„Piața gazelor naturale – predictibilitate, concurență și liberalizare” a reprezentat genericul conferinței organizate de România Durabilă și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), având ca partener strategic OMV Petrom, iar ca parteneri, Academia de Studii Economice din București, Romgaz și Transgaz, evenimentul fiind patronat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) și găzduit de Aula Magna a ASE.

Un pol și un pod energetic

În cuvântul de deschidere a reuniunii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a făcut o pledoarie pentru rolul universității în economia și în societatea de azi, susținut prin analize, soluții, parteneriate cu mediul de afaceri, cu instituții, companii și ministere. Din poziția autorității ministeriale, profesorul Anton Anton, ministrul energiei, a afirmat înainte de toate că „pentru România, gazul natural este o șansă enormă, ca dezvoltare a comunităților locale, ca impulsionare și revitalizare a unor industrii care folosesc gazul drept materie primă și ca soluție de dezvoltare a economiei naționale în ansamblul ei”. În contextul noilor descoperiri de zăcăminte, în Marea Neagră, în Mediterana, în țara noastră la Caragele, „harta gazelor naturale se rearanjează”, a spus ministrul și a accentuat că numai zăcământul de la Caragele, „singurul dacă ar fi, și ne-ar alimenta economia cinci ani de zile”, iar „resursele din Marea Neagră depășesc cu mult necesarul României”; coroborat cu posibilul Brexit, în scurtă vreme România va deveni primul producător de gaze din UE, astăzi fiind al treilea”, cu obiectivul de a fi nu „hub de gaze”, cum își declară intenția mai multe țări din zonă, „că e foarte la modă, deși nu au niciun strop de gaze din producție”, ci „un pol și un pod energetic”. Enunțând acest deziderat, ministrul a conturat și câteva condiționări necesare: combinatele petrochimice să fie revitalizate („să le redeschidem sau să facem altele noi, cert este că această industrie astăzi suferă din lipsă de materie primă”), reconvertirea CET-urilor care nu funcționează cu gaze, extinderea rețelei de gaze – „cel mult 35% din populația României are acces la rețelele de gaze, ceea ce nu este normal; Ungaria are peste 80%”). În ansamblu, a conchis ministrul Anton Anton, „miza nu este doar securitatea și independența energetică, ci și dezvoltarea bazată pe resurse. Vrem să utilizăm gazele în România, în folosul cetățenilor și al industriei românești”.

25 de miliarde euro, investiție necesară în industria românească a gazelor până în 2030

„Tradiția de peste o sută de ani a extracției și prelucrării gazelor naturale în România este un bun care trebuie continuat, valorificat”, a afirmat Franck Neel, președintele FPPG, semnalând că pentru aceasta „vor fi necesare investiții semnificative, construirea de noi infrastructuri, care să permită revenirea industriei de profil la potențialul de altădată”. După aprecierea sa, obiectivată de contextul economic la zi și de perspectiva evoluției acestei industrii în alte țări, „România are oportunități să-și dezvolte rolul de producător, chiar este singura țară din Uniunea Europeană care-și poate spori producția încât să devină un actor cheie. Există condiții favorabile de atragere a unor mari investitori privați. Până în 2030, ar fi necesară investirea a 25 de miliarde de euro. Trebuie să se dezvolte o capacitate de transport de până la 4 miliarde metri cubi. Noi propunem soluții pentru a crește în acest sens atractivitatea și competitivitatea. La FPPG am realizat un studiu în acest sens, care poate fi considerat o foaie de parcurs și poate constitui un început bun de concretizare”. Una dintre urmările benefice ale dezvoltării extracției și prelucrării de gaze va fi că se vor deschide perspective pe termen lung pentru universitățile care vor avea de format specialiști în domeniu.


O problemă de profil complexă și totodată largă reliefată de președinte FPPG, a fost și cea a consumatorilor de gaze naturale, în condițiile evoluției prețurilor și ale adaptării reglementărilor în domeniu. Aplicat, este vorba despre definirea tipului de consumator vulnerabil și identificarea formelor compensatorii și de susținere acceptabile în complexitatea aplicării lor. Pentru aceasta, a subliniat Franck Neel, „există dezbateri, opinii, colaborăm activ cu legiuitorul. Dialogul este necesar să aibă consumatorul în centrul lui, pentru găsirea unor soluții eficiente care să ușureze presiunea și riscurile, încât el să-și permită folosirea gazelor naturale”.
Pentru realizarea evoluțiilor dezirabile, sunt de îndeplinit câteva condiții, enunțate succint de președintele FPPG: „Un cadru legal adecvat, un mecanism de reglare a pieței, fiscalitate stabilă, interconectare”. Cât despre calitățile care argumentează importanța gazului pentru toată comunitatea europeană, mai ales în condițiile perspectivei, Franck Neel reamintește succint generarea unei cantități mai mici de bioxid de carbon decât alți combustibili fosili și posibilitatea de stocare a energiei.

Realizarea investițiilor, afectată de cadrul de reglementare

Dezbaterea privind piața gazelor naturale a reliefat dinamica și perspectiva acesteia prin orientarea temei în două sesiuni plenare. Prima sesiune – moderator, Daniel Apostol – a abordat „prioritățile strategice pentru sustenabilitatea sectorului, reglementarea strategică în favoarea proiectelor de investiții, liberalizarea pieței de gaze naturale”. S-au pronunțat asupra subiectelor Zoltan Nagy – vicepreședintele ANRE, Argentina Tătaru – director în cadrul Romgaz, Radu Dudău – director executiv la Energy Policy Group, Cristian Păun – profesor la Facultatea de Relații Economice Internaționale a ASE. A doua sesiune plenară – moderator, Adrian Mănuțiu – a avut ca subiecte piața concurențială, inclusiv piața românească de gaze, siguranța aprovizionării consumatorilor, fiscalitatea, facilitățile pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. S-au exprimat Adrian Badea – din cadrul OMV Petrom, Corneliu Bodea – președintele Centrului Român al Energiei, Septimiu Stoica – președintele Bursei Române de Mărfuri, Vasile Iuga – expert în energie, Cătălin Niță – director executiv al FPPG, Sebastien Zimmer – partener Emerton.

Vasile Iuga


Din expunerile prezentate, o sugestie retrospectivă a avut aprecierea făcută de Zoltan Nagy prin raportare la liberalizarea pieței de gaze naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, de la 1 aprilie 2017, urmată de creșterea prețului mediu de la 64 lei în aprilie 2017 la peste 130 lei în decembrie 2018: „Nu existau mecanisme de piață suficient de mature, piața românească de gaze nu era complet pregătită pentru liberalizare. În decembrie 2018, guvernul, prin OUG 114, a luat o măsură bine primită de o parte a pieței și contestată mai ales de producători”.


Radu Dudău a semnalat că OUG 114/2018 a accentuat probleme acumulate: ,,Avem un deficit cronic de investiții în sectorul upstream. Investiții extrem de necesare nu se realizează deoarece cadrul de reglementare este extrem de descurajant, imprevizibil și necompetitiv”.
Profesorul Cristian Păun a atras atenția că industria gazelor naturale este caracterizată astăzi prin „cea mai mare dezinvestire și este cel mai puțin atractiv sector economic din România. Industria extractivă a fost cea mai afectată de criză și va fi cea mai lovită la o viitoare recesiune”.
Din perspectivă bursieră, Septimiu Stoica a subliniat că piața gazelor naturale este complexă, cu o mecanică a tranzacționării greu de creat.
Proiectele majore ale Romgaz pentru 2020, enunțate de Argentina Tătaru, vizează creșterea producției din zăcământul Caragele de la un milion la 2 milioane metri cubi pe zi, prin reintroducerea în producție a sondelor aflate în conservare și prin lansarea de noi sonde, precum și, printr-un proiect care va începe în 2021, creșterea capacității de înmagazinare a depozitului Sărmășel de la 0,9 miliarde metri cubi la 1,55 miliarde metri cubi, odată cu conectarea la coridorul II Centru-Est-Vest și la coridorul III Nord-Sud.

Radu Dudău

Interes național în context european

Într-un corolar asupra unei bune părți a dezbaterilor, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reamintit datoria de a pune la baza analizelor, strategiilor și proiecțiilor în domeniu realitatea istorică potrivit căreia „România a fost înregistrată la 1856 ca prima țară producătoare de petrol și apoi, de-a lungul anilor, s-a impus ca promotor în lume al industriei petroliere și al celei de extragere și prelucrare a gazelor”. Astăzi, a subliniat președintele ASPES, „harta gazelor naturale se reașază în primul rând în Europa, iar aceasta se dovedește în favoarea României, care se găsește pe un trend pozitiv în ceea ce privește potențialul de gaze naturale”. Pornind de aici, perspectiva este necesar să fie deschisă către prelucrare, producție, industrie petrochimică, or „piața de producție suferă din cauza deficitului de tehnologie și de investiții, nu de materie primă”, a semnalat dr. ec. Constantin Boștină, cu trimitere în egală măsură către cerința revitalizării activității industriale, a cercetării, dezvoltării și inovării de profil: „Tot ce ar urma să se realizeze pentru aceasta – în
reglementare, în legislație – trebuie să plece de la imperativul ca interesul național să primeze, în context european”.

Studiul Gas Market Design, „o foaie de parcurs”

În contextul dezbaterii, a fost prezentat raportul Gas Market Design „Piața gazelor naturale din România: Cum garantăm securitatea și competitivitatea sectorului”, studiu realizat de Emerton la solicitarea FPPG, reprezentând o analiză amănunțită a pieței gazelor din România, cu o propunere de măsuri structurate „pentru ameliorarea eficienței globale și atractivității sectorului gazelor naturale de-a lungul întregului lanț valoric”; scurt spus, „o foaie de parcurs” pentru a cărei reușită autorii subliniază că, dincolo de acceptabilitatea politică, necesită „o aplicare corespunzătoare a fiecărui mecanism propus în cadrul său”, cu adaptare și monitorizare constante. Studiul a fost realizat prin discuții cu majoritatea actorilor de pe lanțul valoric al gazelor naturale din România, prin analizarea documentelor publice în domeniu și a valorilor de referință de pe alte piețe, prin valorificarea expertizei Emerton.


Principalele obstacole asupra creării „unei piețe competitive de gaze naturale în România” au fost identificate în: „Interconexiuni limitate între România și piața UE a gazelor naturale; lichiditate redusă și instabilă pe piața angro; concurență redusă în segmentul casnic cu amănuntul; protecție inadecvată a clienților vulnerabili”. Pornind de la existența actuală a celor „trei platforme de tranzacționare autorizate să funcționeze pe piața centralizată a gazelor naturale din România” (BRM, Opcom, Humintrade), studiul constată că obligațiile pieței centralizate (CMO) introduse în 2015 „pentru a forța producătorii să vândă (și comercianți cu amănuntul să cumpere) o mare parte din volumele de gaze naturale pe care le produc (sau pe care le vând consumatorilor finali) prin platformele de tranzacționare” au „condus inevitabil la o creștere a volumelor totale tranzacționate pe piața angro în ultimii ani”, însă „analiza detaliată a diverselor produse tranzacționate a arătat că lichiditatea pieței angro rămâne destul de limitată”. Concomitent, „piața clienților casnici cu amănuntul este dominată de doi jucători, care o controlează în proporție de peste 90%”.


Studiul analizează accepția dată la noi noțiunii de consumator vulnerabil, constatând că ea „se referă numai la veniturile lor, nu și la raportul între cheltuielile pentru energie și venituri. Această definiție nu acoperă așadar sărăcia energetică și riscă să excludă multe persoane care nu reușesc să își satisfacă nevoile energetice minime”. Referitor la OUG 114/2018, „care a introdus un plafon asupra prețului perceput de producătorii domestici, de 68 RON/MWh timp de trei ani” și la taxa suplimentară asupra veniturilor companiilor energetice, studiul arată că astfel segmentul clienților cu amănuntul e dus „înapoi într-un cadru complet reglementat, anulând majoritatea eforturilor de liberalizare a pieței”. Schimbări fiscale și legislative „reduc în mod semnificativ profitabilitatea investițiilor în sectorul upstream”, constată studiul.


Studiul propune șase măsuri de redresare a situației: „Dereglementarea prețului angro; încurajarea investițiilor în sectorul upstream; creșterea interconexiunilor cu piața UE a gazelor naturale; creșterea lichidității pe piața angro și dezvoltarea unui indice fiabil de prețuri; creșterea concurenței în piața clienților casnici cu amănuntul prin creșterea atractivității; creșterea protecției clienților vulnerabili”.

DISTRIBUIȚI