Toamna se numără bobocii. Este anotimpul când, pe de o parte, învățătorii numără „bobocii” ce pășesc prima dată pe porțile școlilor, iar diriginții strigă cataloagele nou-sosiților liceeni, „boboci” la rândul lor; pe de altă parte, oamenii câmpului culeg toamna roadele trudei lor de primăvară-vară. Munca lor e cântărită doar acum, la strânsul recoltei. Zicala „toamna se numără bobocii” vine chiar din lumea satului: primăvara se pun ouăle la clocit, vara eclozează bobocii, dar nu toți puii ce ies din ou ajung să prindă toamna. De aceea, gospodarii își numără toamna efectivul de păsăret.
Dar zicala o folosim mult mai des la oraș, când ne referim la faptul că evaluarea unei perioade de muncă se poate face realist doar la finalul ei. Tot toamna se numără bobocii și pentru economia națională, iar datele macro prognozate încă din primăvară și speranțele de creștere economică abia acum capătă sau nu confirmare.
Dar ca să te bucuri să numeri toamna boboci de gâscă e necesar să fi pus la clocit ouă tot de gâscă, nicidecum de găină, de bibilică, de struț și în niciun caz ouă de crocodil. Și atunci, ce ingrediente a avut economia națională în prima jumătate a anului astfel încât toamna să fie profitabilă?
Comisia Europeană anticipa în prognoza de primăvară un avans de 3,2% în 2023, pe baza creșterii consumului privat (sprijinit și de indexarea salariilor și pensiilor, precum și de schemele de sprijin guvernamentale, inclusiv din domeniul energiei) și a formării brute de capital fix (avansul investițiilor fiind sprijinit și de promisiunea absorbției fondurilor europene). Dar România se află într-o situație fiscal-bugetară foarte dificilă, caracterizată de un nivel insuficient al veniturilor bugetare, de cel mai jos nivel al veniturilor fiscale din UE și de o mărime ridicată a deficitului structural și a deficitului extern (deficit al contului curent de peste 9% din PIB) (potrivit unui raport al Consiliului Fiscal).
Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2023 a relevat un deficit bugetar relativ ridicat, cauzat atât de dinamica mai lentă a unor categorii de venituri, cât și de creșterea peste așteptări a unor categorii de cheltuieli în raport cu țintele din proiectul de buget. Iar în lipsa unei politici fiscale prudente, efectul inflației ridicate va influența negativ bugetul. În condițiile în care România este, din nou, sub amenințarea deficitului excesiv, procesul de consolidare bugetară este inevitabil. Este necesară o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care să fie susținută de eliminarea exceptărilor și portițelor din legislația actuală și de creșterea eficienței colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale și reducerea evaziunii.
Dar pentru că statul este dezordonat bugetar, înăsprirea poverii fiscale doar pe umerii economiei reale va aduce mai curând numărarea unor pui de crocodil ieșiți din ouăle ce se spera a fi ale gâștii cu ouă de aur.
