„Industrii ale prezentului și viitorului în România, bazate pe tehnologii la orizontul anilor 2040” a constituit o nouă temă dezbătută în ciclul de analize și proiecții având genericul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, demers inițiat și organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu. Parteneri în concretizare sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Noua dezbatere a fost găzduită, ca și cea mai mare parte a celor precedente, de Banca Națională a României.
Într-o vreme în care trimiterile la economia și la societatea viitorului au căpătat frecvența unei veritabile mode, cu excesele de rigoare, ASPES a oferit o abordare rațională, în cunoștință de cauză, certificată de expertiza participanților.
Constantin Boștină: „Idei bazate pe cercetare pentru factorii decidenți, legate de modul în care ar trebui să evolueze România”
Locul distinct al dezbaterii asupra industriilor viitorului în structura întregului ciclu a fost reliefat de dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, care a reamintit că primele cinci dezbateri, lansate în noiembrie 2018, au avut caracter general, de evaluare a economiei, a potențialului de care dispune România ca resurse umane, materiale, financiare, naturale, după care au început dezbaterile pe sectoare și domenii de activitate. Cea de față a fost a opta din toată seria, urmată riguros, programată deja să aibă momentul de vârf la 29 ianuarie 2020, printr-un forum economic național în aula Academiei Române, cu participarea președintelui țării, a prim-ministrului, a președinților camerelor parlamentului. Definind seria dezbaterilor și analizelor, cu finalitatea lor, „un demers al mediului academic, al mediului universitar, al mediului de business, al societății civile, inclusiv al tinerei generații”, președintele ASPES a accentuat că obiectivul este acela de a oferi „factorilor decidenți o serie de idei bazate pe cercetare legate de modul în care ar trebui să evolueze România în principal din punct de vedere economic, precum și sub aspect social, educațional, cultural în perspectiva mutațiilor care intervin în Europa și în lume”.
În calitate de moderator al dezbaterii, Nicolae Badea, copreședinte al Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR), a propus ca bază a discuțiilor realitatea potrivit căreia „economia românească nu este o economie autarhică, ci este o economie care participă la circuitul internațional de valori materiale și de servicii. Drept urmare, abordarea privind perspectiva economiei naționale trebuie să fie axată pe specificul producției industriale românești, pe dezvoltarea comerțului exterior”.
Tudorel Andrei: „Dezechilibrele demografice pot afecta capacitatea de finanțare a obiectivelor propuse”
Ca reper în conturarea perspectivei, prof. univ. dr. Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a prezentat date privind „Comerțul exterior al României cu produsele românești” în a doua jumătate a secolului XX, argumentul abordării, susținut prin obiectivitatea poziției academice, fiind acela că „astăzi și în perspectivă, nu mai putem spune că profilăm dezvoltarea economică pe o anumită industrie, ci dezvoltarea trebuie să fie sustenabilă. Trebuie analizat în ce măsură ceea ce definim noi astăzi pentru orizontul următorilor
20-30 de ani se încadrează într-o economie europeană, o economie globalizată, în care schimbările sunt de la an la an mai evidente”. Totodată, sublinierea a fost că perspectiva este necesar să aibă în vedere dezechilibre actuale, care pot afecta în viitor capacitatea de finanțare a obiectivelor propuse: „Dezechilibre demografice – între populația de peste 65 de ani și populația activă în limitele de vârstă, dezechilibre care în perspectiva următorilor 20-30 de ani se vor accentua; inegalitatea veniturilor la nivel mondial – în particular, la nivelul României”.
Pe baza datelor statistice, a semnalat Emanuel Babici, conducător al grupului industrial Uzinsider și voce cu autoritate în industria grea, „se pot face strategii, pot fi aduse corecții periodice, încât să se construiască o perspectivă de dezvoltare”.
Printr-un apel la trecutul apropiat și tot cu susținerea datelor oferite de statistică, prof. univ. dr. ing. Petre Roman, prim-ministru în anii postdecembriști de început, a reamintit că „în 1990, industria era catastrofal de energofagă, înregistrase enorme pierderi: 10 miliarde de dolari pierderi acumulate din 1982 până în 1989; 4 miliarde pierderi numai în 1989. În 1990, pierderile au fost sub un miliard”.
Nicolae Zamfir: „În jurul laserului de la Măgurele, perspectivele să se dezvolte partea de înaltă tehnologie sunt imense”
Tehnologia la cel mai înalt nivel deja își găsește o reprezentare în spațiul românesc prin laserul de pe platforma fizicii de la Măgurele – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), cel mai puternic laser posibil până acum la nivel mondial, proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. „Centrul ELI-NP de pe platforma fizicii de la Măgurele concentrează resurse pentru retehnologizarea României”, a subliniat acad. Nicolae Zamfir, directorul proiectului: „ELI-NP trebuie să reprezinte un catalizator între cercetare și industrie. În acest sens, el a căpătat vizibilitate, face să se manifeste interes din partea industriei. O dovadă este că forma de organizare a legăturii cu industria, Măgurele High Tech Cluster, cuprinde la această oră o sută de firme interesate de parteneriate cu centrul de cercetare. Există interes din partea exportatorilor. Ambasadele Japoniei, Marii Britanii, Israelului au adus zeci de industriași din țările lor deschiși spre cooperare. Legătura cu centrul de cercetare este în dublu sens. Industriile sunt interesate de oferta cercetării, cercetarea este interesată să afle din partea industriei către ce teme de dezvoltare economică să se îndrepte. La Măgurele, perspectivele să se dezvolte partea de înaltă tehnologie sunt imense, de la industria de camere curate, la medicină, la mecanică extrem de fină, electrotehnică, industrie de oglinzi etc. Viața a demonstrat că în jurul marilor centre de cercetare s-au dezvoltat industrii de înaltă tehnologie. Și la Măgurele există o inițiativă în acest sens – Măgurele Science Park. Există tot concursul din partea Consiliului Județean Ilfov, dar fără o intervenție a statului un asemenea parc nu se poate dezvolta și evoluția merge încet. Cadrul trebuie creat de sistemul politic și de sistemul administrativ. Deocamdată, suntem înapoiați în legislația privind cercetarea științifică”.
Domenii de aplicare a laserului de la Măgurele
– industria producerii de camere curate
– industria producerii de oglinzi
– mecanică de mare finețe
– medicină
– electrotehnică
Petre Datculescu: „Producția crește în formă valorică, dar nivelul activității fizice nu este în creștere, chiar avem un ușor trend descendent”
Industria la zi percepută din poziția producătorilor direcți își găsește un instrument de evaluare în Barometrul industrial realizat lunar de IRSOP Market Research & Consulting și Facultatea de Management a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prezentat de dr. Petre Datculescu, director al IRSOP: „În fiecare lună, un eșantion reprezentativ de 300 de manageri din firmele industriale cu peste 9 angajați evaluează activitatea companiei pe care o conduc. Este folosit un set de 11 indicatori relevanți (volumul comenzilor noi, volumul stocurilor, numărul de salariați, costurile de producție etc.). Evaluarea constă din precizarea pe o scală simplă dacă activitatea a crescut, a scăzut sau a rămas la fel. Managerii furnizează două seturi de evaluări – o evaluare a activității firmei față de luna precedentă și o evaluare a situației probabile peste șase luni”. Dr. Petre Datculescu a făcut câteva sublinieri bazate pe observarea evoluției în timp a unora dintre indicatori: „Producția – crește în formă valorică, dar nivelul activității fizice nu este în creștere, chiar avem un ușor trend descendent; comenzile – fără sprijin pe investiții, volumul producției la noi este dependent de comenzi, ele dirijează creșterea, or în lipsa comenzilor, creșterea e limitată; costurile – trendul de creștere a acestora s-a plafonat în ultima vreme, plafonarea costurilor fiind o dovadă a slăbiciunii economiei noastre; exporturile – exportatorii sunt mai protejați decât cei care se bazează pe comenzi interne, dar în cazul unei recesiuni, fără comenzi interne, exportul nu mai poate fi susținut; așteptările managerilor – oferă o diagnoză din perspectiva prezentului, sunt dependente de mișcarea fizică din industrie, încât, când lucrurile merg bine, așteptările merg spre și mai bine, ceea ce poate constitui și o sursă de pericol, de aici venind instabilitatea financiară”.
Constantin Anghelache: „Metalurgia este în prezent una dintre ramurile cu cea mai mare pondere în ansamblul industriei”
O caracterizare ca reper în construcția unei perspective a prezentat prof. univ. dr. Constantin Anghelache, prin studiul „Industria României la zi”. În esență, studiul analizează evoluția structurală a ramurilor definitorii pentru industria noastră, prezentând traiectoria istorică și oportunitățile valorificabile în viitor: „Industria extractivă – caracterizată îndeosebi prin produsele energetice, reprezentate în primul rând de extracția țițeiului și a gazelor naturale; industria energetică – reprezentată de hidrocentrale precum Porțile de Fier I și II, Lotru-Ciunget (550 MW, cea mai mare de pe râurile interioare), Argeș-Vidraru și alte 14, Bistrița-Stejaru și alte 12, Olt (32 centrale, nefinalizate toate), Râul Mare, Someșul Mic, Sebeș, Ialomița, Siret, Crișul Repede, precum și de termocentrale, unele cu putere instalată foarte mare (peste 1000 MW, precum Ișalnița, Brăila, Rovinari, Turceni) și mare (de până la 1000 MW, ca Mintia, Paroșeni, București Sud, Iernut, Onești, Brazi, Luduș, Doicești), în prezent, cu unele grupuri electrogene în conservare sau retehnologizare; industria prelucrătoare – preponderentă în ansamblul industriei (bunuri de consum, bunuri intermediare, prelucrarea lemnului, chimie, materiale de construcții, metalurgie, mașini și echipamente, mijloace de transport).
O observație a analizei expuse de profesorul Constantin Anghelache este că „industria metalurgică este în prezent una dintre ramurile cu cea mai mare pondere în totalul industriei, situându-se pe locul al patrulea între principalele ramuri ale industriei prelucrătoare. Asemănător cu situația din industria de prelucrare a țițeiului, și în industria metalurgică, ramură tradițională a industriei românești, predomină capitalul străin. În cadrul industriei metalurgice se remarcă un proces de relansare a producției”.
În spiritul perspectivei, studiul se oprește asupra bunurilor de capital: „Acest gen de produse, destinate în exclusivitate procesului investițional, se realizează îndeosebi de industria constructoare de mașini, în cadrul căreia cele mai reprezentative subramuri sunt mașini și echipamente, mașini și aparate electrice (depășește în prezent de două ori nivelul producției din 1989), construcții metalice și produse din metal”.
Alexandru Petrescu: „Viitorul României nu este altfel decât tehnologic”
Securitatea cibernetică este un domeniu de perspectivă evocat de Alexandru Petrescu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale: „Vizează securitatea lanțului de aprovizionare în economia viitorului, vine în complementaritatea nevoii de a crește gradul de productivitate”. În opinia ministrului Alexandru Petrescu, „viitorul României nu este altfel decât tehnologic”, iar în ceea ce privește economia digitală, „astăzi asistăm la un alt an 1990”, cu explicația: „Avem generația Y, cei născuți după 1990, care «au distrus» taxiurile, încât azi avem în loc o platformă, «au distrus» telefonia fixă, au făcut să nu mai existe serviciile poștale așa cum le știam noi. Vine generația Z. Ce pregătim pentru aceste generații? Anul 2040 nu e chiar atât de departe. În șase luni de președinție asupra agendei digitale a Uniunii Europene, am avut ocazia să cunosc în intimitate situația, pozițiile, trendurile, aspirațiile statelor membre privind agenda digitală. Am constatat că în ceea ce ne privește, în mare parte am pierdut trenul în a fi pionieri în domeniu, dar încă putem să ne afirmăm. Condiția este încurajarea din perspectivă guvernamentală și susținerea prin legislație și politici a unor domenii cheie care pot ajuta la construirea societății informaționale, a economiei digitale. Cu un efort concertat, putem să ne situăm în prima treime a statelor care-și asigură perspectiva prin tehnologie. Pentru aceasta, trebuie să creștem nivelul de interconectivitate, să investim în continuare în zona de fibră optică (pentru care programul european pentru piața unică digitală are fondurile necesare), să implementă în legislația națională directiva europeană privind reutilizarea datelor din sectorul public. Industria IT&C în România merge bine și de aceea nu trebuie luate măsuri de aduce a ei într-un rând al mediocrității, ci trebuie sprijinită. Împreună, Academia Română, guvernul, antreprenorii pot crea viitorul României prin tehnologii”.
Acces la date publice pentru toți inovatorii
Se conturează un sprijin important pentru cercetare, cu deschidere spre industrie: implementarea directivei europene privind reutilizarea datelor din sectorul public le va permite tuturor inovatorilor în tehnologie să acceseze datele deținute de administrația centrală care pot deveni materie primă pentru aplicații în domenii precum social, comercial, sănătate, răspuns la dezastre.
László Borbély: „S-a constituit un comitet interdepartamental, cu rolul de a face un fel de inventar al stadiului în care se află Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030”
Reacția guvernamentală a fost adusă de consilierul de stat László Borbély de la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, organism al guvernului României care coordonează tranziția spre o economie durabilă. El a prezentat „Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 – Un model economic românesc, european și global” și a anunțat că a fost constituit „un comitet interdepartamental, în care vor fi reprezentate toate ministerele, cu rolul de a face un fel de inventar al stadiului în care ne aflăm”. De asemenea, în ideea dezvoltării durabile, a început constituirea unei rețele interinstituționale de specialiști. Consilierul de stat a anunțat că în consiliul consultativ independent care va sprijini activitatea comitetului interdepartamental se va regăsi și ASPES, prin actualul demers privind economia României în orizontul 2040.
Oportunitate de valorificat: centru european de performanță în securitate cibernetică la București
Centrul european de performanță în securitate cibernetică „este expresia Uniunii Europene la nivel digital de a trece din zona de securitate cibernetică retroactivă în zona proactivă”, după cum îl definește ministrul Alexandru Petrescu, explicând: „România poate fi un bun pretendent în a avea pe teritoriul național un astfel de centru. Rămâne să putem face un studiu asupra unui model de alianțe între statele membre, având în vedere că o asemenea realizare nu este posibilă fără un efort substanțial de cercetare-dezvoltare”.
