Cu ocazia Zilei Diplomatului Rus (10 februarie), ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în România, V.I. Kuzmin, a răspuns câtorva întrebări ale redacției Economistul:
Economistul: Care este valoarea economică a Federației Ruse în contextul reașezării puterilor economice la nivel global?
V.I. Kuzmin: Rusia a încheiat anul 2019 cu un excedent semnificativ al bugetului federal, care a fost de
1,932 trilioane ruble (30 miliarde de dolari). Proporția datoriei de stat la PIB este de 14%. Conform rezultatelor anului, inflația nu va depăși indicatorul țintă de 4%. A fost finalizată construcția mai multor facilități de infrastructură dintre cele mai importante: autostrada federală Moscova – Sankt Petersburg, a doua linie a Podului Crimeei (asigurând comunicarea feroviară cu peninsula), gazoductele Puterea Siberiei și Turkish Stream, noile capacități de producție de gaze naturale lichefiate ale Novatek în regiunea Mării Baltice și altele. Crearea complexului cosmodromului Vostocini a progresat semnificativ.
Creșterea industrială anul trecut a fost de 2,3%. Cea mai bună dinamică a fost demonstrată de agricultură. În anul 2020, se estimează că exporturile agricole vor atinge un nivel record de aproximativ 25 de miliarde de dolari.
Economia Rusiei ocupă în prezent locul 12 în lume, iar rezervele valutare ale țării la 31 ianuarie 2020 au ajuns la 562,3 miliarde de dolari, inclusiv rezervele de aur – peste 2.271 tone (locul 5 în lume între state). În același timp, dinamica PIB-ului (+1,3%) nu poate fi considerată satisfăcătoare și în acest context a avut loc o reînnoire substanțială a guvernului, pentru care s-a stabilit sarcina strategică de accelerare a ritmului de creștere economică. În legătură cu acumularea de mijloace bănești semnificative în Fondul Național de Bunăstare – 7.773,06 miliarde de ruble (125,56 miliarde de dolari) sau 6,9% din PIB – a fost luată decizia de a se institui un fond major de investiții de infrastructură de dezvoltare, cu un capital de până la 3% din PIB, adică aproximativ 60 de miliarde de dolari. (…) Este oportun să menționăm că, în ultimul raport „Doing Business” al Băncii Mondiale, Rusia și-a îmbunătățit performanța, ridicându-se de la poziția 35 la poziția 28, în timp ce România a parcurs același drum, dar în direcția opusă: de la poziția 36 la poziția 55.
Care este semnificația anunțurilor făcute de președintele Vladimir Putin cu privire la schimbările din administrație?
Mulți dintre dumneavoastră sunt interesați de semnificația amendamentelor pentru Constituția Rusiei din 1993 propuse de președintele Vladimir Putin, care sunt în prezent discutate la diferite niveluri și care vor fi supuse dezbaterii, precum se estimează, în aprilie, în timpul plebiscitului popular. În primul rând, vreau să subliniez că unii comentatori fără scrupule, inclusiv din UE, susțin că amendamentele ar fi „eliminat primatul dreptului internațional”. Acesta este un fake news tipic. Normele Constituției în vigoare privind recunoașterea „principiilor și normelor de drept internațional recunoscute ca parte integrantă a sistemului juridic al Federației Ruse” rămân neschimbate. „Dacă un tratat internațional al Federației Ruse stabilește alte reguli decât cele prevăzute de lege, se aplică regulile tratatului internațional” (articolul 15). În același timp, prevederile acestui articol care afirmă că Constituția are putere juridică supremă pe întreg teritoriul Rusiei, precum și ale articolului 79, care a stabilit posibilitatea țării noastre de a participa la asociații interstatale și de a transfera o parte din puterile sale în conformitate cu tratatele internaționale, rămân neschimbate. În același timp, există o rezervă substanțială că aceasta nu trebuie să implice restricții asupra drepturilor omului și ale drepturilor civile și nu trebuie să contrazică bazele sistemului constituțional al Federației Ruse. Este vorba exclusiv de completarea articolului 79, norma care spune că „deciziile organismelor interstatale adoptate pe baza tratatelor internaționale ale Federației Ruse în interpretarea lor, care contrazic Constituția Federației Ruse, nu sunt supuse aplicării în Federația Rusă”. Această adăugare se aplică numai deciziilor organismelor interstatale și exclusiv celor ce se bazează pe interpretarea tratatelor internaționale contrar Constituției. Poziția asupra forței juridice supreme a Constituției naționale (a unei legi sau acte echivalente ei) în legătură cu deciziile organismelor interguvernamentale nu este o trăsătură a sistemului juridic din Rusia. Aceasta este pusă în practică în curțile constituționale și în alte state, în special în Germania, Italia, Austria, Marea Britanie.
O noutate semnificativă în Constituție va fi adăugarea normei cunoscute conform căreia Rusia este un „stat social”. Se propune să se includă în legea fundamentală obligația guvernului în mod regulat, cel puțin o dată pe an, de a indexa pensiile, precum și garantarea că acestea nu vor fi mai mici decât nivelul de existență. Simultan, începând cu 1 ianuarie 2020, un decret prezidențial a mărit valoarea capitalului matern, pe care acum încep să îl plătească de la nașterea primului copil, și este prevăzută, de asemenea, o reducere a dobânzii pentru creditele ipotecare pentru familiile cu mulți copii. Toate acestea sunt concepute pentru a ajuta la stabilizarea și îmbunătățirea treptată a situației demografice.
Și încă o precizare: președintele Vladimir Putin s-a pronunțat ferm pentru menținerea Rusiei ca republică prezidențială, care este în concordanță cu experiența istorică și tradițiile statalității noastre. În același timp, sunt extinse competențele Parlamentului la numirea guvernului, vor fi stabilite statutul constituțional și puterile consiliului de stat (în care este reprezentat corpul guvernatorilor țării), iar poziția, introdusă până acum prin decret prezidențial, a vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, al cărui șef va rămâne președintele țării, va fi stabilită de asemenea în Constituție. Se planifică ajustarea perioadei de activitate în postul președintelui la două termene, fără rezerve suplimentare. Președintele și înalții funcționari ai țării nu trebuie să aibă cetățenie străină sau permis de ședere, iar șeful statului poate fi ales doar cu condiția ca el să trăiască cel puțin 25 de ani în Rusia.
Totodată vă pot informa cu autoritate că sondajele de opinie publică efectuate indică un nivel ridicat de sprijin din partea cetățenilor ruși pentru modificările propuse la Constituție. Acest indicator variază între 60 și la peste 90% pentru diferite teme. Astfel, nu există niciun motiv pentru temerile dvs. cu privire la posibilitatea în acest context a „intrării Rusiei în perioada de turbulență politică internă”.
De ce dă lumea în clocot din nou în Orientul Mijlociu și cum vede Rusia detensionarea zonei?
Situația internațională din ultimul an, ca și în perioada anterioară, s-a
caracterizat printr-o tendință de creștere a tensiunilor și a turbulenței, în principal din cauza defalcării treptate de către SUA a mai multor piloni importanți pentru arhitectura stabilității și securității globale (mai – ieșirea din JCPOA în cadrul programului nuclear iranian, august – din Tratatul INF etc.) și punerii în aplicare explicită de către Washington a strategiei de menținere și consolidare a dominanței suverane în afacerile mondiale. Sub conducerea americană, și NATO, în ansamblu, contribuie la exacerbarea acestei tendințe alarmante. În ceea ce privește relațiile noastre cu conducerea SUA după viitoarele alegeri din noiembrie, Rusia respectă întotdeauna un principiu invariabil: suntem pregătiți pentru un dialog egal și respectuos reciproc cu orice președinte legitim, orice guvern, atât din Washington, cât și din orice alt stat. Rusia s-a opus constant fenomenelor negative de pe scena internațională susținând reluarea unui dialog constructiv pe o agendă largă de provocări globale: de la controlul și limitarea armelor strategice, blocarea militarizării spațiului extraterestru și combaterea terorismului internațional, până la problemele inadmisibilității falsificării istoriei, ale luptei împotriva bolilor epidemice periculoase și ale protecției mediului. În acest context, de exemplu, președintele Vladimir Putin a trimis un mesaj unui grup mare de state, în special Statelor Unite și altor membri ai NATO, încă în septembrie 2019, notificându-le cu privire la intenția Rusiei de a respecta un moratoriu unilateral privind desfășurarea de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune, sub rezerva comportamentului similar al altor state interesate. O altă ilustrare clară a stării de spirit a țării noastre în ceea ce privește dezvoltarea diplomației multilaterale a fost inițiativa președintelui rus de a sărbători cei 75 de ani de la victoria coaliției antihitleriste în cel de-al Doilea Război Mondial și de a crea summitul ONU format din cinci state-membre permanente la Consiliul de Securitate pentru a discuta actuala agendă globală.
Care este rolul geostrategic și politic global al Federației Ruse, așa cum este el definit la nivelul administrației prezidențiale a Federației Ruse?
Este adecvat să răspund subliniind că politica externă rusă, atât în documentele sale strategice, cât și practic, este orientată spre crearea de condiții internaționale favorabile, în primul rând, și pașnice pentru dezvoltarea Rusiei. În acest context, îi îndemnăm insistent pe toți partenerii internaționali să consolideze eforturile colective, adică multilaterale, pe baza normelor universal recunoscute de drept internațional pentru dezvoltarea unei arhitecturi moderne de stabilitate și securitate globală, prin elaborarea de soluții consensuale ca răspuns la numeroasele provocări menționate deja cu care se confruntă omenirea.
(…) Repet că unul dintre motivele principale ale instabilității globale îl vedem în dărâmarea arhitecturii securității internaționale, inclusiv în sfera controlului asupra armelor de distrugere în masă, precum și în încercările de impunere a hegemoniei proprii asupra lumii, inclusiv prin concurență lipsită de loialitate.
Care este atitudinea Rusiei față de proiectul chinezesc One Belt, One Road?
Un bun exemplu al unei astfel de politici de care spuneam mai sus este atitudinea noastră constructivă față de strategia geopolitică „O centură – o singură cale” implementată de China. După cum știți, președintele Vladimir Putin a formulat cu ceva timp înainte conceptul de Marele Parteneriat Eurasiatic. În contactele cu partenerii noștri chinezi, ambele părți pornesc de la posibilitatea combinării acestor două concepte de politică externă. În mod tradițional, invităm să urmeze aceeași abordare și cealaltă vecină, Uniunea Europeană, care însă, prin acțiunile sale practice, în special în cadrul Parteneriatului Estic, pune constant statele în fața unei alegeri dure: fie cu Uniunea Europeană, fie cu Rusia. După cum știți, Rusia, împreună cu o serie de țări vecine, dezvoltă un astfel de format de integrare precum Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU). Considerăm că există un potențial vizibil de interacțiune constructivă între UE și EAEU.
Cum vede Federația Rusă că trebuie dezvoltate relațiile politice și economice cu UE și, în acest context, cu Romania?
În relațiile ruso-române, s-au evidențiat câteva schimbări pozitive, printre care trebuie menționată prima, pe parcursul mai multor ani, vizită a delegației Dumei de Stat la București prin intermediul grupurilor de prietenie parlamentare. În contextul președinției românești pe principiu de rotație a Consiliului Uniunii Europene (prima jumătate a anului 2019) și a Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (prima jumătate a anului 2020), s-a intensificat dialogul diplomatic, iar în cadrul acestuia, în special, s-au reluat lucrările la pregătirea următorului volum de documente diplomatice de arhivă în domeniul relațiilor bilaterale pentru perioada 1941-1947. Două aniversări importante au marcat anul 2019: 75 de ani de la eliberarea teritoriului României de sub ocupația trupelor Germaniei naziste și ale Ungariei horthyste, prin eforturile comune ale armatelor sovietică și română, precum și 85 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice dintre URSS și Regatul României. Acestor evenimente le-au fost dedicate conferințele științifico-practice organizate în primul caz de ambasadă și Centrul Rus de Știință și Cultură, iar în cel de-al doilea caz de Fundația Europeană N. Titulescu și de Fundația de Susținere pentru Diplomație Publică A. M. Gorceakov din Rusia. În general, relațiile comerciale și economice ale țărilor noastre au continuat să se dezvolte constant, deși, conform estimărilor preliminare bazate pe datele la 11 luni, la sfârșitul anului se poate aștepta o ușoară scădere a cifrei de afaceri comerciale – între 5 și 7%. Acest lucru se datorează atât unei scăderi a prețurilor mondiale la hidrocarburi (principalul articol al exporturilor rusești), cât și unei scăderi vizibile a exportului de produse inginerești românești în Rusia. Cu toate acestea, volumul total al comerțului va atinge aproximativ 4,7 miliarde de dolari.
Pe parcursul anului, contactele dintre comunitățile de afaceri din cele două țări s-au intensificat. Activitatea Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Româno-Ruse în cadrul Uniunii CCI bilaterale cu țările străine a fost reluată. Au avut loc mai multe forumuri ale oamenilor de afaceri, inclusiv în București, Timișoara și Ploiești. Anul trecut, reprezentantul Centrului Rus de Export a fost acreditat în România, ceea ce ar trebui să aibă un efect pozitiv și asupra cifrei noastre de afaceri bilaterale.
Care este rolul geostrategic al magistralelor energetice pe care Rusia le construiește cu destinație europeană?
În general „rolul geostrategic” al conductelor de energie este de a crea o infrastructură fiabilă care să asigure aprovizionarea garantată cu unul dintre combustibilii cei mai ecologici – gazul natural – pentru partenerii noștri tradiționali din Europa. Toate celelalte prostii propagandistice despre „moleculele libertății” din gaz lichefiat american, dar la un preț mai mare, nu sunt altceva decât o acoperire informațională pentru o concurență lipsită de loialitate.
