Andreea Paul
Președintele think-tank-ului INACO
Aceasta este cea mai complexă cercetare coordonată de către INACO. Pentru ca economia, compania ta și politicile publice de acum să aibă un viitor, pentru a începe o afacere azi care să fie profitabilă și mâine, trebuie să cunoști tendințele globale spre care se orientează lumea de azi. Informația este în sine o valoare certă – mai valoroasă decât resursele naturale sau financiare – mai ales în perspectiva unor evoluții tehnologice, sociale, climaterice etc. excepțional de rapide. De aceea, națiunile dezvoltate, precum China, Statele Unite, Japonia etc., folosesc supercomputere pentru a determina cât mai precis potențialul viitorului apropiat. Sunt câteva megatendințe pe care nu le putem evita: robotica, fabricația aditivă, biotehnologia, inteligența artificială, realitatea virtuală, sistemul Blockchain, internetul tuturor lucrurilor care își vor pune fundamental amprenta asupra resurselor viitorului, transporturilor viitorului și mai ales, asupra forței de muncă a viitorului și oportunităților pentru România.
Câteva lucruri, de pildă, se vor întâmpla foarte, foarte repede. Deja folosim multe din aceste tehnologii: mergem în orașe folosind aplicații care ne ghidează pe drumurile cele mai puțin aglomerate, grație datelor și a informațiilor culese prin senzori, drone etc. În viitorul apropiat, o aplicație va merge și mai departe: ne va ghida către locurile de parcare disponibile aflate cât mai aproape de serviciul nostru sau de locul în care vrem să ajungem, scutindu-ne astfel de calvarul căutării unui loc liber. Vom scuti timp și nervi. Pentru asta, e nevoie de colectarea, stocarea și analizarea datelor de la senzori rutieri, de la GPS-urile de pe mașini, de la taxiurile aflate în trafic, de la rețelele WI-Fi etc. Orașul viitorului este cel care va economisi energia în mod inteligent. Imaginați-vă că mergem seara cu mașina pe stradă, iar stâlpii de iluminat reacționează la trecerea mașinii sau a pietonilor, mărindu-și luminozitatea și scăzând după trecerea noastră. În orașul inteligent vom putea reduce cu adevărat poluarea, prin folosirea mașinilor electrice, care nu vor reduce doar noxele și ne vor oferi un aer mai curat, dar ne vor aduce economii la buzunar, pentru că încărcarea mașinii electrice nu costă la fel de mult ca și combustibilul. Bine, pentru aceasta va trebui să avem stații electrice cât mai multe, iar aplicațiile de pe smart-phone sau smart-watch ne vor ghida către acestea.
Pe lângă transportul persoanelor, manevrarea obiectelor, împachetarea și depozitarea inteligentă, apar rețelele de roboți multifuncționali. Polițistul rutier-robot va înlocui curând oamenii în Dubai. Chiar și serviciile de cafenea sunt deja înlocuite de roboți în San Francisco. Taxi drona devine serviciu operațional în acest an în Dubai etc.
Se „printează” 3D în industrie foarte rapid piese de mașini sau avioane cu îmbinări complexe, iar în construcții se printează 3D locuințe sociale și sedii de birouri cu forme care nu ar putea fi realizate prin alte procedee, în timp record, în China. În artă și fashion se printează rochii 3D. În 2015 au fost create prin bioinginerie genetică plante fosforescente. Cercetările continuă pentru producerea unor copaci luminiscenți cu care se dorește realizarea iluminatului public „natural”.
Recunoașterea facială se folosește pe aeroporturi, pe camerele de pe străzi, în supermarketuri pentru combaterea terorismului și satisfacerea clienților magazinelor. În orașele inteligente ale viitorului acțiunile tuturor locuitorilor vor fi urmărite prin inteligența artificială pentru asigurarea securității, deservirea cu utilități și produse etc.
Primul robot industrial a apărut în 1961, iar primul robot industrial care să se miște complet în 6 direcții în 1971. Evoluțiile au fost de atunci uriașe, mai ales în mileniul al 3-lea, de la roboții industriali care aveau rolul unui muncitor care făcea o operație tehnologică, la o bandă de producție, iar azi la roboți care fac operații extrem de complexe în punctul lor de lucru. În diferite industrii, roboții de diferite categorii au preluat aproape integral procesul de producție de la oameni – în cea mai mare fabrică de aer condiționat industrial din lume din China, 800 de roboți au înlocuit 24 de mii de lucrători. Cea mai mare fabrică de ambalare Ikea din Suedia este complet automatizată și are un singur operator.
Viitorul în folosirea roboților industriali înseamnă dispariția potențială chiar a fabricilor de producție. Roboții industriali pot fi închiriați, pot fi deplasați oriunde la cerere, pentru a produce/asambla, după caz, produsele dorite „la fața locului”. În agricultură au fost introduse tractoarele/combinele fără șofer, supravegheate de un singur operator care coordonează de la un computer zeci de mașini agricole pe câmp. Asemenea tractoare sunt deja folosite în România la muncile agricole în Banat, Bucovina și în Insula mare a Brăilei. În agricultură roboții autonomi pot supraveghea dezvoltarea culturilor, pot identifica necesitățile fiecărei plante de pe terenul pe care îl supraveghează 24 de ore din 24, 365 de zile pe an.
Roboții pot supraveghea permanent și diferitele efective de animale din zootehnie, autoalimentarea cu energie făcându-se cu panouri solare. Dronele în agricultură pot supraveghea, dar și ierbicida, stropi cu îngrășăminte etc. suprafețe uriașe de teren. Comenzile date de un calculator dronei pentru lucrări agricole diverse se bazează pe datele strânse tot de drona care a analizat aerian terenul pentru a calcula cât îngrășământ sau ierbicide îi trebuie fiecărui metru pătrat de teren.
În viitorul apropiat, înlocuirea de către roboți a oamenilor în acțiunile care cer repetitivitate, efort fizic, risc, precizie deosebită va fi aproape totală.
În domeniul alimentației – așadar o amenințare pentru agricultura tradițională – deja se printează 3D diferite tipuri de alimente cu cantitățile de nutrienți personalizate pentru fiecare client. Anul trecut a fost produsă carnea sintetică – așadar carne care nu aparține nici unui animal, ci care a fost produsă prin cultivarea de celule musculare create în laborator – în încercarea de a rezolva problemele resurselor de hrană și a sacrificării animalelor. Mâncarea inteligentă sau băuturile digitale, ambalajul inteligent sau limonada virtuală cu electrozi pentru a imita aroma și cu LED-uri pentru a imita culoarea nu sunt doar experimente reușite, ci adevărate start-up-uri.
Fabricarea obiectelor cele mai diverse prin procedeul printării 3D va avea o răspândire globală datorită rapidității și potențialului „personalizării” fiecărui produs în parte, spre deosebire de fabricarea industrială. Perspectiva este ca fiecare om să poată să își producă obiecte din diverse materiale într-un unic exemplar, pentru nevoile proprii.
Tehnologia viitorului sună extrem de smart și în domenii precum sănătate sau educație. Se printează organe din celule stem care pot fi acceptate de corpul uman și care se personalizează pentru fiecare pacient în parte. S-au produs prin printarea 3D oase, urechi, vezici și se încearcă realizarea unui rinichi. Viitorul înseamnă ca fiecare om să poată avea propriile organe ca „piese de rezervă” personalizate.
Vreau însă să mai ating câteva tendințe cheie cu impact pe termen mediu și lung. În anul 2007, se realizează prima interfață între celula nervoasă și mașinării prin implant cortical. Cu ajutorul conexiunii realizate cu creierul, cu ajutorul unei căști speciale, s-a reușit de curând teleghidarea mentală a diferite dispozitive, precum dronele. Conexiunile neuronale realizate în 2016 au făcut posibil ca pacienți paralizați care nu s-au mișcat niciodată să poată comanda doar cu puterea gândului dispozitive care i-au ajutat să meargă pentru prima oară în viață. Cercetările actuale se îndreaptă spre comunicarea telepatică între două creiere umane.
Evoluțiile tehnologice contemporane au creat computere cu o inteligență artificială (IA) care depășesc orice previziune. Mașinile fără șofer, pe pilot automat, care, în 2020, vor apărea pe toate șoselele lumii. Mercedes și BMW, dar nu numai, au proiecte de acest gen de miliarde de dolari. Exxon investește masiv în obținerea de combustibil din microbi și alge marine. Toate comunitățile locale dinamice au programe și aplicații ample pentru perfecționarea interacțiunilor dintre componentele Internetului Tuturor Lucrurilor.
Transportul în viitor va fi legat de pilotarea automată prin inteligența artificială. Cele mai mari schimbări se vor produce în transportul de marfă – unde camioanele fără șofer vor alcătui „caravane” pe autostrăzile lumii. Dispariția șoferilor profesioniști va duce numai în Statele Unite – unde șofatul profesionist este cea mai răspândită ocupație – la un șomaj de peste 3 000 000 de persoane. România, în lipsa infrastructurii interurbane, poate avea șansa viitoare a investițiilor în organizarea unor orașe inteligente, în care transportul să fie organizat ca pentru mileniul al III-lea. În același timp, putem revitaliza un transport naval modern pe Dunăre și mare.
Folosirea inteligenței artificiale (IA) are nenumărate potențialități, care deja au început să fie folosite în diferite domenii de business. Folosirea IA, alături de automatizare, va avea un uriaș impact asupra pieței muncii, asupra analizei și predicției comportamentului consumatorilor. Call center-urile vor fi înlocuite de aplicații de IA care răspund empatic și care vor înlocui toți funcționarii. Se estimează că numai în China în următorul deceniu IA și automatizarea vor duce la înlocuirea a 100 de milioane de muncitori. Anul trecut, compania Unilever a făcut o campanie internațională în care se răspundea pe mail sau telefonic la orice întrebare legată de îngrijirea părului și tunsorii – All Things Hair (Totul despre păr). La finalul campaniei cea care răspundea la orice tip de întrebare s-a dovedit a fi un computer inteligent.
La universitatea din Georgia, Statele Unite, profesorul Watson a fost votat cel mai bun profesor al anului 2016. Profesorul răspundea pe mail și telefonic la orice întrebare venită de la studenți. În realitate, Watson era un program de inteligență artificială al firmei IBM.
Se pun deja probleme fundamentale legate de moralitatea și etica folosirii IA. De pildă, dacă este inevitabil un accident, piloții automați vor alege să sacrifice mașinile autonome cu mai puține victime. IA este în dezbatere la ONU pentru a fi interzisă pe dronele și roboții militari autonomi. Este interzisă pe tot globul asamblarea roboților de către roboți inteligenți, asamblarea se face numai de către oameni, pentru a se evita ca roboții să se autoreproducă.
În viitorul apropiat va avea loc și o răsturnare a priorităților legate de resursele naturale. Petrolul este astăzi și va fi și în viitor într-o „criză” de supraproducție, având în vedere sursele de energie alternative pentru înlocuirea lui. Petrolului îi va reveni treptat, dar rapid, doar rolul de „material de construcție” – pentru un automobil se folosește petrolul nu numai drept combustibil, ci și la realizarea roților, bordului, vopselei etc.
Pe lângă energii alternative, se dezvoltă acum și proiecte în care se obține combustibil prin – spre exemplu – inginerie genetică. Oamenii de știință care au descifrat genomul uman și au realizat primele celule sintetice au pus în practică acum pentru firma Exxon Mobil proiecte uriașe în care microbii și algele produc combustibil, pe lângă proiectul de 5 miliarde de dolari al lui Elon Musk – Solar City – cel mai mare fabricant de panouri solare din lume.
Unele țări producătoare de resurse naturale „clasice” – petrol, cărbune – sunt deja detronate de țări cu resurse necesare noilor tehnologii. Spre exemplu, toate bateriile viitorului au în componență litiu, astfel că țări cu subsolul bogat în zăcăminte de litiu – Argentina, Portugalia, Zimbabwe – vor deveni țările bogate de mâine.
Pentru obținerea de resurse pentru tehnologiile de mâine, China a „cucerit” unele țări din Asia, Africa și America de Sud, exportând knowhow-ul pentru minerit, încheind acorduri cu țările bogate în minereuri speciale – iterbiu, itriu, terbiu etc. esențiale pentru produsele hightech. China controlează 90% din resursele mondiale de pământuri rare. Mari țări cu resurse de minereuri rare importante tehnologic – beriliu, paladiu, iridiu, osmiu, tantal, cobalt etc. sunt: Canada, USA, Mexic, Congo, Brazilia, Rusia, Australia. În viitorul apropiat, resursele de minereuri rare fiind foarte limitate, se are în vedere extragerea minereului de pe asteroizii aflați în spațiu cu ajutorul unor echipamente fără echipaj. România are șansa unor zăcăminte de minereuri rare în diferite amestecuri cu minereuri precum aurul, argintul sau uraniul – germaniu, titan, cobalt, galiu etc.
În mic, la nivelul fiecărui cetățean, lucrurile se vor transforma radical prin Internetul tuturor Lucrurilor – un bilet scris lăsat pe frigider cu ora și meniul prânzului va putea fi citit de aparatele electrocasnice inteligente. Frigiderul va decongela exact ingredientele necesare mesei, după ce va alege rețetele ideale de pe Internet, aragazul se va preîncălzi singur la ora necesară, iar membrii familiei vor fi anunțați prin mesaje personalizate că se apropie ora prânzului. În mare, o aplicație numită Macrosop (urmașul Telescopului sau Microscopului) – care va fi computerul conectat cu toate lucrurile din lume – va putea oferi doritorilor date sintetizate despre orice – de exemplu despre câte cafele se beau exact în acel moment în toată lumea sau doar în cartierul solicitantului.
Oamenii care lucrează, dar și administratorii de firme și statele responsabile vor fi supuși în anii care vor urma unei uriașe forțe centrifuge exercitată de înlocuirea factorului uman de tehnologie. Computerul – care a făcut inutilă munca fizică în multe domenii – a adus în firme foarte multe femei care au putut face aceleași operații ca bărbații. Astăzi, robotizarea și inteligența artificială fac inutilă prezența oricărui om în afara câtorva operatori/supraveghetori ai procesului de producție.
Încă mai există o anumită presiune a sindicatelor și a statelor protective care întârzie înlocuirea elementului uman, dar în fața competiției acerbe a unor țări fără „scrupule” în ce privește șomajul, în fața prăbușirii productivității și a falimentului unor întregi ramuri economice, statele, sindicatele și companiile vor ceda și vor achiziționa tehnologie. Aceasta va înlocui muncitorii și funcționarii aproape în totalitate.
Va apărea în acest context o „clasă a oamenilor inutili” – termen introdus de antropologul Yuval Harari în 2013 – care nu vor avea nicio ocupație și vor fi sprijiniți de statul conștient de imposibilitatea acestora de a-și găsi o ocupație. Ajutoare financiare orientate în acest sens s-au introdus deja în Finlanda și Elveția și se discută intens despre venitul minim garantat. Clasei oamenilor inutili trebuie să li se ofere cadrul necesar petrecerii timpului. Astfel se poate produce o adevărată creștere a turismului, a industriei de „leisure” – exact ca pentru niște membri ai societății umane pensionați înainte de termen. Mai există o șansă pentru oamenii aceștia „inutili”. Dispariția lucrului la fabrică (după cum spuneam, poate chiar dispariția fabricilor) poate structura cadrul unor industrii mici intracomunitare, care să producă obiecte/să ofere servicii ultrapersonalizate pentru ceilalți membri ai comunității, altele decât cele produse de industria automatizată și impersonală.
Se discută la nivel decizional în România și în comunitățile noastre locale despre toate acestea? Dacă nu, vă propun să organizăm rapid Grupuri de Lucru pentru Economia Viitorului la nivel central și la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, cu soluții și propuneri concrete pe care să le punem pe masa decidenților, ca să nu ne batem joc de generațiile viitoare, ca să răspundem ferm la nevoile actuale, ale copiilor și tinerilor noștri ca să nu ne mai salute din mers spre lumea largă.