Glonț, pe lângă Planul Juncker

Date:

România a trecut glonț pe lângă planul Juncker, adăugând astfel încă o „performanță” negativă pe lunga listă a nerealizărilor cu care cei care ne conduc ne obișnuiesc să trăim de 25 de ani încoace. Motivul este simplu și arată încă o dată un adevăr românesc trist și dureros: prostia, incompetența și neprofesionalismul puse dimpreună la treabă plasează România întotdeauna pe ultimul loc, și acum încă o dată.

De ce spun asta? Să mă explic: Știm cu toții cât de crunt a lovit ultima criza economică și financiară în structura economiei reale din Europa și mai ales în încrederea tuturor investitorilor. Lipsa de încredere în economie și în capacitatea statelor de a contribui la redresarea acesteia s-a tradus peste noapte atât în înghețarea tuturor intențiilor de investiții în proiecte private, cât și în înghețarea investițiilor publice de orice natură. Lipsa investițiilor a provocat la rândul ei un regres economic, multe state europene dezvoltate confruntându-se cu ritm de creștere economică negativă sau, în cel mai bun caz, cu stagnare. Ajuns Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a venit cu proiectul construirii unui uriaș fond special, destinat tocmai relansării investițiilor și a redresării economice europene, un fond care să injecteze bani în proiecte europene strategice, indiferent de geografie, de politică, de naționalitatea proiectelor, dar dependent direct de natura strategică a proiectului propus a fi finanțat.  Planul de investiții strategice, botezat pe scurt „planul Juncker”, încearcă practic să fie un „NEW DEAL” care să relanseze economia europeană după lovitură financiară a ultimilor ani. Planul Juncker a creat o rezervă financiară de amploare menită să restabilească încrederea și să asigure Europei resursele pentru competiția cu economia globală. Fondul European pentru Investiții Strategice va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Într-o epocă de criză financiară de amploare seismică, în care principala barieră în dezvoltarea afacerilor este lipsa de finanțare, Fondul special va ajuta companiile antreprenoriale mici și mijlocii să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.

Dar acest NEW DEAL are toate (ne)șansele de a trece glonț pe lângă România. De data asta nu din cauza vreunei decizii politice ale „marilor puteri”, ci din cauza incapacității României de a promova proiecte strategice de investiții care să se califice pentru finanțarea prin Fondul Juncker. Recent, agenția Agerpres transmitea că peste 220 de proiecte majore sunt deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. Dar, ce să vezi, România nu se află printre acestea. Asta după ce în 2014 România s-a grăbit „să atace” Planul Juncker cu o lista uriașă de presupuse proiecte de investiții, dar din care nici unul nu s-a dovedit a fi strategic. Ba dimpotrivă, lista de proiecte de investiții trimisă de guvernul de atunci părea a fi mai curând o bătaie de joc realizată într-un stil provincial, deloc profesionist, trimisă la Bruxeless nu de la periferia geografică a Uniunii Europene, ci de la periferia europeană a abordării responsabile și serioase. De altfel, potrivit unor analize CursdeGuvernare.ro, Comisia Europeană și-a exprimat nemulțumirile față de faptul că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european FEIS. Potrivit sursei citate, mai mulți oficiali europeni au precizat care ar fi motivele pentru care nici unul din cele peste 200 de proiecte trimise la Bruxelles în decembrie 2014 de către Guvernul Ponta nu a fost inclus în ”Planul Junker”:  toate erau fie proiecte publice guvernamentale (care nu se califică pentru finanțare), fie proiecte public-privat, promovate de companii de stat, care au fost întocmite defectuos sau care nu au reușit să convingă la capitolul de finanțare.

Astăzi, după ce a trimis glonț propuneri de finanțare fără greutate strategică la nivel european (și nici măcar la nivel național), România nu mai are decât o ultimă șansă. Finanțarea măcar a unui proiect românesc amplu de investiții cu bani europeni ar trebui să fie „ambiția și prioritatea anului a guvernului Cioloș”, după cum scria recent parlamentarul Andreea Paul, membru al Camerei Deputaților. România a ratat încă o dată startul și șansa de a fi printre țările care să profite eficient de fondurile europene. Ambiția colegilor europeni pare că nu ne inspiră deloc.

Dar incapacitatea, incompetența și chiar prostia manifestată la nivel guvernamental în România poate fi, încă, reparată. România mai are șanse să elaboreze proiecte care să atragă finanțare prin FEIS și asta pentru simplul fapt că Planul inițiat de Președintele Comisiei Europene se derulează pe durata a trei ani, din 2015 până în 2017. Mai avem așadar cam un an și jumătate ca să „intrăm în cărți” pentru fondul ce poate lansa economia românească în liga superioară, lăsând în urmă pozițiile codașe din clasamentele europene. Planul de investiții Juncker prevede ca fiecare euro investit prin Fondul European pentru Investiții Strategice să atragă alți 15 euro, ori acest factor de multiplicare ar putea însemna o extraordinară trambulină pentru o economie lipsită de investiții precum cea autohtonă: „La fiecare 1 euro investit prin planul Juncker, ținta este să avem un efect de multiplicare de circa 15 euro. Sunt peste 150 de proiecte de investiții destinate IMM” preciza recent Angela Filote, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București.

Prezentă la București, comisarul european pentru piață internă, industrie, antreprenoria și IMM, Elzbieta Bienkowska spunea că România trebuie să realizeze creștere economică sustenabilă în interesul cetățenilor ei, iar pentru aceasta continuare reformelor structurale este obligatorie, mai ales pentru încurajarea mediului antreprenorial. Comisarul European preciza că România are nevoie de investiții strategice cu protejarea mediului înconjurător, are nevoie de proiecte de calitate pentru a spori creșterea economică și dezvoltarea tehnologică inovativă. Mai mult, potrivit oficialului european, companiile așteaptă ca mediul public să elimine barierele administrative din calea dezvoltării de investiții.

Planul de investiții este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

Pe toți cei trei piloni, România trăiește un paradox extrem de dureros astăzi și de nemotivant pentru viitor: are nevoi reale de finanțare dar în același timp nu știe ce să facă. La prima încercare, România a trecut glonț pe lângă Fondul pentru Investiții Strategice. La a doua încercare, România trebuie să învingă cumva prostia și incompetența propriilor guvernanți și să convingă UE că, deși rămasă peren la periferia acesteia, este totuși capabilă să propună investiții cu impact strategic european. Altfel, fondurile strategice vor trece la rândul lor glonț pe lângă economia românească.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...