_________________

de Elena Dobre
membru al Asociației pentru Studii și Prognoze
Economico-Sociale – filiala Dobrogea

Istoria monedei ne indică un tipar recunoscut nu numai de specialiști, și anume că a existat o tendință de dematerializare monetară de a lungul secolelor. De la renunțarea la monede bătute din aur și argint și emisiunea bancnotelor cu acoperire în aur, la renunțarea la etalonul aur  și acoperirea monedei în putere de cumpărare, s-a ajuns în zilele noastre ca majoritatea plăților să se realizeze în formă electronică, total dematerializată.[1] 

Scopul umanității în domeniul monetar a fost dintotdeauna, simplificarea plăților și facilitarea comerțului, pentru procurarea bunurilor pentru consum imediat sau pentru folosință îndelungată. Faptul este evident din cele mai vechi timpuri dar în secolul 20 și 21 acest comportament social uzual a ajuns  la forme cu adevărat inovative. Vizibilitatea banilor in formă materială s-a diminuat gradual  prin plăți pe bază de cupoane sau emiterea de cec-uri și carduri bancare. În epoca modernă, plățile electronice și moneda electronică sunt utilizate în mod adițional operațiunilor bancare de credit, de debit sau card-uri tip prepaid.

Critici recente privind Cryptomoneda 

În ultimii ani circulația Bitcoin și a altor cryptomonede a ajuns chiar să pună în discuție amenințarea privind suveranitatea monetară, adică monopolul statelor asupra emisiunii și reglementării monedei naționale (Burcu, S. & Ayșen H.G., 2022, p.21).

Afirmația pare a fi susținută de dezbateri la nivel național ce vizează fenomenul la nivel internațional, în cele mai dezvoltate state precum Statele Unite ale Americii, privind întărirea cadrului de reglementare și protecția utilizatorilor față de circulația cryptomonedelor.[2] Remarcăm o serie de critici și afirmații prudențiale privind activitățile ilicite legate de circulația cryptomonedelor, și anume:

• Inovația este nucleul economiei americane, dar inovația responsabilă nu înseamnă avans sau progres tehnologic neverificat fără a privi la implicațiile asupra siguranței sociale și asupra valorilor democratice.
• Cryptomonedele rămân în risc serios pentru finanțarea ilicită și nu este neapărat necesar ca situația să se perpetueze. Caracteristicile agregate unice ale cryptomonedei privind statutul (neclar  sau inexistent) al conformității la nivel național și peste graniță, au cultivat un mediu propice pentru exploatare de către cei ce practică frauda.
• Există măsuri de diminuare a riscurilor precum transparența dar ceea ce ajută efectiv combaterea finanțelor ilicite este de a determina consumatorii/utilizatorii să folosească această măsură în modul cel mai adecvat. 
• Nucleul de bază al cryptomonedei apelată atât de utilizatori legali cât și ilegali, este transferul semnificativ de valoare de tip preudonim, ireversibil și cu partajarea resursei informatice între computerele conectate în rețea (peer-to-peer transfer). Extinderea rețelei a devenit globală și este însoțită de creșterea vitezei de decontare și de eficientizarea costurilor.
• Absența sau reducerea implicării intermediarilor financiari și a punctelor de control în sistemele descentralizate ale cryptomonedei.
• Absența unor linii clare  de demarcație între responsabilitate și atragerea răspunderii sunt cruciale în gestiunea riscurilor de mare valoare, într-un sector cu risc inalt, așa cum este sectorul financiar.
• Diminuarea riscurilor legate de cryptomonede prin transparentizarea sistemelor poate fi însoțită de creșterea experimentării pe linia integrării îmbunătățirii tehnologiilor de confidențialitate (privacy enhancing technologies-PETs).

Caracteristicile specifice și estomparea neconformităților determină totuși o reală atractivitate față de cryptomonede, pentru un spectru larg de actori ilegali și anume:  (i) Este un instrument favorit al fraudatorilor cibernetici (cybercriminals) prin mijloace de plată sofisticate de tip ransomwere-as-a-service (RaaS) ce vizează infrastructuri cruciale pentru furnizarea de energie electrică sau pentru spitale,  ceea ce a condus la extorcarea a cel puțin un miliard de dolari americani numai în anul precedent. (ii) Administrația Biden a raportat fondurile din Corea de Nord au fost folosite în jur de 50% pentru proliferarea regimului prin frauda cibernetică și prin furt de cryptomonede.(iii) Schemele de fraudare a investitiilor continuă să prejudiciereze consumatorii, cu peste nouă miliarde  de dolari americani raportați ca fraudă în 2022. (iv) Cryptomoneda este  una din suita de instrumente utilizată în multe forme de crimă organizată transnațional, ce includ droguri, trafic uman, finanțarea terorismului și evaziune fiscală.

Oportunitățile de luat în considerare pentru combaterea fraudei cu cryptomonede  ar putea fi: (i) promovarea la nivel internațional a acțiunii de combatere a activității ilicite cu cryptomonede având în vedere  capacitatea de reconstrucție a jurisdicțiilor; (ii) îmbunătățirea rezultatelor prin parteneriate public-privat orientate spre cercetare –dezvoltare; (iii) promovarea dezvoltării infrastructurii de identitate digitală, interoperațională sigură și de încredere.

Pe acest fond s-a ajuns la întrebări frecvente de tipul: Circulația banilor în forma materială va mai continua sau nu să existe? Cum vor fi afectate piețele financiare în care încrederea și stabilitatea sunt esențiale? Cum vor răspunde băncile centrale din perspectiva introducerii monedei digitale? Aceste aspecte au căpătat importanță și au atras interesul populației pentru a se găsi răspunsuri. Astăzi, băncile centrale discută  introducerea propriilor monede digitale, așa numitele Central Bank Digital Currencies–CBDCs.

Punerea în circulație și accesibilitatea  monedei digitale va schimba inclusiv cadrul de reglementare privind băncile comerciale. Multe națiuni sunt în prezent în faza de explorare a CBDCs dar riscurile stabilirii și introducerii monedei digitale din perspectiva  menținerii unui sistem bancar sănătos, sunt luate serios în considerare. În particular, anonimatul și accesul universal la moneda digitală  va pune în problema competitivității față de alte forme existente de monedă electronică și de plăți electronice. Se pare că dificultatea proiectării și realizării acestui nou instrument monetar necesită multe studii și explorări. 

Pentru interesul general al utilizatorilor și dată fiind preocuparea noastră pentru finanțe manageriale orientate pe proiecte[3], am decis să ne referim în acest articol, la proiectele exploratorii privind  introducerea  monedei digitale emise și gestionate de către băncile centrale (Central Bank Digital Currency-CBDC).

Dincolo de aceasta, încercăm să ne referim și  la implicarea companiilor orientate pe proiecte, cum este cazul Grupului Giesecke&Devrient  (G+D) care, în calitate de furnizor de tehnologie digitală, a activat încă din 2017 în pregătirea pilotării monedei digitale în mai multe țări. Este cunoscut între altele și pentru soluția informatică  G+D Filia®  dar și pentru crearea, între altele a așa numitelor portofele digitale (digital wallets).

Proiecte  de tehnologie digitală privind implementarea monedei digitale-CBDC

Studii recente[4] arată o intensă preocupare în privința implementării proiectului global privind moneda digitală. Peterson K. Ozili (2023) investighează factorii determinanți ai interesului global față de moneda digitală a băncilor centrale și anume, dezvoltarea durabilă și criptomoneda (Cryptocurrency). Rezultatele pot fi grupate astfel:

– relație semnificativă pozitivă între dezvoltarea durabilă și interesul global privind moneda digitală emisă de băncile centrale (CBDC);

– relație semnificativă pozitivă între interesul global privind Cryptocurrency  și interesul privind moneda digitală eNaira emisă în Nigeria.

– relație  semnificativ negativă a interesului global privind CBDC față de eNaira CBDC;

– relație semnificativă pozitivă între interesul global privind CBDC și interesul global privind moneda digitală eCNY emisă în China;

– relație semnificativ negativă între interesul global privind Cryptocurrency   și interesul global privind  moneda digitală Sand Dollar and moneda digitală D Cash.

Datele furnizate de rapoarte ale unor corporații de cercetare[5] arată că, în ultimii, 130 de țări, reprezentând 98% din Produsul Intern Brut Global, explorează introducerea monedei digitale (CBDC). Dacă în mai 2020 numai 35 de țări luau în considerare introducerea monedei digitale, recent încă 64 de țări sunt în faze avansate de explorare (dezvoltare, pilotare, lansare), și anume:

• 19țări din G20 sunt în stadiu  avansat de dezvoltare a CBDC. Dintre acestea, 9 țări sunt déjà în faza de pilotaj. Aproape toate țările din G20 au făcut progrese semnificative și au investit noi resurse în aceste proiecte, în ultima perioadă;
• 11țări au lansat cu success moneda digitală. Pilotarea din China care a implicat 260 milioane de oameni, este testată în peste 200 de scenarii, unele ce includ tranzit public, stimulare de plăți și comerț electronic (e-commerce);
• Banca Central Europeană este în curs de a începe pilotarea monedei digitale Euro.
•  Peste 20 de alte țări au făcut pași către pilotarea monedelor lor digitale în anul 2023. Australia, Tailanda și Rusia intenționează să continue testarea fazei pilot, iar India și Brazilia au în plan lansarea monedei digitale în 2024.
• Alte bănci din G7, inclusiv Banca Angliei și Banca Japoniei dezvoltă prototipuri ale monedei digitale și consultă atât sectorul privat, cât și sectorul privat, asupra confidențialității  și stabilității financiare.
• Statele Unite ale Americii merg mai departe pe linia ,,wholesale,, or ,,(bank to bank) CBDC. De la invazia Rusiei în Ukraina și ca răspuns la sancțiunile impuse de G7, evoluția wholesale CBDC s-a dublat, astfel încât există, în prezent, 12 proiecte transfrontaliere de tip . wholesale CBDC.

Pe de altă parte, asistăm la o preocupare ferventă a băncilor centrale ale țărilor implicate care publică rapoarte privind progresul proiectelor digitale transfrontaliere inițiate în sistem colaborativ.

Din analiza acestora au rezultat descrierile de mai jos, în care, pentru o cât mai bună semantică, am optat pentru folosirea unor termeni în limba engleză.

Tabelul nr.1 Proiecte transfrontaliere de explorare și implementare a monedelor digitale emise de băncile centrale

Nr crt.	Denumire proiect	Descriere
1	Project Jasper 2017	În 2017,Bank of Canadei a lansat proiectul Jasper, care s-a încheiat după 4 etape, ce au inclus testarea transfrontalieră cu Bank of England și Monetary Autority of Singapore. Țări implicate: Canada, UK,  Singapore.  Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
2	Project Aber 2019	Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au lansat, în 2019,  un proiect pilot CBDC ce a concluzionat că Distributed Ledger Technology (DLT) poate facilita cu succes tranzacțiile transfrontaliere.Țări implicate: UAE, Saudi Arabia. Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
3	Project Onyx/wCBDC 2021	În iunie 2021, Bank de France a anunțat încheierea cu succes a experimentului privind plăți transfrontaliere cu Monetary Autority of Singapore ce utilizează JP Morgan’s Onyx unit. Țări implicate: France, Singapore. Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
4	Project Aurum 2021	În martie 2021, BIS[6] Innovation Hub din Hong Kong, în parteneriat cu Monetary Autority of Hong Kong,au lansat un prototip CBDC care ar putea fi emis atât în sistem wholesale, cât și retail tokens. Țări și entități implicate: Hong Kong, BIS. Utilizare atât în cazul operațiunilor tip  retail cât și în cazul operațiunilor tip wholesale.
5	Project Nexus 2021	Lansat în iulie 2021, Proiectul Nexus are ca scop conectarea sistemelor de plăți naționale  de tip instant, pentru tranzacții transfrontaliere, în mai puțin de 60 de secunde. În martie 2023, prototipul a conectat cu succes sistemul Băncii Centrale Europene (Eurosystem) cu Malaysia și Singapore. Următoarea fază implică  BIS și băncile centrale să se conecteze cu propriile sisteme de plăți naționale. Țări și entități implicate: Eurosystem, Malaysia, Singapore, Philippines, Thailand. Utilizare atât în cazul operațiunilor tip retail cât și în cazul operațiunilor tip wholesale.
6	Project Jura 2021	Bank of International Settlements- Innovation Hub, Bank of France și Swiss National Bank au lansat Proiectul Jura în care, împreună cu un consorțiu privat condus de Accenture, vor conduce un experiment  utilizând sistemul wholesale CBDC (wCBDC) pentru reglemente/agreement-uri transfrontaliere asupra  platformei Distributed Ledger Technology (DLT). Țări implicate: France, Switzerland. Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
7	Project Tourbillion  2022	Lansat în noiembrie 2022, de către Centrul Elvețian al Băncii Reglementelor Internaționale, Proiectul Tourbillion este o platformă prototip ce explorează modul de îmbunătățire a rezilienței informatice[7] scalabilitatea[8] și dreptul la confidențialitate  în ceea ce privește prototipul monedelor digitale emise de băncile centrale (prototype CBDCs). Se estimează finalizarea și testarea prototipului la jumătatea anului 2023. Entități implicate: BIS Swiss Center. Utilizare atât în cazul operațiunilor tip  retail cât și în cazul operațiunilor tip wholesale.
8	Project Multiple CBDC Bridge (mBridge) 2021	În septembrie 2021, Bank of International Settlements (BIS) alături de Thailanda, Hong Kong, China și UAE au elaborat un raport  asupra fazei a II-a, ce privește crearea unui aranjament multiplu CBDC pentru un mecanism de transferuri și operațiuni de schimb valutar, mai rapid, mai ieftin și mai eficient.Țări și entități implicate: Thailand, China, Hong Kong, UAE. Utilizare atât în cazul operațiunilor tip  retail cât și în cazul operațiunilor tip wholesale.
9	Project Rosalind 2022	În iunie2022, Bank of England și BIS Innovation Hub s-au asociat la Londra pentru a crea prototipuri pentru aplicarea unui program CBDC pentru sistemul retail CBDC, organizat ca model intermediar în două faze (based on two-tier, intermediated model). Proiectul urmărește înțelegerea modului în care registrele/jurnalele băncilor centrale comunică efectiv cu sectorul privat al vânzărilor (private sector vendors). Țări și entități implicate: Bank of England and the BIS.  Utilizare în cazul operațiunilor tip  retail.
10	Project Sela  2022	În iunie2022, Bank of International Settlements (BIS) Innovation Hub  din Hong Kong a anunțat un parteneriat între Bank of Israel și Hong Kong Monetary Authority (HKMA). Proiectul Sela este menit să exploreze implicațiile de siguranță cibernetică la nivelul al doilea, retail CBDC (to explore the cybersecurity of two-tier, retail CBDC). Termen de finalizare finalul anului 2022. Țări și entități implicate: Israel, Hong  Kong  and the BIS. Utilizare în cazul operațiunilor tip  retail.
11	Project Icebreaker   2022	În septembrie 2022,Bank of Israel, Central Bank of Norway, Sveriges RisksBank and Bank of International Settlements (BIS) Innovation Hub  Nordic Centre,  au anunțat Proiectul Icebreaker care ar putea testa inter-link-ul și inter-operabilitatea între diferite monede digitale tip retail (retail CBDCs).Proiectul explorează un model care să permită plăți tip retail CBDC trans-frontaliere, peste graniță. Implementare estimată  la finalul anului 2022 și raport așteptat în 2023. Țări și entități implicate: Israel, Norway, Sweden and the BIS. Utilizare în cazul operațiunilor tip  retail.
12	Project Mariana 2022	În Nov 2022, Bank de France, Monetary Authority of Singapore, Swiss National Bank în parteneriat cu Eurosystem BIS Innovation Hub au anunțat proiectul privind un formator de piață automat și transfrontalier (a cross-border automatic market maker AMM). Proiectul explorează utilizarea AMMs pentru a facilita schimburile valutare între francul elvețian, euro și dolarul singaporez la nivelul wholesale. Țări și entități implicate: France, Switzerland, Singapore and the BIS. Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
13	Project Helvetia 2022	Proiectul Helvetia a fost o colaborare între Swiss National Bank, BIS-Bank of International Settlements și SIX -un operator comercial de infrastructură informatică. În 2020, proiectul a explorat fezabilitatea emiterii unei monede digitale tip wholesale CBDC în cadrul unei platforme digitale de distribuție a operatorului SIX. În Jan 2022, s-a anunțat că proiectul Helvetia a integrat cu succes wholesale CBDC în infrastructura bancară de bază a Elveției. Țări și entități implicate: Switzerland and the BIS. Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
14	Project Dunbar 2022	Băncile centrale din Australia, Singapore, Malaezia și Africa de Sud au început explorarea unei platforme pentru raportări reglementate internațional.  Din martie 2022 proiectul construiește două prototipuri care să permită raportări reglementate asupra monedelor digitale multiple (multiple CBDCs)Țări implicate: Australia, Singapore, Malaysia and South Africa.Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
15	Project Cedar/Ubin 2023	În Nov 2021, Federal Rezerve Bank of New York și Monetary Autority of Singapore au lansat proiectul Cedar/Ubin. Această asociere tip experiment explorează tranzacțiile transnaționale de tip multi-currency cu înregistrarea în Registrul/Jurnalul DLT. Raportul de progres al proiectului din 2023 arată potențialul DLT de a spori inter-operabilitatea și de a realiza plățile în 30 de secunde (DLT’s potential to enhance interoperability and achieve 30-second atomic settlement in cross-border multi currency payments). Țări și entități implicate: United States (NY Fed), Singapore (Monetary Autority of Singapore). Utilizare în cazul operațiunilor tip wholesale.
16	Project Polaris 2023	În februarie 2023, Centrele Nordice ale Băncii Reglementelor Internaționale  (BIS) au proiectat Polaris ca să exploreze siguranța și reziliența în sistemele CBDC. Proiectul va începe cu un raport analitic asupra posibilităților de plata offline și asupra funcționalității platformelor informatice CBDC. Această fază este urmată de un eveniment de tip deep-dive unde furnizorii invitați discută soluțiile lor față de riscuri și opțiunile de scalabilitate pentru monedele digitale (CBDCs) Entități  implicate: Nordic Centres of BIS.Utilizare în cazul operațiunilor tip retail.

         Sursa: https://atlanticcouncil/org/cbdctraker/ ;  https://www.bis.org/about/bisih/projects.htm?m=268

În 2017, Banca Canadei a elaborat un raport privind platforma informatică Jasper (proiectul Jasper)  privind implementarea monedei digitale.[9]

Proiectul Jasper este o inițiativă colaborativă de cercetare a structurilor Payments Canada, Bank of Canada, Financial Innovation Consortium R3 și o serie de alte instituții financiare Canadiene, asupra modului în care Distributed Ledger Technology (DLT) ar putea transforma viitorul plăților în Canada. DLT reprezintă un registru, un jurnal de evidență în care, în mod regulat, se înregistrează în mod special activități comerciale și încasări și plăți (a book in which things regularly recorded, especially business activities and money received or paid).

În Statele Unite, progresul privind introducerea CBDC la un moment dat a stagnat stagnat datorită criticilor existente în legătură cu aceasta, dar spre finalul anului 2022, guvernul a realuat pașii necesari pentru înființarea și punerea în circulație a monedei digitale.

 Au fost publicate[10]  o serie de date privind proiectul proof of concept (PoC) gestionat de Federal Reserve și de câteva dintre cele mai mari bănci americane (Citigroup, Mastercard și Well Fargo). Proiectul a testat o platformă interoperațională (interoperable digital money platform) denumită Regulated Liability Network (RLN).

Timp de 12 săptămâni, în cadrul proiectului PoC a fost testată versiunea RLN proiectată să opereze exclusiv în U.S dollars. Băncile comerciale au simulat emisiunea de digital money sau ‘tokens’ reprezentând depozite ale propriilor clienți și totul a fost reglat înregistrarea operațiunii de către Federal Reserve într-un registru-jurnal multiplu partajat pe bănci (a shared multi-entity distributed ledger).

Din cele expuse mai sus, putem observa că proiectele în cauză au ca obiect un sistem de prototipuri și platforme CBDC ce se constituie într-un model intermediar tip two-tier pe două nivele operaționale, și anume:

– operațiuni tip wholesale, adică sisteme multi-currency de plăți multiple cu monede digitale între bănci centrale, și

– operațiuni tip retail, adică sisteme de plăți cu monede digitale bank to bank.

Menționăm faptul că operațiunile se referă la tranzacții, transferuri și schimburi monetare în care, plățile rămân în mod evident, corelative față de încasări.

În legătură cu aceste proiecte transfrontaliere privind implementarea CBDC, este de reținut și implicarea majoră a BIS-The Bank for International Settlements în calitatea sa de bancă a băncilor centrale ce decontează, soluționează și reglează[11] problemele operaționale specifice băncilor centrale.  BIS este o instituție financiară internațională deținută prin asociere de băncile centrale. Obiectivul primordial este asigurarea cooperării monetare și financiare la nivel internațional.

Proiectele în care BIS este implicată sunt nu numai pe linia emiterii CBDC (de ex: Helvetia 2022, Aurum 2021,Jura 2021, Dunbar 2022, Mariana 2022, Multiple CBDC mBridge) ci mai ales, pe linia asigurării unui cadru de reglementare a riscurilor și de siguranță operațională (de ex: Viridis 2022, Gaia 2023, Ellipse 2022)[12].

Viziunea  furnizorilor de tehnologie digitală privind moneda digitală-CBDC

Proiectele digitale prezentate anterior sunt proiecte de infrastructură informatică în care se implică nu numai guverne și autorități monetare dar și companii cu acest profil de activitate. Astfel, nu putem ignora viziunea furnizorilor de tehnologie digitală, precum Grupul G+D.

Giesecke&Devrient (G+D) este o companie globală de tip SecurityTech cu sediul permanent la Munchen. Este poate una dintre cele mai vizibile organizații orientate pe proiecte[13] și acest lucru derivă din istoricul să de peste 170 de ani, cu  obiectul său de activitate inovativ, ce a trecut de la a fabrica bancnote, încă de la jumătatea secolului IXX, până la evoluția mijloacelor tehnice de comunicare și de plată (card-uri SIM pentru telefonie și soft-uri pentru sistemul de plăți electronice)și până la furnizarea de tehnologie digitală în sectorul financiar actual.

Pentru edificare, considerăm util să amintim câteva repere istorice privind G+D, dar mai ales evoluțiile actuale privind rolul pe care aceasta îl joacă în implementarea proiectului privind moneda digitală, la nivel global.

Sub moto-ul  Creating Confidence,  compania G+D propune soluția informatică G+D Filia® ca marcă înregistrată și motivează introducerea monedelor digitale  emise de băncile centrale. Ca și ,,creator de încredere,,  la nivelul G+D se lucrează pe trei segmente de securitate tehnologică: securitate digitală, platforme financiare și tehnologie monetară.Pentru clienții săi, G+D se consideră și este considerat un partener de încredere, de mai bine de 170 de ani. Prin ofertele sale, se poziționează în a-și sprijini clienții în viitoarea etapă de digitalizare a societății și a economiei. Compania creează în prezent pachete complete de servicii financiare complexe, de la on-boarding și autentificare, până la emitere de card-uri eCommerce.

Fie că vorbim de domeniul conectivității IoT (Internet of Things) sau de tehnologia identității sau de infrastructura digitală, Grupul G+D se prezintă ca un partener de încredere pentru securitatea digitală a guvernelor, a autorităților publice și a întreprinderilor/ companiilor din întreaga lume. Cu referire la utilizatorii finali, compania afirmă că, prin soluțiile sale, este un partener de încredere pentru clienții săi  cu cele mai înalte cerințe, ceea ce face viețile a miliarde de oameni  să fie mai sigure.[14]

Moneda digitală emisă de banca centrală (Central Bank Digital Currency-CBDC) este prezentată ca fiind sigură și de încredere luând forma unui cash digital ce poate fi utilizat de către oricine, oriunde, oricând. Acest lucru este esențial în ideea de a se asigura o formă digitală de plată sigură și credibilă.  Moneda digitală emisă de banca centrală (CBDC) servește sub formă de bani digitali sau  masă monetară digitală cu recunoaștere publică ce funcționează ca mijloc de plată, mijloc de păstrare a valorii și unitate de cont. Obiectivul G+D este de a proiecta  o soluție informatică potrivită pentru CBDC în care să se regăsească toți cei care participă la funcționarea  sistemului de plăți ca un ecosistem. G+D a explorat conceptul CBDC în detaliu încă din 2017, obținând o atare înțelegere, astfel încât și-a format gândirea legată de CBDC în domenii specifice de cercetare și inovare. Compania G+D a consiliat Bănci Centrale din întreaga lume, angajând studii de anvergură și a concluzionat cu succes, împreună cu acestea, o serie de inițiative legate de  implementarea CBDC.

Urmând aceste inițiative, G+D a realizat ingineria CBDC sub forma soluției G+D Filia®[15]. Soluția informatică este proiectată să fie un instrument de plată digital public și guvernamental care să ofere cel mai înalt nivel de siguranță și reziliență  fără nici un punct de eșec și care să facă  posibil în mod real echilibrul între păstrarea confidențialității și transparență.  Mai mult, G+D a pus la punct, încă de la început, asigurarea plăților consecutive off-line, fapt recunoscut  ca un factor de bază în succesul implementării CBDC.

Din 2017, de la stabilirea unui grup de lucru, compania G+D s-a implicat în detaliu în implementarea CBDC la nivel global. Experiența sa în acest domeniu este relevată  de o serie de proiecte de pilotare[16] și anume: (i) Bank of Gana  pilot; (ii)  Bank of Thailanda  pilot; (iii) LIFT Challange experimentation with Banco Centralo do Brasil; (iv) Finalist, G20TechSprint BIS and Bank Indonesia; (v) Winner, Global CBDC Challange Monetary Authority of Singapore; (vi) Central Bank of Eswatini retail project; (vii) Consultancy and feasibility study in Africa; (viii) G20 Eurosystem National Bank CBDC simulation; (ix) Consultancy of Eurozone; (x) Winner Hong Kong Monetary Authority Best Technology; (xi) Pilot with the Hong Kong Monetary Authority and Standard Chartered HK.

În calitate de partener de încredere cu peste 100 de bănci centrale din întreaga lume, compania G+D este în fruntea clasamentului bazat pe experiență în ceea ce privește siguranța plăților, conectivitatea bazată pe încredere, protejarea datelor de identitate și protejarea infrastructurii digitale. Folosind cunoștințele extinse și experiența drept pârghii în aceste domenii, grupul G+D afirmă în publicațiile și rapoartele sale că a devenit unica companie ce poate furniza soluții convingătoare băncilor centrale de a se alinia cerințelor evolutive pentru o monedă digitală cu caracter public sigură și cu adevărat inclusivă.

Motivația introducerii monedei digitale

O monedă digitală emisă de o bancă centrală (CBDC) este un mijloc de plată în contextul digitalizării. Aceasta combină caracteristicile numerarului fizic (physical cash) cu credibilitatea data de statutul legal de monedă oficială așa numita monedă fiduciară (fiat currency[17])  și acceptarea universală ca mijloc de plată. O monedă digitală CBDC este emisă și acoperită de banca centrală, fiind garantată de moneda națională stabilită prin lege ca monedă fiduciară. Este un instrument financiar a cărui valoare nominală este superioară valorii sale intrinsece și care se utilizează ca valoare de schimb, mijloc de plată garantat de instituția emitentă. Bancnotele în circulație reprezintă moneda fiduciară ce este  emisă de guvern,  nefiind  acoperită sau garantată nici în aur, nici în devize, ci în puterea de cumpărare din economie.  Moneda fiduciară oferă băncilor centrale un control mai mare asupra economiei, pentru că acestea pot decide cât de mulți bani să tipărească, așa încât să se evite hiperinflația.[18]Ca versiune digitală a numerarului, moneda digitală asigură utilizarea confidențială, având caracteristici îmbunătățite pentru utilizare în economia digitală. Ca urmare, utilizatorii câștigă mai multe opțiuni de efectuare a plăților, fie plăți individuale de la o persoană la alta, fie să înlocuiască transferul de bani, fie achiziții din magazine în mod fizic sau cumpărături  din mediul on-line.

În cele de mai jos, arătăm motivația și beneficiile monedei digitale pentru cei interesați și care au o miză în introducerea CBDC.  Vom vedea că, în cele din urmă, decizia de a introduce o monedă digitală CBDC rămâne la nivelul băncilor centrale, în colaborare cu structurile lor guvernamentale. La oportunitățile băncilor centrale se adaugă beneficiile potențiale ale utilizatorilor și ale diferitelor sectoare din  economie.

Beneficiile utilizatorilor monedei digitale CBDC

Accesibilitatea universală: Numerarul sau cash-ul este în mod curent singurul mijloc de plată deplin accesibil. Ca monedă oficială fiduciară emisă de guvern  acesta este general acceptat și poate fi folosit în orice scenarii de plată, cu excepția spațiului digital. Moneda digitală (CBDC) poate extinde aria de utilizare către lumea digitală. Orice comerciant, orice taximetrist  sau orice membru al comunității ar putea să accepte  moneda CBDC și să o folosească instant. Moneda digitală ar putea fi prima monedă cu adevărat interoperabilă ca mijloc de plată, putând fi folosită de oricine, oriunde și oricând (anyone, anywhere, anytime).

Incluziunea financiară: Pentru segmentele de populație nebancarizate sau subbancarizate, participarea la economia digitală este imposiblă sau prea costisitoare. În multe cazuri, societățile cu venituri mici sunt pur și simplu nelucrative pentru jucătorii comerciali, iar serviciile de plată implică adesea echipamente scumpe, precum telefoanele inteligente (expensive devices such as smartphones).

Reziliența:  Se are în vedere că moneda digitală CBDC  are să servească ca un mijloc de plată rezilient care ar putea să continue să funcționeze în situații de criză, chiar  și off-line,  fără conectare la o rețea Internet și fără energie electrică, dar numai temporar/ pe timp limitat. 

Păstrarea confidențialității datelor: Și în prezent, plățile digitale presupun divulgarea datelor personale către furnizorul serviciului de plată, către comerciant, sau, în cele mai multe cazuri, către ambii. Acesta este adesea parte din modelul de business al furnizorului de servicii de plată. Soluția informatică G+D Filia este prezentată ca putând cu adevărat  să protejeze confidențialitatea utilizatorilor de monedă digitală, în timp ce conformitatea cerințelor guvernamentale este îndeplinită.

Costuri: În timp ce multe metode digitale de plată sunt gratuite pentru consumatori, o parte a costurilor tranzacției trec indirect, de la comercianți,  la consumatori, prin mărirea prețurilor. Moneda CBDC ar putea asigura competiția în ecosistemul de plăți, ceea ce este relevant atât timp cât preocuparea pentru digitalizare crește numărul jucătorilor dominanți.

Beneficiile pentru sectoarele economice

În mod implicit, moneda digitală emisă de băncile centrale (CBDC) ar putea servi drept fundament pentru noi oportunități în inovațiile sectorului privat. O mai mare eficiență dată de decontarea în mod instant, sau altfel spus, în timp real și costurile reduse ale plăților, sunt beneficii globale ale sectoarelor economice, așa cum se exemplifică mai jos:

Beneficiile aduse comercianților: CBDC poate reduce semnificativ comisioanele de tranzacționare asociate metodelor de plată tradiționale, precum și comisioanele de procesare plăți cu card-uri sau comisioanele de decontare. Mai mult, apare o reducere semnificativă a costurilor de manipulare a numerarului de la și către bancă.

Beneficiile aduse băncilor comerciale: Soluțiile informatice precum G+D Filia®,  au în vedere implementarea CBDC printr-un ecosistem organizat pe două nivele (two tier model), în care sistemul băncilor comerciale își menține rolul său semnificativ  în realizarea operațiunilor față de clienți, odată cu distribuția CBDC. Băncile comerciale ar putea avea avantajul de a atrage noi segmente de clientelă pentru a-și extinde serviciile bancare. Decontarea în timp real a CBDC va face posibilă optimizarea lichidității bancare și îmbunătățirea eficienței operaționale.  Mai mult, CBDC ar putea servi drept fundament pentru noi modele de business.

Beneficiile aduse industriei FinTechs:Același principiu este valabil și în industria FinTech, care ar putea să beneficieze de oportunități de reducere a costurilor și de inducere a inovațiilor și creștere economică. FinTech este sectorul cu creșterea cea mai rapidă pentru capitalurile de risc.

 Oxford Dictionary  definește industria Fintech  drept un ansamblu de programe de computer și alte tehnologii utilizate să sprijine sau să permită serviciile bancare și financiare[19].

FinTech  semnifică tehnologia financiară, cu referire la tehnologiile utilizate în sectorul financiar al economiei. Aceste tehnologii includ aplicații de tipul: online banking apps, online stock brokerages, și mobile payment apps. Industria FinTech este un domeniu cunoscut  de decenii dar care în ultimii ani a căpătat o mare popularitate prin diversitatea tehnologiilor financiare aplicate.

Companiile din industria FinTechs pot profita de existența acestei infrastructuri fără a mai fi nevoie să-și construiască una proprie sau fără a mai apela la jucători mai mari precum băncile comerciale care impun comisioane pentru utilizarea infrastructurii lor.

 FinTech este un domeniu de educație financiară de  mare actualitate, în care se include și pregătirea pe linia monedei digitale emisă de băncile centrale (CBDC). Soluția CBDC, guvernată de banca națională oferă o infrastructură de plată sigură și instantanee (în timp real).

Concluzii

Din procesarea datelor analizate de echipe de cercetare de prestigiu[20] se desprind o serie de aspecte ce sumarizează perspectiva proiectului implementării CBDC la nivel global și răspund întrebărilor celor mai frecvente privind CBDC. Dintre acestea, am selectat numai câteva aspecte, după cum urmează:

Ce reprezintă o monedă digitală emisă de banca centrală?

Moneda digitală emisă de banca centrală (Central Bank Digital Currency-CBDC) este forma digitală a monedei naționale a unei țări fiind garantată de banca națională ca monedă fiduciară. În loc să  tipărească bancnote de hârtie, banca centrală emite monezi electronice deschizând conturi bancare acoperite de încredere deplină prin implicare guvernamentală.

Dar oare monedele digitale nu există deja?

Există deja câteva mii de monede digitale cunoscute drept criptomonede.Bitcoin este cea mai cunoscută criptomonedă cu circulație liberă, necentralizată, fără implicarea neapărată a băncii centrale și fără reglementare expresă. Un alt tip de criptomonede sunt așa numitele monede stabile (stablecoins) a căror valoare este controlată și susținută la un anumit nivel față de moneda națională. Criptomonedele funcționează în baza unui  sistem de registru-jurnal  ținut pe mai multe computere utilizate împreună și care partajează programe și date (distributed-ledger technology). Aceasta înseamnă un sistem în care  multiple devices din întreaga  lume și nu un singur central hub,  verifică în mod constant acuratețea tranzacțiilor monetare. Reținem totuși că așa numitele monede stabile nu reprezintă de monede digitale emise de băncile centrale.

Cum ar putea un guvern să introducă o monedă digitală emisă de banca centrală?

Există multe rațiuni de explorare a monedelor digitale, și există motivații  ce diferă de la țară la țară pentru emisiunea CBDCs, ceea ce depinde în fapt de situația economică. Cele mai comune motivații se referă la: (i) promovarea incluziunii financiare prin accesul ușor și sigur la monedă pentru a nu bancariza și supra-bancariza populația; (ii) introducerea competiției și rezilienței în piața națională a plăților, ceea ce ar putea avea nevoie de stimulente pentru a furniza moneda mai ieftin și cu cel mai bun acces; (iii) creșterea  eficienței în efectuarea plăților și scăderea costurilor de tranzacționare; (iv) crearea de fluxuri monetare programabile și îmbunătățirea transparenței; (v) furnizarea pentru politica monetară și fiscală aunui flux  de date  ușor și diferit de cel de până acum.

Care sunt provocările cele mai pregnante?

Sunt avute în vedere câteva provocări și fiecare țară le ia în considerare înainte de lansarea emisiunii CBDC. Cetățenii ar putea retrage prea mulți bani din bănci dintro dată pentru a cumpăra CBDC, ceea ce ar putea cauza o reacție emoțională puternică față de bănci, afectarea abilității acestora de a împrumuta, și implicit un efect șocant în rata dobânzilor. Aceasta este o problemă, mai ales în cazul țărilor cu sistem financiar instabil. CBDC poate induce riscuri operaționale, fiind vulnerabile la atacuri cibernetice, ceea ce implică necesitatea de a le face reziliente față de aceste riscuri. Și în final,  monedele digitale CBDCs necesită un cadru de reglementare complex ce include protecția datelor, protecția consumatorului și standarde anti-spălare de bani. Toate acestea ar trebui stabilite mai robust, adică în mod temeinic, înainte de adoptarea acestei tehnologii.

Care sunt implicațiile de securitate la nivel național prin introducerea CBDC?

Noile sisteme de plată crează externalități ce impactează viața de zi cu zi a cetățenilor, și poate pune în pericol obiectivele de securitate națională ale țării. Acestea pot, de exemplu, să limiteze fluxurile de transport pe căile ferate transfrontaliere și să impună sancțiuni. Pe termen lung și la nivel internațional, absența preluării conducerii și stabilirii de standarde poate avea consecințe negative, mai ales că anumite țări precum China, își mențin avantajul de a fi avansat deja în explorarea și dezvoltarea CBDC.

Considerând că față de această realitate ce a devenit iminentă, nu am epuizat, nici pe departe, provocările  și așteptările privind introducerea monedelor digitale CBDC, invităm să contribuie la dezvoltarea acestei problematici pe toți cei interesați, în mod direct și indirect, de mediul economic și financiar. Ne referim nu numai la economiști, dar și la toți cei ce aparțin profesiilor de tip tehnic-operațional, precum ingineri, arhitecți, medici și așa mai departe. Sunt invitați  pentru această contribuție, în mod egal, și studenții și cadrele didactice din orice domeniu profesional.

Sperăm ca lucrarea noastră să ducă la dezvoltarea acestei teme și chiar la dezbateri utile pentru  o cât mai bună înțelegere a CBDC, inclusiv prin așa numita ,,educație financiară continuă’’, educație pe care am experimentat-o noi înșine prin documentarea pe această temă.

Avem convingerea că numai prin preocuparea consecventă în timp util se va putea va ajunge la implementarea cu succes și utilizarea adecvată (etică și eficientă) a acestui nou  ecosistem de plată al monedei digitale CBDC.

Să nu uităm că acesta este definit și prezentat de către furnizorii de tehnologie digitală drept cash digital pentru oricine, oriunde, oricând[21], aproape ca un produs farmaceutic miraculos disponibil oricui, în timp și spațiu. 

---

[1] Burcu, S., Ayșen H.G., (2022).  Digital Currencies, Cryptocurrencies and Central Bank  Digital Currency,  IN: Proceedings of International Conference on Eurasian Economies, Session 1A: Growth,   p. 15-23

[2] Carole House, US House Committee on Financial Services, February 15, 2024 https://www.atlanticcouncil.org/commentary/testimony/carole-house-testifies-to-the-house-financial-service-committee-crypto-crime/ (accesat la 07.03.2024)

[3] Dobre, E. (2023). Finanțe manageriale orientate pe proiecte – Curs universitar-Editura Prouniversitaria, București ISBN: 978-606-26-1501-7 160p.

[4]Peterson K. Ozili (2023). Determinants of global interest in central bank digital currency: The role of sustainable development and cryptocurrency The role of sustainable development and cryptocurrency, Digital Transformation and Society,  Emerald Publishing Limited e-ISSN: 2755-077X p-ISSN: 2755-0761 DOI 10.1108/DTS-04-2023-0020

[5]Giulia Fanti &Kari Kostiainen, Missing Key: The challenge of cybersecurity and central bank digital currency, Report 15 June 2022, https://www.atlanticcouncil.org/in-depth-research-reports/https://www.atlanticcouncil.org/wp-content/uploads/2022/06/Missing_key.pdf  accesat la 20.01.2024

[6]The Bank for International Settlements (BIS)   sau Banca Reglementelor Internaționale (lb RO) https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/settlement?q=Settlement =anofficialagreementthatfinishesanargument.

BIS PROJECTS:  https://www.bis.org/about/bisih/projects.htm?m=268

[7]https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/cyber = involving, using, or relating to computers, especially the internet; https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/resilience=theabilityto behappy,successful, etc. again after somethingdifficultorbadhashappened

[8] https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/scalability =theabilityof abusinessorsystemtogrowlarger

[9] Project Jasper: A Canadian Experiment with Distributed Ledger Technology for Domestic Interbank Payments Settlement. 2017

[10]Digital currency is already here. You were warned. (bizpacreview.com) Vivek Saxena, Digital currency is already here. You were warned

 News/Comentary, November 17, 2022

[11]lb. Eng. settlement=an official agreement that finishes an argument, drept pentru care, Bank of  International Settlements a fost tradus în lb. Ro.  Banca Reglementelor Internaționale și nu Banca Internațională de Reglementare.

A se vedea: Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel (1999). Editura Didactică și Pedagogică București, 1999. A se vedea:Dobre, E. (2003). Studiu de caz: Banca Reglementelor Internaționale În: Elemente de Monedă Credit Bănci, Editura ExPonto, Constanța pp.251-252

[12]https://www.bis.org/about/bisih/projects.htm?m=268

[13]Dobre E. (2023) Oriented Projects Companies and  Global Digital Financial Projects-G&D and Central Bank Digital Currency Project, UOC-FSE PIGE  Conference, 2023

[14]Giesecke+Devrient | G+D (gi-de.com)

[15]G+D Filia® – cash for the digital age | G+D (gi-de.com) accesat la 31.01.2024

[16]https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/pilot-plant

[17]https://en.wikipedia.org/wiki/Fiat_moneyhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Moned%C4%83_fiduciar%C4%83#:~:text=Moneda%20fiduciar%C4%83%20sau%20moned%C4%83%20fiat,ap%C4%83rat%C4%83%20de%20o%20institu%C8%9Bie%20centralizatoare.

[18]https://www.investopedia.com/terms/q/quantitative-easing.asp

[19]Oxford Dictionary = computer programs and other technology used to support or enable banking and financial services. „fintech is one of the fastest-growing areas for venture capitalists„

20.https://www.atlanticcouncil.org/programs/geoeconomics-center/all-events/exploring-central-bank-digital-currency/
https://www.atlanticcouncil.org/blogs/econographics/central-bank-digital-currency-evolution-in-2023-from-investigation-to-preparation/
https://www.atlanticcouncil.org/in-depth-research-reports/issue-brief/asking-the-right-questions-how-digital-currencies-can-enable-financial-inclusion/

[21]Digital Currency Ecosistem CBDC:Digital cash for everyone, anywhere, anytimeDesigning and delivering secure CBDC solutions | G+D (gi-de.com) accesat la 31.01.2024