„Nu ceea ce nu știi te bagă în necazuri, ci ceea ce știi sigur că nu e așa”, subliniază un citat atribuit scriitorului american Mark Twain, iar istoria ne arată că cele mai mari riscuri pe care le avem de întâmpinat sunt ascunse la vedere, iar singura certitudine a începutului de an este că economia globală e plină de incertitudini.
Reuniți (virtual) și anul acesta la Davos, cu scopul să identifice amenințările și să convină asupra soluțiilor, la ce anume ne îndeamnă liderii lumii să fim atenți? În plan sanitar și economic, umanitatea va traversa încă un an de dezechilibre în campania de vaccinare, iar în plan economic și social lumea face eforturi de revenire, după ce COVID-19 a dat-o înapoi, adâncind dramatic nivelul de sărăcie globală. Guvernele derulează unul dintre cele mai mari programe de cheltuieli sociale văzute vreodată, dar inegalitatea alocării vaccinurilor și inflația – în special creșterea prețurilor la alimente și energie – amenință să mărească și mai mult decalajele. Dacă în ianuarie 2020 liderii încercau să ne liniștească ignorând atunci ideea unei pandemii cu puternic impact sanitar și economic, iată că doi ani mai târziu lumea întreagă este copleșită de un nou val (și deloc ultimul) de infectare cu COVID-19 (varianta Omicron). După ce a trăit pe pielea ei faptul că riscul pandemic – aparent obscur în ianuarie 2020 – a devenit realitate, lumea e forțată al treilea an la rând să suporte consecințele gestionării deficiente a percepțiilor publice asupra riscului.
Raportul Global Risk 2022 este dominat de riscurile de mediu (eșecul acțiunii climatice, evenimentele meteorologice extreme și pierderea biodiversității și colapsul ecosistemului fiind considerate primele trei dintre primele 10 riscuri globale după gravitate în următorii 10 ani), dar dincolo de preocupările de mediu, celelalte riscuri majore includ crizele mijloacelor de subzistență, erodarea coeziunii sociale și o redresare neuniformă a economiei. Raportul avertizează că riscurile de creștere a decalajelor sociale vor continua să fie exacerbate de pandemie, iar experții avertizează că redresarea economică globală va fi inegală și potențial volatilă în următorii ani. În plus, dependența tot mai mare de internet și inteligență artificială – care s-a intensificat în ultimii doi ani – a sporit riscurile prezentate de amenințările digitale sau de securitate cibernetică. Printre riscurile lui 2022, câteva sunt identificate ca fiind de impact major: trecerea de la lipsuri (blocaje în aprovizionare) la exces de consum poate fi rapidă și cu efecte negative în unele industrii și sectoare; ratele de creștere economică se dovedesc mai lente decât se aștepta; valurile de COVID nu sunt asemenea celor deja traversate; și deloc în ultimul rând, surprizele geopolitice (vezi tensiunile majore din răsăritul Europei, de exemplu).
De altfel, în raportul Global Risk 2022 interconexiunea riscurilor – de la amenințările climatice la amenințările cibernetice – este subliniată ca fiind „mai reală în lumina crizelor paralele” provocate de pandemie. O redresare economică divergentă și plină de inegalități riscă să adâncească diviziunile globale într-un moment în care comunitatea internațională trebuie să colaboreze urgent pentru a ieși din criza COVID-19, a-i vindeca cicatricile și a aborda riscurile globale agravante. În timp ce statele bogate iau viteză pe calea redresării din pandemie, multe economii slăbite sunt și mai mult împovărate pentru ani de zile de lupta de a găsi surse de recuperare și creștere economică.
„Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme grave pe termen lung legate de ratele mai scăzute de vaccinare, politicile macro globale și povara datoriei”, declara recent președintele Băncii Mondiale, David Malpass, invocând inversări îngrijorătoare ale datelor privind sărăcia, nutriția și sănătatea și impactul permanent al închiderii școlilor. Și, odată cu iterarea conceptului de „adâncire a prăpastiei” (de agravare a diferențelor dintre statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare), mai apare în discursul public – din nou – și conceptul de „aterizare forțată”. Dacă în urmă cu circa 4-5 ani Uniunea Europeană avertiza România că, după o creștere economică spectaculoasă (era atunci „Tigrul Europei”), ar putea „ateriza forțat” odată cu scăderea bruscă a consumului, iată că astăzi vedem cum Banca Mondială transmite același tip de avertisment către toate economiile în curs de dezvoltare, pândite de asemenea de riscul în creștere al unei „aterizări forțate”, având în vedere opțiunile limitate ale acestor țări de a oferi sprijinul fiscal necesar, la care se adaugă presiunile inflaționiste persistente și vulnerabilitățile financiare crescute.
COVID-19 a provocat peste 300 de milioane de infecții raportate în întreaga lume și peste 5,8 milioane de decese, potrivit datelor compilate de Reuters. În timp ce 59% din populația lumii a primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, doar 8,9% dintre persoanele din țările cu venituri mici au primit cel puțin o doză, potrivit site-ului Our World in Data. Iar felul în care țările au reacționat la COVID-19 (campanii de vaccinare, injecții financiare în redresare economică) se vede în felul în care economiile acestora se comportă în prezent: cei săraci și nevaccinați au și cel mai mult de suferit economic și financiar, iar „prăpastia” în care sunt aruncați devine pe zi ce trece mai adâncă. Banca Mondială (BM) și-a redus previziunile privind creșterea economică în Statele Unite, zona euro și China și a avertizat că nivelurile ridicate ale datoriei, creșterea inegalității veniturilor și noile variante de coronavirus amenință redresarea economiilor în curs de dezvoltare. Potrivit BM, creșterea globală va scădea „în mod semnificativ” la 4,1% în 2022, de la 5,5% anul trecut, și va scădea în continuare la 3,2% în 2023, pe măsură ce cererea se disipează și guvernele retrag sprijinul fiscal și monetar masiv oferit la începutul pandemiei.
În același timp, raportul PwC Global Economic Watch 2022 arată că economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, doar dacă impactul variantei Omicron va fi limitat, iar măsurile implementate vor asigura o protecție adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave. Scenariul de bază al raportului pornește de la premisa că acest an va fi mai puțin imprevizibil decât anul trecut. Dar noua variantă de SARS-CoV-2 continuă să imprime multă incertitudine, de aceea un scenariu mai pesimist arată că, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ și chiar ar suferi o contracție în emisfera nordică, în primul trimestru. În aceste condiții, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale față de scenariul inițial. Previziunile avertizează că vor urma condiții financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate își vor majora ratele de politică monetară și își vor reduce programele de relaxare cantitativă.
Și perspectivele economice globale pentru trimestrul I al anului 2022 elaborate de agenția de rating S&P subliniază că economia globală se află în mijlocul unei redresări neuniforme, deși ar putea fi „robustă”, cererea depășind ritmul de creștere a ofertei și inflația ridicată fiind prezentă aproape peste tot. Și analiștii companiei Euler Hermes văd că incertitudinea legată de Omicron reduce creșterea PIB-ului în economiile avansate cu 0,3 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an și va majora perturbările în ceea ce privește forța de muncă și comerțul global. Economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului global (cu +2,2 pp în 2022 și +1,6 pp în 2023), în timp ce piețele emergente vor rămâne în urmă – pentru prima dată de la criza financiară globală. Potrivit Euler Hermes, redresarea postcriză ar rămâne totuși „robustă”, dar continuă să fie inegală din cauza discrepanțelor tot mai mari între economiile avansate și cele emergente.
Pe deasupra tuturor previziunilor, inflația aruncă o problemă grea pe masa tuturor băncilor centrale și, din această cauză, incertitudinea cu privire la perspectivele economice este acum probabil cea mai mare de la începutul pandemiei. Iar dezbaterea este acum dacă inflația este tranzitorie și se va atenua treptat, sau dacă este persistentă și necesită un răspuns politic mai devreme decât era planificat. Starea confuză este acum singura certitudine a începutului de an ce va demonstra – spun unii analiști – o combinație unică de evenimente, toate guvernate de incertitudine: repornirea economiei, noile tulpini de virus, inflația și presiunea pe băncile centrale și – deloc în ultimul rând – recuperarea lanțurilor de aprovizionare.
Așadar, începem 2022 cu speranțe mari, dar încă navigând prin confuzie. Iar conducătorii trebuie să ne arate cum vor reuși să evite blocarea – dacă nu chiar inversarea – acțiunilor reunite împotriva amenințărilor comune pe care lumea nu își poate permite să le ignore.