România deține cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est, cu care se situează pe locul trei în Uniunea Europeană din acest punct de vedere – este ideea fundamentală reiterată în contextul dialogului având ca temă Marea Neagră în Noua Economie, înscris în seria de concretizări ale demersului inițiat de România Durabilă și EM360 sub genericul „Noua Economie”. Stringența valorificării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, nevoia de redresare a economiei românești și reperele europene trasate de Green Deal se regăsesc sub diverse unghiuri în ideile exprimate de participanții la reuniune.

Trei mari beneficii pentru România

Alexandru Maximescu, vicepreședinte al Regulatory & Corporate Public Affairs, OMV Petrom:

„De ce este importantă Marea Neagră? Eu văd trei mari beneficii pentru România. Primul beneficiu este de ordin economic – acest proiect poate să aducă valoare adăugată în ceea ce privește încasările la bugetul de stat. Totodată, dacă suntem primii care vor dezvolta proiecte la mare adâncime, putem avea speranța că vom crea în Constanța un hub tehnologic care va putea să deservească întreg bazinul Mării Negre – exploatări din Turcia, din Bulgaria sau din alte state riverane Mării Negre. Un al doilea beneficiu important pentru România este de natura securității energetice și a independenței. Ultimele cifre pe care le vedem în ceea ce privește aprovizionarea cu gaz natural a României ne arată că spre sfârșitul acestui deceniu, România va ajunge să importe peste 4% din necesarul de gaz. Fără exploatările din Marea Neagră, dependența noastră de importuri crește major. Odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, România va deveni nu numai independentă energetic, dar va avea și posibilitatea să joace un rol regional. Un ultim aspect este foarte important în contextul dezbaterilor despre Green Deal – până în anii 2050, România trebuie să devină neutră din punctul de vedere al carbonului. Tranziția spre o economie verde se poate face numai cu gaz. Gazul este elementul esențial al acestei tranziții. Gazul completează și echilibrează foarte bine sistemul energetic național, alături de energia solară și energia creată prin vânt. Toate aceste trei aspecte sunt de natură a ne contura importanța demarării exploatărilor din Marea Neagră”.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră va susține implementarea eficientă a tranziției energetice

Oana Ijdelea, legal & PGA manager la BSOG:

„Peste tot se vorbește despre targetul zero emisii de carbon până în 2050. Gazul este un combustibil de tranziție, dovedit a fi cel mai fiabil, cel mai ieftin și cel mai la îndemână. Exploatarea gazelor din Marea Neagră nu va face decât să susțină implementarea corectă și eficientă a acestei tranziții energetice. Degeaba investitorii își doresc investiții în surse regenerabile, degeaba planurile naționale și politicile guvernului prezintă această proiecție cu surse de energie verde, atât timp cât până în acest moment și probabil în orizontul de timp al următorilor cel puțin 10 ani nu vom avea suficientă resursă cât să echilibrăm intermitențele din energia fotovoltaică și energia eoliană, care nu pot fi balansate eficient decât exclusiv cu gaze naturale. Pe măsură ce ne vom apropia de 2050, indiferent de performanța eficienței energetice la nivelul economiei românești, valoarea gazului ca marfă va fi din ce în ce mai mică. În aceste condiții, apare legitima întrebare cât de mult se mai justifică investiția în această direcție, în condițiile în care în cadrul actual de reglementare, cel puțin din perspectivă fiscală, există atâta ostilitate față de investitori. Cadrul fiscal actual aplicabil zonei gaziere din Marea Neagră este extrem de ostil pentru investitori și greu justificabil, indiferent de nivelul de performanță ESG pe care proiectele îl au”.

Marea Neagră, factor regional de stabilitate energetică

George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei:

„Trebuie să ne adresăm acestei provocări de a atrage și de a folosi oportunitățile pe care ni le oferă Marea Neagră în procesul de tranziție pe care sistemul energetic național l-a început deja. Gazul, în momentul de față, este acceptat ca bridge fuel de Comisia Europeană, combustibil de tranziție, iar Marea Neagră oferă României noi capacități de producere pe lângă cele pe care le avem deja în onshore. Anul acesta, probabil, cei de la Black Sea Oil & Gas o să pună primele molecule de gaz natural în sistemul de transport național. Știm interesul Romgazului de a prelua participațiile Exxon la Marea Neagră și de a intra într-un parteneriat cu OMV pentru exploatare zăcămintelor de mare adâncime. Deci, sunt oportunități pe care Marea Neagră le oferă nu doar economiei românești, ci poate deveni un factor de stabilitate energetică regional și, de ce nu, exportator de securitate energetică la nivel regional, bineînțeles dezvoltând în paralel capacitățile de transport al acestor comodități pe care le vom exploata din Marea Neagră, gaze naturale și energie electrică, în așa fel încât interconexiunile cu țările vecine să ne poată transforma în exportatori de securitate energetică. Potențialul este unul imens. Eu îmi doresc să nu ratăm această oportunitate și să fim pionieri în ceea ce înseamnă exploatarea acestui potențial, în așa fel încât cu companiile venite în țară să devenim și exportator de tehnologie pentru țările vecine, nu doar de energie electrică și gaze naturale”.

Principala poartă de intrare a businessului occidental

Iulian Fota, expert în securitate națională, New Strategy Center:

„Marea Neagră nu va fi nepopulată economic. Deja există miza energetică, care este din ce în ce mai bine conturată. Asta o vedem în primul rând prin eforturile pe care Turcia le face de identificare a acestor rezerve și chiar de exploatare a lor. România va avea de câștigat dacă businessul occidental este prezent în Marea Neagră într-o pondere semnificativă. Dacă economia Mării Negre va fi dominată de state neoccidentale, că sunt rușii, că sunt chinezii, că sunt iranienii, că sunt alții, evident că beneficiile se vor duce către ei și România nu va avea mai nimic de câștigat din toată această evoluție. Dacă businessul occidental este prezent în Marea Neagră, principala poartă de intrare a businessului occidental nu poate fi decât România, dar trebuie și România să vrea asta. Sunt șanse bune ca România să fie principala poartă de intrare a businessului occidental în Marea Neagră, dar sunt lucruri care țin și de organizarea noastră internă, lucruri pe care ar trebui să le facem mai bine și mai repede. Întotdeauna când Marea Neagră a fost deschisă pentru comerț, occidentalii au fost prezenți și noi am beneficiat ca popor”.

Fiscalitate necompetitivă în ceea ce
privește proiectele de investiție de gaze naturale

Alina Popa, CFO și membru al Directoratului OMV Petrom:

„În prezent, fiscalitatea din România în ceea ce privește proiectele de investiție de gaze naturale, atât offshore, cât și onhore, este necompetitivă, e foarte ridicată. Studiul Biriș-Goran pe această temă arată că rata efectivă medie de taxare este de cinci ori mai mare decât media europeană. Avem cea mai ridicată rată efectivă de impozitare din Europa – 25,3% din venituri, rată efectivă de impozitare în 2018. Suntem extrem de necompetitivi ca țară, nu avem stabilitate și nici predictibilitate. Avem nevoie cât mai urgent de modificarea legii offshore, în sensul reducerii fiscalității și în sensul garantării stabilității fiscale și de reglementare și a pieței libere”.

Imperativul unei noi legi offshore, care
să își producă efectele

Cătălin Niță, directorul executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze:

„În forma actuală, legea offshore nu aduce beneficiu nici investitorilor, nici statului român. Acesta este motivul pentru care nu s-au făcut investiții. Noi, Federația Patronală de Petrol și Gaze, considerăm că trei principii ar trebui să stea la baza unei noi legi offshore care să își producă efectele. Primul este stabilitatea fiscală și legislativă, fără de care niciun proiect cu riscuri atât de mari asumate în totalitate de către investitori nu poate demara. Al doilea principiu este acela de a introduce un sistem de impozitare echitabil, astfel încât proiectele de investiții cu costuri ridicate să aibă fundamentare economică și randament pozitiv, dorit atât de investitori, cât și de statul român, pentru că și statul român, prin redevențele și taxele specifice pe care le încasează de la operatori, își întregește bugetul. Nu în ultimul rând, este nevoie ca statul, prin această lege, să asigure mecanisme de piață competitive. Nu o piață reglementată administrativ va avea putere, ci o piață care se autoreglează prin mecanisme de cerere și ofertă. Politicienii trebuie să înceapă să asculte. Până în acest moment politicienii par a fi surzi la vocea industriei și la vocea economiei românești. România nu mai are timpul să aștepte, pentru că sectorul energetic și contextul mondial nu ne mai lasă să facem acest lucru. Dacă vrem să facem tranziția de la cărbune la o economie verde, trebuie să acționăm acum, să acționăm cu resursele pe care le avem la îndemână. Singura resursă pe care noi, România, o avem este gazul din Marea Neagră”.

Contracte pe termen lung pentru achiziție
de gaze naturale

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă:

„Povestea gazelor este ca multe dintre legendele și basmele românilor – de prea multe ori ne întoarcem la ea fără să venim cu nimic nou și nu vrem să vedem niște lucruri care chiar dacă erau evidente de acum zece, chiar douăzeci de ani, acum încep să ne ardă. Nu vrem să vedem că politica noastră astăzi din punct de vedere energetic este expansiunea puternică spre gaze, prin racordarea «gratuită» a 1,8 milioane de consumatori, țintă asumată din perspectivă guvernamentală și din perspectiva politică a tuturor partidelor și prin trecerea masivă de pe cărbune pe gaze sau suplimentarea necesarului de energie electrică. Toate acestea vor duce, dacă nu facem nimic, la o situație dramatică – în 2040, deficitul de gaze naturale, din analizele noastre, va depăși 50-53%. În același timp, trebuie să fim realiști că inclusiv cu gazele din Marea Neagră, lucrurile vor fi într-o situație favorabilă circa zece ani, după care deficitul va fi la fel de puternic. O analiză arată că în situația în care am exploata gazele din Marea Neagră după scenariile vehiculate în momentul de față de exploatatori, în anul 2050 am avea nivelul producției undeva către 3-4 miliarde pe an. Adică chiar și cu această resursă vom sta foarte prost în viitor. Cred că noi nu vedem lucrurile grave în care ne găsim în momentul de față. În doi ani o să ne copleșească, i ar în zece ani o să ne înfunde. Recomandarea mea este ca de pe acum să ne gândim la ceea ce vedem că ungurii, bulgarii, nemții, francezii fac – contracte pe termen lung în ceea ce privește achiziția de gaze naturale. Să lăsăm deoparte această fantasmagorie că noi vom deveni ceea ce nu reușim să fim până la urmă la noi în țară”.

Consens între industrie, populație, societate civilă pentru întărirea securității energetice a țării

Vasile Iuga, expert senior energie:

„În materie de gaze naturale, am ajuns să importăm 20% din consum. Dacă nu se face proiectul de la Marea Neagră, în 2030 se estimează că vom importa 40% din consumul de gaze naturale. Nu-i nicio problemă în principiu dacă imporți, cu condiția să ai conducte şi interconectare, dar când imporți, plătești taxele, forța de muncă, prosperitatea în altă țară. În privința cadrului de impozitare, un studiu al Deloitte confirmă că fiscalitatea medie în România este aproape dublă față de media fiscalității în Europa. Deci, avem o fiscalitate mare și este și instabilă, și impredictibilă. Un barometru INSCOP arată că peste 60% dintre români sunt de părere că ar trebui să aducem taxele din sectorul de petrol și gaze la nivelul celor europene, iar 86% dintre români sunt de acord cu exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. Există un consens social. Trebuie să generăm consensul politic, pentru că sediul problemei în acest moment este zona politicului. Între industrie, populație și societate civilă există consens în privința nevoii de a întări securitatea energetică a României inclusiv prin dezvoltarea resurselor de gaze naturale de la Marea Neagră care pot genera efecte benefice multiple”.

Un proiect care dă de muncă unor oameni și oferă soluții pentru trecere către o zonă mai verde energetic

Prof. univ. dr. Cristian Păun, Academia de Studii Economice din București:

„Suntem într-o perioadă în care facem reforme fără să facem reforme, ne facem că facem reforme. Că pleacă un investitor american de la Marea Neagră și locul lui este prezumat a fi luat de către o companie de stat mi se pare destul de trist. Că o companie de stat românească preia acest proiect de investiții sună destul de ciudat pentru mine ca economist liberal care consideră că mijloacele de producție ar trebui să se afle în mâini private într-o formă sau alta, de exemplu, paritate pe bursă. Noi tot discutăm despre taxe, că unii spun că nu avem redevențele ca alții, că dacă luăm toată taxarea aplicată unui domeniu economic în România, taxele sunt peste orice altă țară cu care concurăm în zona gazelor și nu doar în zona gazelor. Discuția nu trebuie să se poarte doar despre taxa X, discuția trebuie să se poarte despre tot pachetul de taxe pe care îl plătește un operator economic atunci când dezvoltă un proiect de investiții, mai ales pe termen lung. Acest proiect dă de muncă unor oameni și va putea să ne ofere niște soluții temporare, dar bune pentru a trece încet, încet către o zonă mai verde energetic, deci ne oferă tranziție fără să plătim altora pentru gaz. Aceste lucruri nu le vedem sau ne facem că nu le vedem. Preferăm să importăm de la ruși și să spunem că este în regulă să le dăm rușilor bani, în loc să dăm bani în economia românească unor operatori care nu pleacă cu sondele, cu ce mai folosesc ei ca echipament de extracție, ci aici vor funcționa, vor da de muncă unor oameni. Astăzi în România vorbim de liberalizarea pieței de gaz și așteptăm nu știu ce mari beneficii, dar pe partea cealaltă nu facem pași importanți în zona producției de gaze, să creăm mai multe opțiuni de producție, mai multe opțiuni pentru consumator. De vină nu e liberalizarea. Liberalizarea este perfectă, e o regulă pentru consumator, ajută consumatorul. De vină e încetineala cu care se mișcă guvernul. Nu știu care este explicația, dar așteptările noastre sunt imense de la aceste proiecte”.

DISTRIBUIȚI