cu țările din regiune.
Spui că România ar putea primi foarte bine un al treilea producător de autoturisme. De unde ar putea să vină? Producător european, producător american, producător asiatic?
Nu, nu cred că o să fie american. Eu cred că o să fie, fie european, și cred că o să fie german, fie asiatic. Nu cred că vorbim de un producător american.
Avem șanse reale să dezvoltăm businessul cu Asia?
China a bătut de mai multe ori la ușa României. Din păcate a cam fost refuzată. Chiar anul trecut în noiembrie am fost la Forumul 16+1 în Budapesta și pot să vă spun că România nici măcar nu este pe hartă. Adică țara care o să beneficieze cel mai mult de investițiile chineze este Ungaria.
În Budapesta se și construiește un mare hub chinezesc. Ce se întâmplă cu Japonia? Am avut niște tentative la nivelul diplomației. Am ratat cumva o vizită importantă, o premieră istorică, un premier japonez în vizită în România.
Eu cred că greșelile care s-au făcut au fost în principal datorită stabilirii altor priorități să spunem. Cred că există interes de a aduce investitori japonezi în România. Noi, spre exemplu, anul trecut am organizat un eveniment foarte mare în Japonia în septembrie unde am strâns peste 60 de multinaționale în Tokio și am povestit la modul pozitiv despre România. Am adus chiar și o companie japoneză care a vorbit despre experiența lor în ultimii 7 ani în România și a fost foarte pozitiv impactul. În urma evenimentului, probabil anul acesta se vor anunța cel puțin două investiții japoneze la nivel de 30-40 de milioane de euro fiecare. De asemenea, anul acesta plănuim, în mai, să facem două evenimente importante la Tokio și Osaka să strângem peste 200 de multinaționale japoneze, tocmai ca să le vorbim din nou despre România. Și sperăm ca prin eforturile noastre susținute de către Agenția de Investiții Străine a Japoniei, cea mai mare bancă japoneză și de Guvernul României să reușim să atragem investitori.
Încă putem să ne dezvoltăm mult pe anumite sectoare atâta timp cât avem un plan bine pus la punct și atâta timp cât îl implementăm și zi de zi muncim la lucrul acesta; cred că putem să facem lucruri extraordinare în țară.
Ne așteptăm la intrarea unor nume sonore din businessul global pe piața românească? Ne așteptăm ca în acest an România să poată tăia panglica unor businessuri cu nume sonore care să găsească în România destinația propice?
Există șansa să apară niște nume sonore datorate în principal Brexitului. Nu au legătură cu Japonia. Multe companii din Marea Britanie acum își caută locul într-o țară din Uniunea Europeană. Încă nu există suficient de multe eforturi făcute la nivel guvernamental ca să le atragă, dar eu sper că cel puțin un nume sonor va fi anul acesta din Marea Britanie care va alege România ca țară.
Ce îți place cel mai mult la România și la economia românească?
Să vorbesc din perspectiva investitorilor străini?
Nu. Ce îți place ție?
Ce îmi place mie? Că se pot face foarte multe lucruri. Încă nu suntem la nivelul Germaniei, nu suntem o economie matură, încă putem să ne dezvoltăm mult pe anumite sectoare. Atâta timp cât avem un plan bine pus la punct și atâta timp cât îl implementăm și zi de zi muncim la lucrul acesta, cred că putem să facem lucruri extraordinare în țară.
Ce nu-ți place cel mai mult?
Faptul că nu avem un plan concret care să se urmeze pe un termen mai lung, căruia toată lumea să-și dedice eforturile și energia.
Ce-ți place cel mai mult la conceptul de globalizare?
Ai acces foarte ușor la aproape orice și oricine.
Și care este lucrul care te enervează cel mai tare din cauza globalizării?
Încep să dispară din ce în ce mai mult businessurile locale. Chiar săptămâna trecută am fost în Tunisia la un client și observam în duty-free faptul că nu mai existau produse locale. Vedeam aceleași lucruri care le vedeam și la Paris, și la Istanbul, și la Viena. Exact aceleași produse. Dispar businessurile locale, asta se vede; este un trend și în România. Piața de fuziuni și achiziții a crescut undeva la 4 miliarde, crește în continuare, companiile străine vin și cumpără. Da, este un trend. Nu cred că cei care au început acum 20 de ani s-au gândit la lucrul acesta, dar da, acum este o reală șansă pentru ei în cazul în care doresc să facă altceva sau doresc să se retragă după 20-25 de ani de muncă și să vândă.
România riscă să creeze cadrul unei aterizări forțate. În ce măsură acest hard landing enunțat de Bruxelles poate avea un impact distrugător pe businessul care se face în România?
Dacă mergem în extreme, bănuiesc că putem să ajungem la greve și ieșiri în stradă, blocarea producțiilor, lucruri de genul acesta. Blocarea producției unei companii pentru o zi înseamnă o pierdere extraordinar de mare. Poate să ducă chiar la ruperea unor contracte de valori extraordinar de mari care să reprezinte mult mai mult decât efectiv acea zi de grevă.
Dacă este să faci o radiografie a anului trecut și un comentariu cu privire la potențialul anului în care suntem care ar fi să spunem punctele cheie de atenție?
O radiografie a anului trecut este că au existat niște investiții mari în România care au fost publice și anunțate. Cred că multe au venit în principal din inerție pentru că, așa cum am spus mai devreme, sunt niște beneficii ale țării care există, sunt reale, investitorii le văd și investesc în sensul acesta cu sau fără ajutorul autorităților locale sau centrale. În ce privește anul acesta și anul viitor, eu unul mi-aș dori, sincer, mai multă implicare pe parte guvernamentală.
În ce ar consta această mai multă implicare guvernamentală?
Să vă dau exemplul unor altor țări, Ungaria și Polonia. Ei fac foarte multe evenimente organizate de stat în alte țări gen SUA, Japonia, China prin care se promovează pe anumite sectoare de activitate ca să atragă investitori. De asemenea, când fac evenimentele acestea nu se duc singuri, se duc cu delegații de oameni de afaceri, pentru că așa se întâmplă lucrurile. Atâta timp cât te duci singur și discuți la nivel politic este un lucru bun cu siguranță, dar nu politicul este cel care acționează efectiv și care face lucrurile să se întâmple. Este un prim pas, dar este nevoie și de mediul de afaceri de pe ambele părți.
De fapt îmi spui că România are nevoie să organizeze mai multe misiuni economice.
Da. Și trebuie să aloce buget pentru lucrul acesta. Ceea ce momentan, din câte știu eu, nu există sau există într-o proporție foarte mică în comparație cu țările vecine.
Ce crezi că se va întâmpla notabil în economia românească anul acesta?
Cred că anul acesta, undeva prin toamnă-iarnă, ar trebui să vedem niște investiții pe partea de gaz-petrol, datorită noilor descoperiri din Marea Neagră și cred că acesta va fi unul dintre cele mai notabile evenimente.
