Dincolo de speranța că mâine va fi mai bine decât azi, situația economică a României stârnește semnale de alarmă pe câteva „fronturi”. Analizând perspectivele macroeconomice, se conturează o imagine a unei economii sub presiune, cu câteva provocări majore dar și cu câteva politici aparent generice care pot ridica întrebări în ceea ce privește eficacitatea lor.
Potrivit ultimei analize a Comisiei Europene, creșterea reală a PIB-ului va scădea la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care constrânge veniturile reale disponibile, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute, înainte de a se accelera treptat în orizontul de prognoză. Apoi, inflația rămâne o amenințare tot așa cum și piața muncii rămâne prinsă într-o menghină. Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB pentru 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Sentimentul de încredere în afaceri, vânzările cu amănuntul și serviciile și-au pierdut un avânt semnificativ, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult. Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private.
Creșterea generală și excesivă a prețurilor pentru bunuri și servicii, efecte semnificative asupra economiei, erodează semnificativ puterea de cumpărare a populației și destabilizează economia. Iar guvernul român, împreună cu Banca Națională a României, trebuie să ia măsuri adecvate pentru a menține inflația sub control. BNR intervine, ca de obicei, prin intermediul politicii monetare (ajustarea ratelor dobânzii), dar majorările salariale prin decizii politice și nesusținute de productivitate alimentează inflamarea în continuare a prețurilor.
Apoi, gestionarea corectă a finanțelor publice este crucială pentru menținerea stabilității macroeconomice. Un deficit bugetar excesiv duce la creșterea datoriei publice (și la creșterea costurilor de serviciu a acesteia). Datoria publică a crescut semnificativ, iar gestionarea adecvată a acestei datorii este crucială pentru a evita probleme de sustenabilitate financiară. Deocamdată nu este vizibil vreun plan prin care guvernul să poată gestiona pe termen lung datoria publică, inclusiv prin refinanțarea acesteia la dobânzi favorabile.
În consecință, guvernul trebuie să evalueze cu atenție cheltuielile și să identifice surse suplimentare de venit pentru a menține deficitul la un nivel sustenabil, dar fără a transforma veniturile bugetare fiscale într-o povară care nu va putea fi purtată de umerii plătitorilor de taxe și impozite.
Șomajul continuă să fie o altă problemă importantă, mai ales în rândul tinerilor. Pentru a aborda această provocare, guvernul român trebuie să promoveze creșterea economică și crearea de locuri de muncă de calitate. Iar acest lucru nu se poate face decât prin promovarea de investiții semnificative în economie, prin susținerea antreprenoriatului, prin sporirea educației și prin formarea profesională.
Atragerea de investiții străine directe este un alt aspect important, iar deciziile Bucureștiului trebuie direcționate mai concentrat pe crearea unui mediu favorabil pentru investitori, pe asigurarea stabilității legislative și pe reducerea obstacolelor birocratice.
Așadar, România are câteva serioase provocări macroeconomice, iar abordarea acestora cere un efort concertat între guvern, sectorul privat și societatea civilă.
