CONSTANTIN BOȘTINĂ

„Pe tot mapamondul se vorbește și se acționează pentru schimbare, pentru un NOU MODEL DE DEZVOLTARE. România trebuie deci să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.
Acest DEMERS are o importanță cu totul deosebită prin aceea că la cei peste 30 de ani de la renunțarea la economia planificată și la 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, constatându‐se un proces periculos de DESTRUCTURARE a economiei naționale, pune pentru prima dată nevoia unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, prin RESTRUCTURAREA și RECONSTRUCȚIA ECONOMIEI NAȚIONALE în ROMÂNIA, din perspectiva anilor 2040.
Concluziile DEMERSULUI – care vor fi actualizate de către ASPES și partenerii săi prin organizarea, din doi în doi ani, a unor forumuri economice naționale – se vor pune la dispoziția guvernanților și a tuturor forțelor politice parlamentare care vor manageria ROMÂNIA în perioada 2021‐2040”.

dr. ec. CONSTANTIN BOȘTINĂ
președintele Asociației pentru Studii și
Prognoze Economico‐Sociale (ASPES),
directorul general al revistei „ECONOMISTUL”




MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

„Suntem și acum, după șaptesprezece ani de la încheierea procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, în plină recalibrare a ceea ce este modelul european de economie – și implicit al economiei României – atât din perspectivă instituțională, cât și structurală. (…) Într‐un fel manifest trebuie să ne obișnuim cu schimbarea, mai ales cu cea a modului în care este înțeleasă economia”.

academician MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU



IOAN‐AUREL POP

„Dacă ajungem să știm și să prețuim ceea ce au făcut strămoșii nu devenim, probabil, mai deștepți și nici nu putem prevedea viitorul, dar putem dobândi o altă virtute, aceea ce a înțelege mai bine prezentul și de a ne adapta mai bine vieții prezente. Și dacă nu reușim cu toții să iubim acest pământ și acest popor și ne luăm, unii dintre noi, lumea în cap, măcar să nu urâm țara aceasta și oamenii ei”.

academician IOAN‐AUREL POP
președintele Academiei Române


LÁSZLÓ BORBÉLY

„România are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI. (…) Viziunea de ansamblu este aceea că dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de gândire care, odată însușit de către cetățean, va ajuta la crearea unei societăți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față schimbărilor aduse de problemele actuale globale, regionale și naționale, inclusiv scăderea demografică. Grija statului față de cetățean și respectul cetățeanului față de instituții, față de aproapele său, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică vor duce la o societate durabilă”.

LÁSZLÓ BORBÉLY
coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă
din cadrul Secretariatului General al Guvernului



VASILE PUȘCAȘ

„În perspectiva anilor 2040, România ar trebui să evolueze către o economie bazată pe producție manufacturieră intensivă (industrială, agricolă, servicii), bazată pe o înaltă tehnicitate și valoare
nou‐creată maximă (digitalizare și inteligentă artificială), o eficiență utilizare a capitalului pentru creșterea progresului tehnologic și orientarea acestuia cât mai consistentă spre cercetare‐inovare‐dezvoltare”.

prof. dr. VASILE PUȘCAȘ
Universitatea „Babeș‐Bolyai” din Cluj‐Napoca

MIRCEA COȘEA

„Ca membră a Uniunii Europene, România trebuie să ia în considerare orientările de strategie economică a acesteia conform cărora pachetul financiar de redresare pentru contracararea efectelor COVID‐19 asupra economiilor și pentru promovarea redresării și transformării economiilor europene trebuie să se bazeze pe doi piloni: tranziția ecologică și transformarea digitală.

prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA
Academia de Studii Economice din București


TUDOREL ANDREI
ILIE DUMITRESCU











„Poziția pe care țara noastră o ocupă, pe unul dintre ultimele locuri între statele Uniunii Europene din punctul de vedere al ponderii în PIB și al ponderii altor indicatori importanți, dar și al cheltuielilor pentru cercetare‐dezvoltare, este, cel puțin în momentul de față, în contrasens cu obiectivele pe care România și le‐a propus vizând modernizarea și ralierea țării noastre la obiectivele unei creșteri inteligente și inclusive, în cadrul unei dezvoltări durabile”.

prof. univ. dr. TUDOREL ANDREI
președintele Institutului Național de Statistică
ec. ILIE DUMITRESCU
Institutul Național de Statistică


„România trebuie să joace un rol important în contextul reorganizării piețelor financiare, al accesului facil la finanțare ieftină, obținută cu celeritate și fără condiționalități de natură obscură”.

dr. OCTAV‐DAN PAXINO
ministru plenipotențiar, MAE
(secretar de stat la MDRAPFE / MFE în perioada 2017‐2019)


„Orice discuție despre obiectivele viitoare ale economiei românești nu este relevantă în afara circumstanțierii obiectivelor: cât de mult dorește societatea ca România să fie parte a spațiului european de liberă circulație, sau doar să se predea tendințelor de suveranism?”

dr. EUGEN DIJMĂRESCU
dr. AMALIA FUGARU
Banca Națională a României




„Rolul de protector, distribuitor și reglementator al statului‐națiune, indiferent de forma sa și nivelul de dezvoltare, în cazul pandemiei declanșate de coronavirus, s‐a impus în mod legal și cu implicare prin măsuri de combatere a efectelor negative ale crizei în domeniile economic, social, ambiental și tehnologic, în condițiile acordării de prioritate sectorului sănătate”.

prof. univ. dr. h. c. Gheorghe ZAMAN
membru corespondent al Academiei Române
director al Institutului de Economie Națională
președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România


„Conturarea reperelor unui model economic românesc la orizontul anului 2040 trebuie să pornească de la o analiză diagnostic a modelului economic actual, care să permită reliefarea atuurilor, dar și a vulnerabilităților acestuia, elemente absolut necesare pentru o abordare strategică a problematicii dezvoltării durabile a României”.

dr. LUMINIȚA CHIVU
director general Institutul National
de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”


OVIDIU NICOLESCU

„Identificarea, analizarea, promovarea și valorificarea tendințelor manageriale prezintă o deosebită importanță pentru creșterea funcționalității și performanțelor tuturor categoriilor de entități și pentru punerea în valoare a numeroaselor oportunități ce apar în contextul trecerii la economia bazată pe cunoștințe și la digitalizare”.

prof. univ. dr. emerit OVIDIU NICOLESCU
președintele Societății Academice de Management
din România (SAMRO), Academia de Studii Economice


EMIL CONSTANTINESCU

„Dacă înțelegem corect trecutul omenirii vom vedea că resursele minerale au fost permanent un „pivot al istoriei” cu efect ambivalent: creator și distrugător. (…) De ce acest imperativ al resurselor minerale pentru România? Pentru că le are”.

prof. dr. EMIL CONSTANTINESCU





„Extracția resurselor minerale este sub puternica influență a mediului, a schimbărilor tehnologice și a investițiilor de capital necesare atât menținerii actualelor capacități de producție, cât și pentru deschiderea unor noi exploatări.”

ing. ARTUR STRATAN
expert în industria de țiței și gaze




MARIAN RIZEA



„O inventariere și o reevaluare rapidă și corectă a resurselor minerale de orice fel, concomitent cu investiții susținute și promovarea de tehnologii de vârf, eficiente și nepoluante sunt activități mai mult decât necesare pentru reconstrucția unei Românii moderne”



prof. univ. dr. ing. MARIAN RIZEA
titular Universitatea Ecologică din București
asociat al Universității de Petrol și Gaze Ploiești
membru titular al DIS‐CRIFST – Academia Română
expert evaluator al ARACIS (mine‐petrol‐gaze)


FLORIN BONCIU

„Modelul economic românesc de tranziție la economia circulară va trebui să valorifice atât tradițiile și resursele existente (cu acordarea unei importanțe sporite agriculturii și turismului), cât și creativitatea și spiritul de inovare și antreprenorial (de exemplu în domeniul informaticii și comunicațiilor), trăsături ce au caracterizat de‐a lungul timpului poporul român.”

prof. univ. dr. FLORIN BONCIU
Universitatea Româno‐Americană
cercetător Institutul de Economie Mondială



OTILIA MANTA

„Economia colaborativă urmare a factorilor care stau la fundamentul acesteia (economici, culturali, sociali, tehnologici și de mediu) poate fi considerată atât un model economic, cât, mai ales, un curent de influență a noii dezvoltări societale”.

dr. OTILIA MANTA
Centrul de Cercetări Financiare
și Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române


MIRCEA DUȚU

„Noua filosofie dominantă devine aceea a transformării profunde a economiei și societății pentru a le plasa pe o traiectorie mai durabilă, sprijinindu‐se pe atuurile conferite de statutul său de lider mondial în materie de mediu și climă, protecția consumatorilor și drepturi sociale”.

prof. univ. dr. MIRCEA DUȚU
directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române președintele Universității Ecologice din București


CONSTANTIN ANGHELACHE

„ Calea de acțiune pentru depășirea crizei ar fi recâștigarea pieței autohtone, care este în acest moment acoperită de importuri în proporție de 85%”.

prof. univ. dr. CONSTANTIN ANGHELACHE
prim‐vicepreședinte al Societății Române de Statistică
vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România



EMILIAN M. DOBRESCU
EDITH MIHAELA DOBRESCU














„O societate vie, în mișcare permanentă, cum este și societatea românească gândește, concepe și creează deja cea mai mare parte a unor diferite de tipuri de roboți”

prof univ. dr. EMILIAN M. DOBRESCU
membru titular al AOȘR
dr. CS III EDITH MIHAELA DOBRESCU
Institutul de Economie Mondială – AR




FLORIN LUCA

„Suntem cu toții de acord că România are nevoie să se reinventeze, să inoveze în multe domenii pentru a urma un curs al istoriei pe care nimeni nu‐l poate anticipa cu precizie în momentul de față”.

FLORIN LUCA
CEO, GAC Innovation East Europe





SERGIU STELIAN ILIESCU

„Digitalizarea implică la nivel național, european dar și mondial o serie de aspecte de care este bine să ținem seama dacă se dorește să se obțină pe termen mediu și lung o serie de atribuții pozitive. Consider că România dispune de resurse umane competitive în domeniul IT&C”.

SERGIU STELIAN ILIESCU
prof. emerit dr.‐ing. dr.h.c., membru de onoare al ASTR
membru corespondent al AOSR
Universitatea Politehnică din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

VALERIU TABĂRĂ

„ Un obiectiv major la nivelul anului 2040 îl constituie realizarea de produse alimentare de origine animalieră la nivel de necesitate națională din producția internă, ceea ce presupune eliminarea în totalitate a importurilor de produse agro‐alimentare de origine animalieră, iar la nivelul anului 2050 România să devină exportatoare de produse agro‐alimentare de origine animalieră, precum carne de porc, carne de pasăre, produse lactate diverse și de mare calitate”.

prof. univ. dr. ing. VALERIU TABĂRĂ
președintele ASAS


RADU REY

„Rolul statului, al sectorului privat și mediului științific în realizarea modelului economic dorit în zona montană, bazat pe calitatea „produsului montan” și un sistem asociativ cooperatist agro‐montan, calitatea mediului, turism, mici industrii, echilibrul agro‐forestier și un concept educațional adaptat realităților montane”.

prof. dr. RADU REY
director CE‐MONT, membru al Academiei Române
Institutul Național de Cercetări Economice
Costin C. Kirițescu al Academiei Române

DRAGOȘ ANASTASIU

„Turismul a reprezentat permanent un domeniu despre care toți actorii au spus în ultimii 30 de ani că are un potențial senzațional în România, că poate fi un pilon important, alături de agricultură și industriile creative, în dezvoltarea economică a țării, că ar trebui să fie un domeniu strategic pentru țara noastră”

DRAGOȘ ANASTASIU
președintele Grupului Eurolines România



VASILE GHEȚĂU

„ Reducerea gradului de deteriorare a construcției demografice și de depopulare a țării nu poate fi imaginată fără redresarea natalității”

prof. univ. dr. VASILE GHEȚĂU








ADRIAN CURAJ
COSMIN HOLEAB

„Investiția în cercetare, dezvoltare și inovare este determinantă pentru avansul în știință, pentru găsirea de soluții la provocările societale, pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calității sociale, creșterii productivității, creării de locuri de muncă sustenabile, pentru competitivitate”.

prof. DHC, PhD ADRIAN CURAJ
Universitatea Politehnica din București
coordonator Catedra UNESCO pentru Politici în Știință și Inovare / SNSPA
dr. COSMIN HOLEAB
expert în politici de previziune, cercetare și inovare
la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

ATTILA LÁSZLÓ

„După 31 de ani de evoluție a societății noastre, sunt două domenii mari care nu au suferit modificările necesare de adaptare la noile condiții pentru a deservi populația. Primul ar fi sistemul sanitar, iar al doilea sistemul de educație”.

ATTILA LÁSZLÓ, senator





VASILE CEPOI
CRISTIAN IFTIMOAIE












„Prevenția trebuie să se afle între prioritățile sistemului de sănătate deoarece reprezintă primul front de luptă împotriva scăderii calității vieții și un instrument de educare”

dr. VASILE CEPOI
dr. ec. CRISTIAN IFTIMOAIE

ADRIAN T. MITROI

„Pentru România, reabilitarea financiară, economia antreprenorială și inovația transferată în creștere de productivitate sunt exportatoare de avantaj economic sustenabil competitiv, și nu de avantaj competitiv temporar al forței de muncă”.

conf. univ. dr. ADRIAN T. MITROI
CFA, profesor de Comportament Organizațional și Finanțe Personale la ASE


PETRU RAREȘ

„Limitările sistemului financiar intern cu capital privat precum și modestele intrări de capital privat străin impun conjugarea unor eforturi interne substanțiale în direcția diversificării și consolidării structurilor instituționale care vizează finanțarea dezvoltării, de amplificare a bazei de capital a acestor instituții și de creare a formelor de coordonare interdepartamentală care să permită accesarea optimă a resurselor de finanțare europene în vederea dezvoltării economiei naționale”.

PETRU RAREȘ

MIRCEA URSACHE

„Imaginea de ansamblu a pieței de capital din România se poate realiza numai prin identificarea potențialelor riscuri, fără de care investitorii români și străini, instituționali sau de retail, nu pot purcede la investițiile propriu‐zise. Astfel, principalele riscuri la care este expusă piața fondurilor de investiții rămân riscul de piață, riscul de credit și riscul de concentrare a contrapartidelor”.

MIRCEA URSACHE
consultant piețe financiare,
fost vicepreședinte al ASF
responsabil cu investiții și instrumente financiare
fost președinte al Fondului Proprietatea

COSTEL CEOCEA
MIRCEA BOSCOIANU

„Creșterea ponderii portofoliilor hedge funds are implicații multiple asupra pieței fondurilor de investiții alternative, FIA, a piețelor financiare în general, dar și asupra politicilor financiare și a noilor strategii de afaceri”.

COSTEL CEOCEA
Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, SIF Moldova
MIRCEA BOSCOIANU
Universitatea Transilvania din Brașov


„Tehnologia blockchain reprezintă începutul unei noi ere digitale, o eră ce poate rezolva multe din problemele cu care ne confruntăm sau o eră ce poate să ne îndepărteze și mai mult de ceea ce înseamnă umanitate”.

IONEL ROȘU
președintele Comisiei Tinerilor Antreprenori
a Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR)



GABRIEL BIRIȘ

„Creșterea semnificativă a veniturilor bugetare poate fi relativ ușor obținută prin eliminarea scutirilor, excepțiilor și a tratamentelor fiscale preferențiale, coroborate cu măsuri de eficientizare a administrării fiscale”.

avocat GABRIEL BIRIȘ
partener fondator al Biriș‐Goran SPARL



LEONARDO BADEA

„Efortul de adaptare a reglementărilor în domeniul financiar pentru înglobarea obiectivelor de mediu vor continua și probabil vor crește în eficacitate dar și în complexitate în perioada următoare, având în vedere atât urgența combaterii degradării mediului, cât și impactul din multiple perspective asupra sectorului financiar al schimbărilor climatice și al tranziției către o economie mai sustenabilă”.

prof. univ. dr. LEONARDO BADEA


DUMITRU MIRON

„Pentru a se asigura cerințele de bază pentru o inserție adecvată a economiei României în economia europeană și globală, este imperios necesar să se asigure fundamentele economice, reglementare și instituționale pentru relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale menite să modernizeze economia și adoptarea unor politici bugetare responsabile”.

prof. univ. dr. DUMITRU MIRON
președintele Senatului Academiei de Studii Economice din București

NAPOLEON POP

„Variabila de care trebuie să ne ancorăm în orice demers de optimizare a unui model economic este mixul de politici publice prin care să demonstrăm că avem cunoaștere și cunoștințe cât mai variate, dincolo de teoriile economice”.

dr. NAPOLEON POP
dr. FLORIN LUCA
dr. SORIN‐NICOLAE CURCĂ



DRAGOȘ ȘEULEAN
NICOLAE VICTOR ZAMFIR

„Fizicienilor români le‐au trebuit mai mult de 50 de ani pentru a trece de la a patra poziție în lume la prima în utilizarea laserilor de mare putere în experimente și aplicații de fizică nucleară. Este posibil să‐l păstreze. Acum este momentul să avem un sprijin național și european pentru această abordare”.

academician NICOLAE VICTOR ZAMFIR
președintele Secției de Științe Fizice a Academiei Române
DRAGOȘ ȘEULEAN
director executive MHTC
coordonator comunicare și transfer de cunoaștere ELI‐NP



ANDREI RĂDULESCU

„Grupul Financiar Banca Transilvania poate contribui și este decis să susțină procesele de dezvoltare în România, participând la identificarea unui nou model de convergență economică, de modernizare a infrastructurii critice, de încorporare a revoluției digitale, de tranziție la grupul piețelor de capital dezvoltate, elemente prioritare pentru generarea unui nivel de trai demn de secolul XXI pentru cetățenii țării”.

dr. ANDREI RĂDULESCU


ADRIAN IZVORANU

„Elaborarea de soluții integrate pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (nevoia de hrană, de energie, de siguranță – includ aici sănătatea și siguranța fizică –, de mobilitate, informație și comunicare etc.) poate fi o cale relativ simplă și la îndemână de identificare a unor veritabile astfel de coloane de stabilitate pe care pot fi construite strategi solide și viabile de dezvoltare”.

ADRIAN IZVORANU


„Un model economic românesc poate avea o bază solidă în prioritățile unor creații recunoscute între valorile clasice ale unei diversități de domenii ale cunoașterii”.

FLORIN ANTONESCU
redactor revista ECONOMISTUL

DISTRIBUIȚI